Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 402/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 402/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 402/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 402
Ședința publică din data de 03.02.2015
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTOR – A. G. H.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - prin DIRECȚIA GENERALĂ DE D. ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_; J40/552/15.01.2004 cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii din data de 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatul – debitor M. F. – G., CNP_, domiciliat în Slănic, .. 20C, ..
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei, conform O.P. nr. 5032/02.10.2014 ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, invocă din oficiu excepția tardivității declarării apelului si rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M. sub nr._, petentul B.E.J. M. I. a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._/12.12.2011, la cererea creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A., privind pe debitorul M. F. - G..
Prin cererea de executare silită, creditorul a solicitat punerea în executare a titlului executoriu menționat pentru recuperarea creanței în cuantum de 96 euro reprezentând tarif de despăgubire, la care se adaugă cheltuieli de executare silită.
În susținerea cererii, potrivit dispozițiilor art.665 alin.1 C.pr.civ., la dosar au fost atașate următoarele înscrisuri în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul: cererea de executare formulată de creditoare, titlurile executorii, dovada de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului - verbal și încheierea executorului judecătoresc prevăzută de disp. art.664 alin.1 C.pr.civ.
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. la data de 29.10.2014 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. I., reținându-se că, prin procesul - verbal de constatare a contravenției încheiat de intimată, debitorul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 750 lei pentru contravenția prevăzută de art.8 alin.1 și 2 din O.G. nr.15/2002, debitorul fiind obligat să achite și tariful de despăgubire în cuantum de 96 Euro, potrivit art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002, în forma în vigoare la acel moment.
Instanța de fond a apreciat că Legea nr.144 din 23 iulie 2012 prin care a fost abrogat art.8 alin.3 și art.31 din O.G. nr.15/2002 este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât, ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă aceste fapte au fost săvârșite înainte de . legii menționate.
De asemenea, prima instanță a reținut că prin Decizia nr.228/13.03.2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.12 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea Constituțională a statuat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
În aceste condiții, dând eficiență principiului retroactivității legii contravenționale, cu valoare constituțională, instanța de fond a apreciat că debitorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională, obligația acestuia de a plăti tariful de despăgubire nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.665 alin.5 pct.4 C.pr.civ., instanța de fond a respins cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri de ședință, în termen legal, a declarat apel creditoarea C. Națională de A. și D. Naționale din România S.A. - Direcția Regională de D. și Poduri București, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/12.12. 2011.
În motivarea cererii de apel, creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. a învederat că, în fapt, prin cererea adresată Biroului Executorului Judecătoresc M. I., s-a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului, Musi G. - F., întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlul executoriu, respectiv procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/12.12.2011.
În urma solicitării creditoarei, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
De asemenea, executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea atacată, instanța de executare a respins cererea de încuviințare a executării silite motivând în mod netemeinic și nelegal că, în speță, ar fi incidente dispozițiile Legii nr.144/2012.
Astfel, conform dispozițiilor Legii nr.144/2012, legiuitorul a statuat, în mod evident, faptul că „tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr.15/2002 (....) aplicate și contestate în instanța până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Prin urmare, reiese în mod evident faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza O.G. nr.15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire.
Astfel, norma instituită de art. II din Legea nr.144/2012 având natură contravențională, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat în instanță.
În baza acestor considerente, precum și a principiului de drept civil „dacă legea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul să o interpreteze”, creditoarea a solicitat instanței de apel să constatate că, în speța de față, dispozițiile Legii nr. 144/2012 nu își au aplicabilitate.
Mai mult decât atât, în temeiul art.20 C.pr.civ. judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea și să respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
Mai mult decât atât, prin Ordonanța Guvernului nr.15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr.144/2012) legiuitorul român a apreciat necesar să instituie obligația plății unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români și străini, pentru vehiculele înmatriculate.
Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege, astfel cum a fost în vigoare la data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției generat și semnat electronic, conform dispozițiilor Legii nr.455/2001 și ale H.G. nr. 1259/ 2001, respectiv până în luna iulie 2012, prevedea în sarcina contravenientului reținerea și obligația de a achita, cu titlu de despăgubire, o anumită sumă de bani, în funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinieta valabilă.
Aceste considerente sunt susținute și de dispozițiile generale și obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr.57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.8 alin.3 din O.G. nr.15/2002.
Mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite fiind o procedură necontencioasă, judecătorul fondului realizează o cercetare formală și limitată („pipăie fondul”) la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție și pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlu ori prescrierea dreptului de a cere executarea silită ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
Potrivit art.665 alin.5 C.pr.civ., încuviințarea executării silite poate fi respinsă numai daca hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie potrivit legii titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond în temeiul art.252 C.pr.civ. privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului în vigoare în România, în momentul pronunțării și deliberării asupra încuviințării executării silite avea obligația să respecte dispozițiile art.5 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind codul de procedură civilă care stabilesc: „Dispozițiile Codului de Procedură Civila privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedură Civilă, care pot fi puse în executare chiar dacă nu au fost investite cu formula executorie”.
Totodată, învederează creditoarea faptul că, potrivit art.665 alin.2 C.pr.civ., încuviințarea executării silite se face fără citarea pârtilor, tocmai pentru faptul că procedura încuviințării executării silite este o procedura necontencioasa, legiuitorul reglementând clar acest aspect.
Prin urmare, în această fază, instanța de executare are numai obligația de a verifica dacă procesul - verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu și modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, în procedura necontencioasă a încuviințării executării silite, nu se impune ca instanța de executare să facă distincțiile la care trimite Decizia nr.10/2013 a I.C.C.J., întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului - verbal de contravenție, în măsura în care dovedește o vătămare in drepturile sale recunoscute de lege, și nu instanța investită cu o cerere de încuviințare silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.665 alin.6 C.pr.civ., art.466 și urm. C.pr.civ., precum și dispozițiile legale cuprinse în motivarea cererii de apel.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub același număr unic de dosar, la data de 04.12.2014, această cale de atac fiind soluționată cu citarea legală a părților.
Intimatul – debitor M. F. G. nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată de astăzi – 03.02.2015, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării apelului în raport de data la care s-a comunicat creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. încheierea apelată și data înregistrării apelului la instanța care a pronunțat respectiva încheiere.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma excepției tardivității declarării apelului invocată din oficiu, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art.665 alin.6 Teza a – II – a C.pr.civ., „încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare”.
În speță, potrivit procesului – verbal de înmânare, creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. i-a fost comunicată încheierea de ședință din data de 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M., la data de 17.11.2014 (f.11 – dos. fond), ceea ce înseamnă că de la acest moment începe să curgă termenul legal imperativ de 5 zile înlăuntrul căruia se putea exercita calea de atac a apelului.
Procedând la calcularea termenului de 5 zile, conform art.181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. în sensul că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul nici ziua de la care acesta începe să curgă și nici ziua când acesta se împlinește, înseamnă că se putea declara apel până pe data de 24.11.2014, inclusiv.
În cauza dedusă judecății, potrivit rezoluției aplicată pe chiar cererea de apel, aceasta a fost înregistrată la Judecătoria Vălenii de M. la data de 25.11.2014, așadar, cu depășirea termenului legal de 5 zile de la comunicarea încheierii care se atacă, termen care, așa cum s-a arătat, expira la data de 24.11.2014, inclusiv, fiind lipsită de relevanță data la care cererea de apel a fost înregistrată în evidențele creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. sub nr.18/_, respectiv 20.11.2014.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția tardivității declarării apelului invocată din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge apelul declarat de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. împotriva încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. la data de 29.10.2014, ca fiind tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de tardivitate, invocată de Tribunal, din oficiu.
Respinge apelul declarat de apelanta – creditoare C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - prin DIRECȚIA GENERALĂ DE D. ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_; J40/552/15.01.2004 cu sediul în București, . 76, CP 87, nr. 401 A, Sector 6, împotriva încheierii din data de 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. în contradictoriu cu intimatul – debitor M. F. – G., CNP_, domiciliat în Slănic, .. 20C, ., ca fiind tardiv formulat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.02.2015
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. R. A. G. H.
Fiind în C.O. semnează
Președintele instanței
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red. A.G.H./tehnored.C.A.
4 ex. – 04.02.2015
d.f.nr._ - Judecătoria Vălenii de M.
j.f. J. A. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 418/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 680/2015.... → |
|---|
