Fond funciar. Decizia nr. 445/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 445/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 04-07-2014 în dosarul nr. 445/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.-SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 445
Ședința publică din data de 04.07.2014
PREȘEDINTE - R. C.
JUDECĂTOR - C. M.
GREFIER - A. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanții - petenți I. G., S. E. și B. G., toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor procesuale în B., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr. 1003/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatele C. L. DE A. A LEGILOR F. F. B., cu sediul în B., ., jud. P. C. JUDEȚEANĂ P. DE A. A LEGILOR F. F., cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P..
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelanta petentă I. G., personal și asistată de avocat S. I., ceilalți apelanți petenți reprezentați de același avocat și intimata C. Locală de F. F. B., reprezentată de avocat I. F..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Părțile, prin apărători, învederează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelanților petenți, având cuvântul, solicită refacerea probelor în apel, respectiv refacerea expertizei specialitatea topografie, întrucât la instanța de fond au fost respinse ultimele obiecțiuni pe care petenții le-au formulat la raportul de expertiză. Referitor la plângerea formulată în baza legilor fondului funciar, învederează că s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, întrucât nu s-au administrat probe suficiente, instanța de fond apreciind că erau necesare declarații de recunoaștere ale vecinilor. Arată că motivarea comisiei județene a fost demontată la instanța de fond, deoarece au depus actele de proprietate pentru toate terenurile autorului petenților și nu era nevoie să depună și declarații de recunoaștere ale vecinilor.Învederează că au răspuns motivării hotărârii comisiei județene, rolul a fost întocmit în baza titlului de proprietate al reclamanților, iar pe raza localității B. nu s-a depășit reconstituirea.
Apărătorul petenților arată că în întâmpinarea formulată la instanța de fond de comisia locală, s-a menționat că nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petenților, întrucât s-au eliberat titluri de proprietate altor persoane, iar Primăria B. a indicat două hotărâri judecătorești pe care nu le-a atașat întâmpinării, iar în urma verificărilor efectuate, petenții au constatat că una dintre hotărâri era inexistentă, iar pe cealaltă au depus-o la dosar, din aceasta rezultând că moștenitorilor D. li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la o parcelă care se învecinează cu terenul petenților suprafețele de teren nefiind suprapuse.
Arată că s-a efectuat expertiză specialitatea topografie, iar expertul avea obligația să aibă în vedere actele de proprietate ale petenților, ceea ce nu s-a întâmplat; Instanța a constatat că primul raport de expertiză efectuat este greșit și s-a dispus refacerea lucrării, iar la refacerea lucrării expertul și-a păstrat punctul de vedere, dar nu a răspuns obiecțiunilor.Solicită încuviințarea efectuării unui alt raport de expertiză, care să țină cont de actele de proprietate ale petenților și faptul că terenul de la Păulești nu aparține de B.. Precizează că instanța de fond a apreciat că E. C. B. nu are legătură de rudenie cu C. B., însă aceasta era soția autorului reclamantului, C. B., iar petenții au depus la dosar toate actele de proprietate ale autorului lor.Solicită ca expertiza specialitatea topografie ce se va efectua în apel, să respecte obiectivele solicitate la fond, respectiv poziționarea terenului, indicarea corectă a numărului tarlalei și parcelei, terenul nefiind ocupat de altă persoană.
Pe fond, solicită ca în situația în care dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu a fost reconstituit altei persoane, să li se reconstituie reclamanților dreptul de proprietate pe un alt amplasament, având în vedere că au dovedit că aveau titlu de proprietate, urmând ca reconstituirea să se aprobe pentru o altă suprafață de teren, conform dispozițiilor L. nr. 247/2005, aceasta fiind o cerere subsidiară în apel;
Cu cheltuieli de judecată de la instanța de fond și apel.
Reprezentantul intimatei C. Locală B., având cuvântul, învederează că suprafața de teren pretins liberă, ar aparține domeniului statului. Cu privire la rapoartele de expertiză efectuate la instanța de fond, arată că la întocmirea acestora s-au avut în vedere susținerile petenților, fiind întocmite în baza actelor de proprietate prezentate de petenți, iar poziția neclară a apelanților petenți a dus la rezultate nefavorabile acestora, iar solicitările acestora din apel depășesc solicitările cu care a fost investită instanța de fond.
Solicită respingerea cererii formulate de apărătorul apelanților petenți privind efectuarea expertizei specialitatea topografie, menționând că intimata C. Locală B. nu putea formula apărări pornind de la faptul că petenții dețin teren în alte localități, aceste susțineri ale petenților nefiind adevărate.Solicită respingerea apelului, menținerea soluției instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
În replică, reprezentantul apelanților petenți, având cuvântul, arată că nu este reală susținerea intimatei C. Locală B. potrivit căreia petenților li s-ar fi reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren mai mare decât ar fi trebuit.
Arată că în întâmpinare, comisia locală a făcut referire la înscrisuri, pe care trebuia să le depună la dosar, dar nu le-a depus, iar afirmația că terenul în litigiu se află la dispoziția Agenției Domeniilor Statului este falsă, de fapt, terenul aflându-se la dispoziția Comisiei Locale B..
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată cu nr._ / 02.07.2013 la Judecătoria Câmpina, petenții I. G., Ș. E., B. G., au chemat în judecată pe intimatele C. L. de A. a Legilor F. F. al Orașului B., C. Județeană P. de Aplicarea a Legilor F. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea H.C.J. nr. 9402/2013, constatarea nulității absolute a acesteia, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de 1950 mp, 6400 mp, categoria de folosința arabil intravilan, situate în orașul B., jud. P..
În motivarea plângerii, petenții au arătat că prin cererea nr. 5317/14.09.2005, în temeiul L. nr. 247/2005, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de 1950 mp și 6400 mp, categoria de folosința arabil intravilan, situate în orașul B., terenuri ce au aparținut autorului lor B. C., decedat în anul 1977, menționându-se că terenul de 1950 mp a fost dobândit de către autorul lor în baza actului de vânzare nr. 528/1948, stăpânit de către acesta până în anul 1964, când a fost luat fără titlu de fostul Sfat Popular al or. B., iar terenul de_ mp, a fost dobândit prin actele de vânzare nr. 421/1950, 3183/1951, fiind preluat inițial de fosta GAS Câmpina, după care a trecut în patrimonial S.C. POMICOLA S.A. B., astfel încât în prezent Administrația Domeniilor Statului ocupă fără titlu suprafața de 6400 mp, restul de 6100 mp a fost posedată de B. C. până la decesul său survenit în anul 1977, revenindu-i ulterior fiicei sale I. G..
La data de 09.09.2013 intimata C. Locală B. a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, motivându-se că au fost restituite în temeiul legilor fondului funciar și al L. nr.10/2001 toate terenurile preluate de către stat de la autorul petenților, ținându-se seama și de suprafețele de teren rămase în proprietatea acestuia, în raport de suprafața totală cu care a figurat autorul părților în evidențele agricole de 5,60 ha, mai ales că suprafața reconstituită și cea deținută ca individuali în pct. „Hagica” și . suprafața totală din registrele agricole din anii 1953-1963, terenurile în litigiu fiind atribuite în baza unor hotărâri judecătorești unor terțe persoane fizice.
La data de 01.11.2013 petenți și-au precizat plângerea în sensul că terenul de 1950 mp intravilan B., a făcut obiectul retrocedării prin emiterea unei dispoziții a primarului B. în baza L. nr. 10/2001, caz în care acesta numai face obiectul pretențiilor deduse judecății.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, expertiză tehnică topometrică, prin sentința civilă nr. 1003/21.03.2014 a Judecătoriei Câmpina, a fost respinsă plângerea precizată formulată de petenți împotriva intimatelor, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că potrivit actelor de vânzare nr. 421/1950 și nr. 3183/1951 autorul petenților B. C. a dobândit suprafața de 10.000 mp situată în „vatra orașului B.”, având ca vecini restul proprietății vânzătorului A. P. C., cu A. Gh. D., șoseaua națională, fosta moșie D. N. Sfetescu, în timp ce prin actul de vânzare nr. 3183/16.07.1951 numitul B. C. cumpără un teren de cca. 2500 mp, situat în vatra satului B., având ca vecini șoseaua națională Ploiești – Câmpina, șoseaua județeană ce merge în orașul B. și S. N. Z., însă este evident că după 63 - 64 ani vecinii nu mai sunt aceiași și în lipsa unor schițe ale acestor acte, terenurile sunt greu de identificat numai în raport de actele depuse de către petenți, iar în urma analizării susținerilor petenților din cadrul cererii de reconstituire petenții nu au făcut dovada existenței unui pretins act de schimb, contestării acestuia, mai ales că terenul în litigiu solicitat de către petenți se află în prezent în proprietatea numiților D., aspect confirmat de raportul de expertiză topografică efectuat în prezenta cauză prin intermediul căruia s-a constatat că terenul solicitat de petenți are suprafața totală de 9095 mp, fiind reconstituit în favoarea moștenitorilor D. A. în T. 104, ., numitul D. A. figurând în actul nr. 421/1950 ca vecin al terenului de 10.000 mp.
S-a menționat că afirmațiile petenților privind preluarea terenului de GAS Câmpina, trecerea ulterioară a acestuia în patrimoniul ., administrarea acestuia de Administrația Domeniilor Statului, sunt nedovedite, contrare celor susținute chiar de petenți prin cererea de reconstituire, motiv pentru care în mod corect a fost respinsă cererea de reconstituire atât timp cât petenții nu au făcut dovada continuității dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu, nefiind suficientă existența unor acte de proprietate din 1950 pentru a face dovada faptului că terenul nu a fost înstrăinat, având obligația dovedirii regimului juridic ulterior al terenului, în condițiile în care în prezent acesta a fost reconstituit altor persoane, iar în urma analizării schiței de plan aferentă raportului de expertiză, s-a constatat că terenul de 6845 mp reconstituit inițial petenților se învecinează cu m.d. D. A., caz în care nu rezultă unde s-ar afla poziționată întreaga suprafață de 2,8 ha ce a fost reconstituită m.d. D., în situația în care cei 5655 mp revendicați de petenți ar constitui amplasament liber, la dispoziția ADS.
S-a specificat că petenții nu cunosc . în actele din 1950 - 1951 nicio mențiuneîn acest sens, nicio dovadă că terenul solicitat ar fi amplasat în parcelele nr. 2157, 2156, fiind simple speculații ale petenților, întrucât în baza raportului de expertiză topo s-a constatat că familia D. deține o suprafață măsurată de numai 9095 mp din cei_ mp, fapt ce atestă că amplasamentul terenului de 6400 mp solicitat de petenți nu poate fi stabilit, iar planul de amplasament invocat de către petenți nu are dată de înregistrare, de întocmire, nefiind certificat, mai ales că suprafața totală înscrisă în registrele agricole la autorul petenților nu are relevanță atât timp cât aceste înregistrări au fost efectuate în funcție de declarațiile titularilor de rol, toate actele de proprietate existente la dosar demonstrând dobândirea de către autorul petenților B. C. a terenului de 47.754 mp, excluzându-se suprafața de 3700 mp aparținând numitei E. C. B. care nu are nicio legătură cu B. C..
Totodată, s-a reținut că petenților li s-a reconstituit suprafața totală de teren de 50.659 mp în baza titlurilor de proprietate nr. 425/2003 – 14.400 mp, nr. 205.259/2009 – 6.845 mp, nr. 34.237/1995 – 10.000 mp, nr. 87.095/2001 - 17.500 mp, atribuindu-li-se 1950 mp în temeiul L. nr. 10/2001, ceea ce înseamnă că între suprafețele din actele de vânzare și cele din actele de reconstituire există numai o diferență de 759 mp, și nicidecum 6.400 mp reprezentând terenul în litigiu, astfel încât, ținându-se seama de disp. art. 11, art.53 din Legea nr. 18/1991, art. 2, art. 6 din Legea nr.1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, a fost respinsă plângerea ca neîntemeiată întrucât pentru terenurile în litigiu solicitate de către petenți a fost eliberat titlu de proprietate în favoarea altor persoane și nu s-a făcut dovada că terenul solicitat de petenți a rămas în proprietatea autorului petenților, fiind preluat de CAP sau de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel petenții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, refacerea probatoriilor, conform solicitărilor din data de 21.03.204, refacerea expertizei topo în sensul identificării, poziționării pe schița de plan a terenurilor revendicate pornind de la poziționarea acestora în raport de actele de proprietate, rejudecarea cauzei, motivându-se că au făcut dovada dreptului de proprietate al autorului lor prin acte autentice asupra terenului în litigiu, existând evidențe agricole cu privire la terenuri fără nicio altă mențiune privind eventuale înstrăinări, actele autentice cuprinzând expres dimensiunile, limitele terenurilor, vecinătățile, neexistând diferențe în plus între actele de proprietate și evidențele agricole, tabelul centralizator existent la dosar făcând dovada terenurilor reconstituite în natură de 33.403 mp., fiindu-le restituite suprafața totală de 46.430 mp., în minus față de suprafața totală cu care autorul lor a figurat în evidențele agricole, diferența în minus reprezentând-o terenul în litigiu de 5024 mp. și că pârâta C. Locală B. a fost de rea credință, luând în calcul la reconstituire terenurile atribuite pe raza altor localități care nu au figurat în registrele agricole ale Localității B..
În continuare, petenții au arătat că terenul în litigiu face parte din suprafața de_ mp. dobândită de autorul lor în baza contractelor nr.421/1950, 3183/1951, reprezentând un corp comun și că deși au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză topo R. L. M. privind modalitatea de identificare a terenurilor, atribuirea terenului unor terțe persoane, expertul a refuzat identificarea, poziționarea terenului revendicat în funcție de actele de proprietate, indicând contractul de vânzare-cumpărare nr.2406/1950 care nu vizează terenurile în litigiu, fiind de rea credință, menționând eronat efectuarea măsurătorilor în prezența, la indicațiile unuia dintre petenți și că mențiunile din cuprinsul expertizei conform cărora s-ar fi ținut seama de schițele de plan ale contractelor de vânzare-cumpărare au un caracter nereal atât timp cât nu a existat nicio schiță de plan a contractelor depuse la dosar, mai ales că expertul a refuzat să poziționeze pe schița de plan terenurile în raport de actele de proprietate ale autorului lor, poziționare posibilă în funcție de dimensiunile, vecinătățile înserate în cuprinsul actelor și că eronat au fost respinse obiecțiunile privind refacerea raportului de expertiză, fără să se țină seama de situația reală cu privire la terenul în litigiu.
De asemenea, petenții au precizat că eronat s-a considerat inexistența acelorași vecini ai terenurilor după 63-64 ani, identificarea dificilă a terenurilor, fără să se țină seama de posibilitatea poziționării terenurilor în raport de limitele naturale ale acestora, respectiv Șoseaua Ploiești-Câmpina - DN1, Șoseaua Județeană spre B., existând același vecin Z. și că eronat s-a considerat că terenul în litigiu a fost restituit familiei D. fără să se țină seama că acesta nu se suprapune cu terenurile restituite acestei familii, nefiind depuse la dosar hotărârile judecătorești invocate de către intimate, neexistând în realitate sentința civilă nr.6105/1996, mai ales că instanța de fond avea obligația de a stărui pentru aflarea adevărului, clarificarea situației, impunându-se completarea probatoriilor în vederea efectuării unei expertize topo care să poziționeze terenurile revendicate în funcție de actele vechi de proprietate, poziționarea terenurilor care fac obiectul unor hotărâri judecătorești în favoarea familiei D. și că eronat nu s-a ținut seama de evidențele registrului agricol privind terenurile deținute de defunctul B. C., considerându-se caracterul acestor evidențe ca fiind simple înregistrări pe baza declarațiilor titularilor de rol, deși există acte autentice, de proprietate cu privire la terenurile în litigiu.
Totodată, petenții au menționat că înregistrarea în evidențele agricole a terenurilor a fost făcută în baza unor acte de proprietate autentice, fiind înlăturat eronat actul de la filele 86, 87, fără să se țină seama că era de notorietate că anterior anilor 1945 actele autentice întocmite pe numele femeilor căsătorite cuprindeau și numele soților acestora, regulă aplicată și în cazul autoarei lor, E. Constangin B. care a fost prima soție a tatălui lor B. C., existând, deci o legătură între cei doi autori și că eronat s-a considerat că suprafața în litigiu a fost reconstituită, depășindu-se suprafața totală de teren cu care autorul lor a figurat în registrele agricole fără să se țină seama că terenul de 10.000 mp. atribuit prin titlul de proprietate nr._/1995 se află pe raza ., neexistând niciodată în evidențele localității B., mai ales că terenul atribuit familiei D. se află în T.104, P.2156, în timp ce terenul care face obiectul cererii lor de reconstituire se află în T.104, P.2157, aspect confirmat de harta cadastrală, neexistând suprapunere între cele două terenuri.
Pe de altă parte, petenții au învederat că eronat s-a ținut seama în exclusivitate de punctul de vedere al Comisiei Locale B., privind atribuirea terenului în mod legal altor persoane, fără să se țină seama de posibilitatea reconstituirii în favoarea petenților a terenului pe un alt amplasament sau în echivalent.
Primindu-se dosarul la Tribunalul P. cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 09.05.2014.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate, si ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constata ca apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform cererilor nr. 5317/14.09.2005, 1270/27.12.2012, hotărârii nr. 9402/24.04.2013, a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de către petenți cu privire la terenurile în litigiu de 1950 mp., 6400 mp., care ar fi aparținut defunctului B. C., motivându-se că s-a reconstituit în favoarea moștenitorilor acestuia o suprafață totală de teren care împreună cu terenurile deținute în proprietate privată la pct. Hagica și . suprafața totală înscrisă în registrele agricole din perioada 1953-1963 de 5,60 ha. și respectiv 5,10 ha.
În conformitate cu actele de vânzare-cumpărare nr. 421/09.03.1950, 3183/16.07.1951, 885/28.02.1947, numitul C. B. a dobândit în proprietate în timpul vieții terenurile de 10.000 mp., 2500 mp., situate în B., și respectiv 1 ha. lăstăriș situat în ., iar în urma decesului acestuia intervenit la data de 22.10.1977, de pe urma defunctului a rămas ca unică moștenitoare legală petenta I. G., în calitate de fiică, fiind străini de succesiune prin renunțare petenții B. G., Ș. E., în calitate de copii, B. M., în calitate de soție supraviețuitoare, precum și o masă succesorală compusă din terenurile de 3250 mp. situat în B., ., respectiv, 2500 mp. situat în B., ., terenuri achiziționate de către defunct în baza contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3061/1932, 2757/ 1927, aspecte confirmate de certificatele de moștenitor nr.1265/ 05.08.1992, 115/09.07.2008.
Prin titlurile de proprietate nr._/19.06.2009, 425/30.06.2003 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului B. C., respectiv petenților asupra terenurilor de 6845 mp. situate în B., din care 5995 mp. arabil, 850 mp. curți construcții, de 1,44 ha., în ., din care 4400 mp. livezi, iar în baza titlurilor de proprietate nr._/28.11.2001,_/01.03.1995, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului B. C. asupra terenurilor de 1,75 ha. situate în .. P. și 1 ha. pădure situat în Com. Păulești, .> În cuprinsul încheierii din data de 23.04.2013 a Curții de Apel Ploiești s-a specificat că se dispune lămurirea întinderii și aplicării dispozitivului deciziei civile nr.229/02.11.2010 a Curții de Apel Ploiești în sensul că suprafața pentru care s-a dispus restituirea în natură în temeiul L. nr. 10/2001 în favoarea petenților este de 1503 mp. în loc de 1388 mp.
Potrivit actelor de vânzare nr.2757/13.04.1937, 3061/22.06.1932, 4714/ 12.11.1940, 2052/30.03.1935, autorul petenților, B. C. a dobândit în timpul vieții terenurile de 3250 mp. pct. O., 2500 mp. pct. Hagica, situate în B., 1 ha. pct. Mărgineanca, situat în localitatea Ț., de cca. 7554 mp. situat în . cuprinsul actului de vânzare-cumpărare nr.7304/29.11.1937 s-a menționat că numita B. C. E. a dobândit în timpul vieții un teren de 3700 mp. arabil situat în B..
În temeiul registrelor agricole, adeverințelor nr.1095/2012, proceselor verbale nr.35/18.04.1959, 36/18.04.1959, 37/18.04.1959, numitul B. C. a figurat înscris în evidențele agricole în perioada 1953-1954 cu terenuri în suprafață totală de 5,60 ha. din care 3,29 ha. arabil, 0,80 ha. pășuni, 0,30 ha. livadă, 1 ha. pădure, figurând înscris în perioada 1956-1958 cu suprafața totală de 5,10 ha. situată în localitatea de reședință, din care 1 ha. pădure, 2,75 ha. arabil, 0,44 ha. pășune, 0,30 ha. livezi, terenuri preluate succesiv, la data de 18.04.1959, de către stat, dată la care autorul petenților poseda 1,75 ha. în . ha. în localitatea Ț., pct. Mărgineanca.
Din raportul de expertiză tehnică topometrică, inclusiv răspuns la obiecțiuni, reiese că terenul în litigiu pretins de către petenți că ar fi aparținut autorului lor are suprafața de 5655 mp., suprafață care ar fi făcut parte din suprafața totală de_ mp. din care li s-a reconstituit petenților prin titlul de proprietate nr._/19.06.2009 .. și că terenul în litigiu se află amplasat în T.104, P.2156/4, teren care face parte din suprafața totală de 9100 mp. atribuită moștenitorilor defunctului D. A..
Prin sentința civilă nr.1796/02.06.2008 a Judecătoriei Câmpina, rămasă irevocabilă s-a dispus printre altele obligarea celor două intimate să elibereze titlu de proprietate în favoarea numiților D. D., D. P. I., pentru terenul de 4,5 ha. identificat în cadrul raportului de expertiză topo M. C., să elibereze procese verbale de punere în posesie și titlu de proprietate pentru terenul de 2,8 ha. arabil, situat în T.104, P.2156, T.96, P.1904.
Disp.art.8-11 din Legea nr. 18/1991 modificata, stipuleaza ca stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire asupra terenurilor aflate in patrimoniul CAP-urilor, in favoarea persoanelor fizice indreptatite se face tinandu-se seama de suprafata adusa in CAP care reiese din actele de proprietate, Cartea Funciara, cadastru, cererile de inscriere in CAP, registrul agricol de la data intrarii in CAP, evidentele CAP-ului sau din orice alte probe admise de lege, astfel incat terenurile preluate abuziv de CAP de la persoanele fizice, fara inscriere in CAP sau de stat, fara niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea pe vechile amplasamente daca sunt libere.
De asemenea, disp.art.39 din Legea nr. 18/1991 modificata, art.16 din Legea nr. 1/2000 modificata, prevad ca persoanelor ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 si al oricaror acte normative de expropriere sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se reconstituie dreptul de proprietate, in natura, in limita suprafetei de teren trecuta in proprietatea statului.
Totodata, art.III lit.a pct.i, ii, din Legea nr. 169/1997 modificată și completată stabilesc ca sunt lovite de nulitate absoluta potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data incheierii actului juridic, acele acte emise cu incalcarea prevederilor legilor fondului funciar si anume, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite in baza legii la asemenea reconstituiri sau constituiri, inclusiv in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP, la stat, care nu au mostenit asemenea terenuri in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari solicitate de catre acestia in termen legal.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că autorii petenților au dobândit în timpul vieții în baza contractelor de vânzare - cumpărare nr.421/09.03.1950, 3183/16.07.1951, 2757/13.04.1937, 3061/ 22.06.1932, 4714/12.11.1940, 2052/30.03.1935, 885/20.02.1947, 7304/ 29.11.1934,_/29.11.1934, certificatelor de moștenitor nr.1265/1992, 115/2008, terenurile de 10.000 mp., 2500 mp., 3250 mp. pct. O., 2500 mp. pct. Hagica, 3700 mp., situate în B., 1 ha. pct. Mărgineanca-cartier Ț., cca. 7554 mp. situat în .. lăstăriș situat în . care autorul petenților B. C. a figurat înscris în evidențele agricole în perioadele 1953-1956, 1955-1962 cu terenuri în suprafață totală de 5,60 ha., respectiv de 5,10 ha. din care 1 ha. pădure, terenuri situate în perioada respectivă pe raza localităților B., Ariceștii Rahtivani, Păulești, Ț., aspecte confirmate de procesele verbale de preluare din data de 18.04.1959, adeverința nr.3179/12.03.1991, de conținutul cererii nr.1270/ 27.12.2012 formulată de către petenți, existând la data decesului autorului petenților în patrimoniul acestuia parcelele de teren de 3250 mp. și 2500 mp. situate în B., ., dobândite prin contractele de vânzare-cumpărare nr.2757/1927, 3061/1932.
Pe de altă parte, potrivit titlurilor de proprietate nr._/19.06.2009, 425/30.06.2003,_/28.11.2001,_/01.03.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petenților, în calitate de moștenitori legali ai defunctului B. C. asupra terenurilor de 6845 mp., situate în B., 1,44 ha. situate în Localitatea Florești, 1,75 ha. situate în . ha. pădure, situate în . restituite în natură și în echivalent terenurile de 1388 mp, 562 mp în conformitate cu Legea nr. 10/2001.
Ca atare, atât timp cât autorul petenților a figurat înscris în evidențele agricole ale localității B. cu terenuri în suprafață totală de 5,60 ha., terenuri aflate pe raza localităților B., Ariceștii Rahtivani, Ț., Păulești, iar prin titlurile de proprietate sus menționate s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petenților în calitate de moștenitori legali ai defunctului asupra suprafeței totale de teren de 4,8745 ha., la care se adaugă terenurile existente în patrimoniul defunctului la data decesului, nepreluate de către stat, de 3250 mp., 2500 mp. pct. P. Ș., Hagica, înseamnă că în realitate s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petenților, în calitate de moștenitori legali ai fostului proprietar, în temeiul legilor fondului funciar, asupra terenurilor preluate efectiv de către stat de 4,87 ha., nefiind preluate de către stat și rămase în patrimoniul defunctului, parcelele de 3250 mp., 2500 mp., caz în care suprafața totală aflată în prezent în patrimoniul petenților este de 5,4495 ha la care se adaugă parcelele de teren ce au făcut obiectul L. nr.10/2001 de 1388 mp, 562 mp, adică în total-5,6345 ha.
De altfel, în condițiile în care autorul petenților a figurat înscris în evidențele agricole în perioada 1953-1959 cu suprafața totală de 5,60 ha, respectiv de 5,10 ha, fiindu-le restituită în natură moștenitorilor acestora în temeiul legilor fondului funciar suprafața de 4,8745 ha. la care se adaugă suprafața nepreluată de către stat, în total de 5750 mp., precum și parcelele de teren preluate abuziv de către stat și care au făcut obiectul L. nr.10/2001 de 1388 mp. restituiți în natură, 562 mp. acordați în echivalent sub formă de despăgubiri, înseamnă că moștenitorilor defunctului li s-au restituit toate suprafețele de teren preluate abuziv de către stat, deținute efectiv în proprietate de către autorul lor la data preluării acestora prin diferite acte normative cu caracter abuziv de către fostul regim comunist, adică 5,6345 ha.
De fapt, atât timp cât autorul petenților a figurat înscris în evidențele agricole începând cu anul 1953 cu suprafața totală de teren de 5,60 ha. în evidențele localității B., suprafață aflată și pe raza altor localități, aspect confirmat de actele de vânzare invocate de către petenți, adeverința nr.3179/ 1991, cererea petenților nr.1270/27.11.2012, iar petenții dețin în prezent, în proprietate fie în urma reconstituirii în natură, fie prin echivalent suprafața totală de teren de 5,6345 ha.,înseamnă că în realitate petenților li s-a restituit întreaga suprafață de teren preluată abuziv de către stat prin diferite modalități și cu care autorul lor a figurat înscris în evidențele agricole la data preluării, respectiv 1953-1959, caz în care nu există nicio suprafață de teren susceptibilă că ar fi fost deținută în proprietate de către autorul petenților care să fi fost preluată de către stat, în mod abuziv în perioada 1948-1962 și care să facă obiectul reconstituirii în temeiul L. nr.247/2005, lege care conferă persoanelor îndreptățite dreptul la restituirea în natură doar a suprafețelor de teren preluate abuziv de către stat, aflate în patrimoniul foștilor proprietari și nerestituite moștenitorilor acestora în temeiul legilor fondului funciar anterioare.
Faptul că în baza actelor de vânzare-cumpărare existente la dosar, autorii petenților ar fi dobândit diferite suprafețe de teren, în suprafață totală de 31.950 ha. situate în B., inclusiv Cartier Ț., fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate pe raza Localității B. pentru .. în temeiul titlului de proprietate nr._/2009, atribuite parcele de teren de 1388 mp., 562 mp., în baza L. nr.10/2001, nu înseamnă în mod automat că petenții au dreptul să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu de 5655 mp., invocându-se contractele de vânzare cumpărare nr.528/1948, 421/1950, 3183/1951 și că aceștia nu ar fi beneficiat de reconstituire pentru toate suprafețele de teren deținute de autorul lor pe raza localității B., preluate de către stat, întrucât, în realitate, la stabilirea întinderii reale a terenurilor aflate în patrimoniul defunctului la data preluării efective a acestora de către stat, se ține seama în exclusivitate de evidențele registrului agricol privind deținerea în proprietate a suprafețelor de teren și nicidecum, pur și simplu, de actele de proprietate existente anterior înscrierii terenurilor în evidențele agricole de către autorul petenților datate 1948-1951, mai ales că suprafața totală de 5,60 ha, cu care a figurat înscris autorul petenților a fost compusă din diferite suprafețe de teren aflate nu numai pe raza localității B., ci și a altor localități.
O dovadă în acest sens o reprezintă titlurile de proprietate nr.425/2003,_/2001,_/1995, care atestă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor defunctului asupra unor terenuri situate pe raza localităților Florești, Ariceștii Rahtivani, Păulești, titluri de proprietate care au fost emise ținându-se seama de amplasamentele terenurilor aflate în patrimoniul defunctului la data înscrierii acestuia în evidențele agricole, legile fondului funciar stabilind în mod cert obligația persoanelor îndreptățite de a formula cerere de reconstituire la comisiile locale în raza cărora se află terenurile, urmând ca dovada deținerii în proprietate a terenurilor respective să se facă pe baza mențiunilor înserate în registrele agricole ale localității în care figurează înscris în evidențe fostul proprietar, mai ales că, de regulă, o persoană care deținea în proprietate diferite suprafețe de teren era înscrisă obligatoriu în evidențele agricole ale localității de domiciliu cu toate suprafețele de teren deținute, inclusiv cu cele aflate pe raza altor localități.
Dacă într-adevăr autorul petenților nu ar fi figurat înscris cu suprafețe de teren aflate pe raza localităților Florești, Ariceștii Rahtivani, Păulești, în evidențele agricole ale localității B. în perioada 1953-1959, ar fi însemnat ca petenții să facă dovada că autorul lor a figurat înscris separat în evidențele acestor localități și că suprafața totală de 5,60 ha. cu care autorul lor a figurat înscris în perioada respectivă s-ar fi aflat în exclusivitate pe raza localității B. pentru a putea pretinde nerestituirea în natură a tuturor suprafețelor de teren aflate în patrimoniul defunctului și preluate abuziv de către stat, probe inexistente în cauză, mai ales că adeverința nr.3179/ 12.03.1991, procesele verbale de preluare a terenurilor încheiate la data de 18.04.1959, cererea petenților nr.1270/27.12.2012 reprezintă dovezi certe că autorul petenților a figurat înscris în evidențele localității B. în perioada 1953-1959 cu suprafețe de teren aflate și pe raza localităților sus menționate, suprafețe incluse în suprafața totală deținută, în prezent, în proprietate de 5,60 ha, petenților restituindu-li-se o suprafață mai mare decât cea deținută și preluată de la autorul lor de 5,6345 ha.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins plângerea precizată, ca neîntemeiată, constatând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp. art.8-13 din Legea nr.18/1991, art.39 din Legea nr.18/1991, art.16 din Legea nr.1/2000, art. III din Legea nr.169/1997, în condițiile în care nu există nicio diferență de teren care să fi aparținut în proprietate autorului petenților, preluată abuziv de către stat și care să nu fi făcut obiectul restituirii în natură în favoarea petenților în temeiul legilor fondului funciar sau a L. nr.10/2001.
Susținerile petenților în sensul că există dovada dreptului de proprietate al autorului lor asupra terenului în litigiu, potrivit actelor de proprietate, evidențelor agricole, a dimensiunilor, limitelor, vecinătăților terenurilor, neexistând diferențe în plus între actele de proprietate și evidențele agricole, reconstituindu-li-se terenurile de 46.430 mp., mai puțin decât suprafața totală cu care autorul lor a figurat în evidențele agricole, diferența în minus reprezentând-o terenul în litigiu de 5024 mp. și că pârâta C. Locală B. a fost de rea credință, luând în calcul la reconstituire terenurile atribuite pe raza altor localități care nu au figurat în registrele agricole ale localității B., nu pot fi avute în vedere deoarece dobândirea la un moment dat a unor terenuri în baza unor contracte de vânzare-cumpărare nu atestă de plano, preluarea terenurilor respective de către stat prin diferite acte normative, preluare care se analizează în strânsă legătură cu toate evidențele agricole privind deținerea la momentul preluării a suprafețelor de teren, iar în speță terenurile dobândite de către autorii petenților în temeiul tuturor actelor de proprietate se coroborează cu suprafața totală de 5,60 ha. cu care aceștia au figurat înscriși în evidențele agricole, fiindu-le restituită în baza legilor fondului funciar suprafața totală de 4,8745 ha și nicidecum de_ mp.
În realitate, la restituirea în natură a terenurilor era necesar să se țină seama de amplasamentele acestora, de toate titlurile de proprietate existente la dosar, mai ales că petenții nu au făcut dovada că autorul lor ar fi figurat separat, în evidențele altor localități, cu terenurile reconstituite pe raza localităților Florești, Ariceștii Rahtivani, Păulești.
Afirmațiile petenților conform cărora terenul în litigiu face parte din suprafața de_ mp. dobândită de autorul lor în baza contractelor nr.421/1950, 3183/1951 și că deși au formulat obiecțiuni la expertiza topo, expertul a refuzat să identifice, să poziționeze terenul în litigiu în funcție de actele de proprietate, indicând eronat contractul de vânzare-cumpărare nr.2406/1950 care nu vizează terenul, efectuarea măsurătorilor în prezența, la indicațiile unuia dintre petenți, nu au relevanță în cauză întrucât la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petenților asupra terenului în litigiu de 5024 mp. nu se ține seama doar de contractele sus menționate, de modalitatea de identificare a terenului, de apartenența acestuia la suprafața totală de_ mp., ci în ce măsură această suprafață de teren a figurat înscrisă în evidențele agricole la partida de rol a autorului petenților, dacă a fost preluată efectiv de către stat, în ce condiții, de suprafața totală restituită efectiv în natură sau sub formă de despăgubiri petenților în baza legilor speciale, expertul identificând suprafața în raport de toate actele existente la dosar, de planurile cadastrale și nicidecum pur și simplu doar în funcție de actele de proprietate invocate de către petenți, de opțiunile, preferințele acestora.
Împrejurările invocate de către petenți în sensul că mențiunile din cuprinsul expertizei privind analizarea unor schițe de plan ale contractelor de vânzare-cumpărare au un caracter nereal atât timp cât nu există nicio schiță de plan la contractele depuse la dosar, expertul refuzând să poziționeze pe schița de plan actele de proprietate ale autorului lor, în funcție de dimensiunile, vecinătățile înserate în cuprinsul acestor acte și că eronat au fost respinse obiecțiunile fără să se țină seama de situația reală a terenului în litigiu, reprezintă prin însăși natura lor aprecieri pur subiective ale petenților, în condițiile în care expertul avea obligația să identifice terenul în litigiu, ținându-se seama de situația reală existentă în prezent, în raport de toate actele de la dosar, de planurile cadastrale existente la nivelul localității, fiind imposibilă identificarea terenului, doar în funcție de actele invocate de către petenți, neînsoțite de schițe de plan, iar în speță identificarea terenului se realizează ținându-se cont de planurile cadastrale existente de-a lungul timpului și aflate în arhiva localității.
Apărările petenților în sensul că eronat s-a considerat inexistența acelorași vecini ai terenurilor după 63-64 ani, identificarea dificilă a terenurilor, fără să se țină seama de limitele naturale ale acestora (Șoseaua Ploiești-Câmpina - DN1, Șoseaua Județeană spre B., familia Z. ) și că eronat s-a considerat restituirea terenului în litigiu familiei D. fără să se țină seama de inexistența unei suprapuneri în acest sens, nefiind depuse hotărârile judecătorești invocate de către intimate, neexistând în realitate sentința civilă nr.6105/1996, nu au niciun temei legal deoarece la identificarea unor suprafețe de teren este necesar să se țină seama de toate actele existente la dosar, de planurile cadastrale deținute de către cele două intimate și nicidecum, pur și simplu, doar de anumite împrejurări descrise în cuprinsul actelor de vânzare depuse de către petenți, iar în speță reiese cu certitudine că terenul în litigiu solicitat de către petenți este unul și același cu suprafața de teren pe care intimatele au fost obligate să o restituie unor terțe persoane în baza sentinței civile nr.1796/2008, ceea ce demonstrează că terenul în litigiu nu este liber din punct de vedere juridic.
Aspectele invocate de către petenți conform cărora instanța de fond avea obligația de a afla adevărul, de a clarifica situația, impunându-se completarea probatoriilor cu o expertiză privind poziționarea terenului în funcție de actele vechi de proprietate, de hotărârile judecătorești existente în favoarea familiei D. și că eronat nu s-a ținut seama de evidențele registrului agricol privind terenurile deținute de autorul lor, considerate ca fiind simple înregistrări pe baza declarațiilor titularilor de rol, sunt nejustificate întrucât au fost administrate toate probele legale, concludente, pertinente în vederea stabilirii situațiilor de fapt, de drept deduse judecății, identificarea terenului nefiind un criteriu pentru restituirea în natură a acestuia în favoarea petenților atât timp cât aceștia nu au dreptul la o asemenea restituire, în caz contrar petenții ar dobândi o suprafață de teren mai mare decât suprafața deținută în proprietate de către autorul petenților, inclusiv în baza actelor de proprietate, preluată de către stat, iar în realitate era normal și firesc ca la stabilirea netemeiniciei pretențiilor petenților să se țină seama nu numai de actele de proprietate, ci și de evidențele agricole, de modalitatea în care au fost întocmite.
Motivele invocate de către petenți în sensul că înregistrarea în evidențele agricole a terenurilor s-a realizat pe baza actelor de proprietate autentice și că eronat nu s-a ținut seama de actul de proprietate al autoarei lor, de modalitatea de întocmire a actelor pe numele femeii căsătorie anterior anilor 1945 care cuprindeau și numele soțului, regulă aplicată și în cazul autoarei lor E. Constanin B., sunt neîntemeiate deoarece, indiferent de modalitatea de întocmire a evidențelor agricole, a actelor de proprietate, este cert că suprafața de 5,60 ha. cu care a figurat autorul petenților înscris în evidențe începând cu anul 1953, corespunde cu suprafețele de teren dobândite de întreaga familie de 49.504 mp, ceea ce demonstrează că nu există diferențe între suprafața înscrisă și suprafețele restituite care să îi îndreptățească pe petenți să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu de 5024 mp., mai ales că petenții încearcă pe cale ocolită să dobândească în plus terenul în litigiu care ar depăși suprafața totală de 5,6345 ha,. restituită în natură și deținută în proprietate, ceea ce este inadmisibil.
Criticile petenților potrivit cărora eronat s-a considerat reconstituirea terenului în litigiu, depășirea suprafaței totală de teren cu care autorul lor a figurat în registrele agricole fără să se țină seama că terenul de 10.000 mp. atribuit prin titlul de proprietate nr._/1995 se află pe raza . teren în evidențele localității B. și că terenul atribuit familiei D. se află în T.104, P.2156, în timp ce terenul în litigiu se află în T.104, P.2157, aspect confirmat de harta cadastrală, neexistând suprapunere, sunt nefondate întrucât toate probele administrate în cauză atestă restituirea în natură și deținerea în proprietate a tuturor suprafețelor de teren de 5,6345 ha. care au aparținut autorului petenților în anul 1953, suprafață care corespunde cu toate suprafețele înscrise în actele de proprietate care includ și terenul de 1 ha. pădure, iar toate probele administrate demonstrează înscrierea la partida de rol a autorului petenților cu suprafețe de teren aflate pe raza altor localități, neavând relevanță din punct de vedere juridic atribuirea terenului în litigiu unor terțe persoane în condițiile în care petenții nu au niciun drept asupra acestui teren.
Susținerile petenților în sensul că eronat s-a ținut seama de punctul de vedere al Comisiei Locale B., privind atribuirea terenului altor persoane, fără să se țină seama de posibilitatea reconstituirii terenului pe un alt amplasament sau în echivalent, nu au niciun temei legal atât timp cât la stabilirea situațiilor de fapt, de drept deduse judecății era necesar să se țină seama de toate probele existente la dosar, analizate prin prisma împrejurărilor invocate de toate părțile, nefiind preluat pur și simplu punctul de vedere al intimatelor, iar în lipsa unui drept la reconstituire în favoarea petenților era imposibil să se dispună atribuirea în favoarea acestora a suprafeței de teren pe un alt amplasament sau sub forma de despăgubiri prin echivalent.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza disp. art.480 alin.1 cod pr. civilă, modificat, va respinge apelul ca nefondat.
Totodată, tribunalul având în vedere considerentele sus menționate în baza disp. art.479 cod pr. civilă, modificat va respinge cererea de completare a probatoriilor ca neîntemeiată întrucât în speță nu rezultă din dezbateri necesitatea administrării unei noi probe cu expertiză tehnică topometrică ținându-se seama de natura și obiectul cauzei, de situațiile de fapt, de drept deduse judecății, mai ales că identificarea terenurilor reprezintă pur și simplu un criteriu de stabilire a amplasamentului acestora și nicidecum de reconstituire în sine a dreptului de proprietate.
Se va lua act că intimata C. Locală B. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge cererea privind completarea probatoriilor formulată de apelanții petenți în contradictoriu cu intimatele, ca neîntemeiată.
Respinge apelul declarat de apelanții - petenți I. G., S. E. și B. G., toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor procesuale în B., ., jud. P., împotriva sentinței civile nr. 1003/21.03.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatele pârâte C. L. DE A. A LEGILOR F. F. B., cu sediul în B., ., jud. P. C. JUDEȚEANĂ P. DE A. A LEGILOR F. F., cu sediul în Ploiești, .-4, jud. P., ca nefondat.
Ia act că intimata C. Locală B. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.07.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. R. M. C.
Fiind în CO, semnează
Președintele instanței
GREFIER,
C. A.
Fiind în CO, semnează
P. Grefier
operator date cu caracter personal 5595
red. MC/ tehnored. TS
7 ex/30.07.2014
d.f._ Judec. Câmpina
j.f. Ș. M. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 699/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 561/2014.... → |
|---|
