Pretenţii. Sentința nr. 3280/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3280/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 6144/83/2012
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3280/D
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. R.
Grefier: V. H.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind reclamanții B. D. B. și B. B. ambii cu domiciliul procedural ales la sediul SCA HMCA situat în mun. Satu M., .. 5, . M., în contradictoriu cu pârâții A. C. cu dom. în Craidorolț, ., jud. Satu M. și . cu sediul în Satu M., .. 21, jud. Satu M., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 22.11.2013, dată la care susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea acelei ședințe, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, amânându-se pronunțarea la data de azi, când,
INSTANȚA
DELIBERÂND
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. acțiunea civilă înregistrată la instanță la data de 09.07.2012 sub dosar nr._, reclamanții B. D. B. și B. B. au chemat în judecată pe pârâții C. A. și . Satu M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să fie obligați pârâții la plata în solidar a unor pretenții în sumă totală de 1.000.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul de imagine cauzat reclamanților prin afirmațiile calomnioase publicate în ziarul JDD din 23.05.2012 și din 07.06.2012, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată că au făcut obiectul unor afirmații defăimătoare proferate de pârâtul de ordinul I și publicate în ziarul JDD editat de către pârâta de ordinul II, prin respectivele afirmații aducându-se atingeri grave imaginii reclamanților. Se mai arată, în susținerea gravității faptei culpabile săvârșite de pârâți, că reclamantul B. D. B. a candidat în campania electorală din anul 2012 pentru funcția de primar al comunei Craidorolț, jud.Satu M., că cele două articole au fost publicate în perioada acestei campanii, cu scopul de a-l denigra pe reclamantul B. D. B. și pe tatăl său, reclamantul B. B., pentru a-i determina pe alegători să nu-l voteze.
În drept, se invocă disp. art. 252 rap. la art.1381, 1382 și 1391 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum și art. 26 din Constituția României.
Pârâtul C. A., legal citat, se prezintă și depune întâmpinare (filele nr. 45-49) prin care invocă pe cale de excepție netimbrarea și prematuritatea cererii introductive în instanță – excepții respinse prin încheierea interlocutorie de la termenul de judecată din data de 18.01.2013 (filele nr. 61-63) – iar pe fond, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin afirmațiile în cauză nu a urmărit calomnierea reclamanților, ci doar a relatat opiniei publice aspecte reale cu care s-a confruntat în calitate de consilier local al comunei în perioada în care reclamantul de ordinul I ocupa funcția de primar al comunei Craidorolț.
De asemenea, pârâtul invocă dreptul fundamental la opinie, precum și libertatea de exprimare, ca cerințe minime ale pluralismului, toleranței și spiritului deschis, care sunt specifice unei societăți democratice. În același timp, raportat la calitatea reclamantului de om politic, care se expune în mod inevitabil și conștient unui control strict al faptelor și afirmațiilor sale, atât din partea ziariștilor, cât și a masei cetățenilor, apreciază că limitele criticii admisibile asupra imaginii reclamantului sunt mai largi decât în cazul unui individ obișnuit.
Pârâta ., legal citată (fila nr. 24), nu se prezintă și nu depune întâmpinare.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține în fapt următoarele:
După cum rezultă din cuprinsul numărului din data de 23.05.2012 al ziarului JDD, la pag.4, depusă în copie la dosar (fila nr. 6), pârâtul A. C. a emis o . afirmații cu privire la primarul de la acea vreme al comunei Craidorolț, reclamantul B. D. B., susținând că acesta, împreuna cu tatăl său, ,,au instaurat o adevărată dictatură hortisto-hitleristă’’ și că ,,fac legea în Craidorolț după bunul lor plac’’. De asemenea, s-a mai afirmat că primarul folosește autoturismul instituției în scop personal și că cine nu îl susține în demersul său pentru o nouă candidatură la primărie este dat afară sau retrogradat, indicându-se cazul asistentului social C. A. și al casierei F. A.. În cuprinsul aceluiași articol, s-a mai susținut faptul că reclamantul a deturnat o sumă de 60.000 lei din bugetul primăriei, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a căminului cultural.
Referitor la reclamantul B. B., tatăl primarului, s-a afirmat cu aceeași ocazie că acesta deține prin cumul trei funcții în cadrul primăriei, deși a împlinit vârsta de pensionare, având 67 ani, că în calitatea sa de asistent social întreține relații sexuale cu minore de 15 ani în schimbul acordării ajutorului social, precum și că a ,,țepuit’’ magazinul mixt Consumcoop din comună cu 7.500 lei, făcându-se referire la acest reclamant cu apelativul ,,inculpatul’’.
Instanța mai reține că în cuprinsul numărului din data de 07.06.2012 al aceleiași publicații, pârâtul de ordinul I a adus noi acuzații celor doi reclamanți, afirmând că aceștia ,,manipulează banii’’ primăriei, iar despre reclamantul de ordinul I susținând că are mai multe surse ilicite de venituri, că ,,aplică legile după bunul lui plac’’, că a săvârșit fapte de corupție în concurs cu ,,sibianul B.’’ și ,,țiganul Banias’’, utilizându-se la adresa acestuia apelativul ,,dictatorul B. D.’’ (fila nr. 7).
Din probatoriul administrat în cauză, cu privire la existența și veridicitatea faptelor imputate celor doi reclamanți, a rezultat, ca un prim aspect, că cei doi martori audiați în fața instanței la termenul din data de 22.11.2013, în speță C. A. (fila nr. 100), în privința căreia s-a afirmat că ar fi fost concediată pe fondul unui conflict cu primarul comunei și respectiv Kala I. (fila nr. 101), președintele Consumcoop Craidorolț (organizație despre care s-a afirmat că a fost ,,țepuită’’ de primar cu 7.500 lei) nu au confirmat realitatea afirmațiilor în ceea ce-i privește, publicate în JDD.
Depozițiile celor doi martori se coroborează și cu înscrisurile depuse la dosar în acest sens și anume, contractul individual de muncă încheiat cu salariata C. A. cu începere din data de 01.05.2005 (filele nr. 11-13), respectiv sentința civilă nr. 2/09.01.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._/296/2011 (filele nr. 53-54) privind creanța de 7.500 lei evocată anterior.
Referitor la cumulul de funcții al tatălui primarului în cadrul primăriei Craidorolț, din contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 13/2012 (filele nr. 8-10) a rezultat că acesta îndeplinește funcția de asistent social, fără ca la dosarul cauzei să se facă dovada deținerii și a altor funcții în cadrul primăriei.
În ce privește susținerile legate de conduita reclamantului B. B., de a întreține raporturi sexuale cu minore în schimbul acordării ajutoarelor sociale pe seama acestora, instanța reține, din răspunsul comunicat prin Adresa nr._/05.11.2012 al DGASPC Satu M. (fila nr. 33), coroborat cu referatul din data de 19.11.2012 al Poliției rurale Tășnad - sectia 6 (filele nr. 74-75) și cu rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 07.01.2013 dată în dosar nr. 610/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei (fila nr. 73), că existența faptelor imputate reclamantului B. B. nu a fost confirmată.
Instanța mai retine, în combaterea afirmațiilor cu privire la deturnarea de fonduri imputată reclamantului B. D. B., că acesta din urmă a depus la dosar Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 370/19.07.2011 (filele nr. 14-15).
P. prisma probatoriului administrat în cauza și expus conform celor de mai sus, instanța concluzionează că niciuna dintre faptele imputate celor doi reclamanți în articolele în discuție nu a fost dovedită. Pe lângă aceasta, se mai reține că în cuprinsul celor două articole au fost utilizate și expresii jignitoare la adresa reclamanților, precum ,,dictatorul’’, ,,inculpatul’’, ,,dictatură hortisto-hitleristă’’.
În acest context, instanța apreciază că pârâtul C. A., prin conduita sa, a imputat celor doi reclamanți anumite fapte care nu au fost dovedite, dar a utilizat și expresii jignitoare, de natură a-i discredita pe aceștia din urmă, atingerea adusă onoarei urmând a fi apreciată din punctul de vedere al cetățeanului obișnuit, înzestrat cu o sensibilitate medie.
În ce privește răspunderea civilă delictuală alegată de către cei doi reclamanți față de pârâta de ordinul II, instanța pornește de la premisa ca atât Constituția României, cât și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, au statuat că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, el putând fi supus unor limite care constituie măsuri necesare într-o societate democratică.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că art. 10 alin. 2 din Convenție presupune îndatoriri și responsabilități, aplicabile deopotrivă jurnaliștilor, chiar și atunci când este vorba de chestiuni de un interes general semnificativ. Aceste îndatoriri și responsabilități pot avea o importanță specială dacă există riscul atingerii reputației unor persoane, punând astfel în pericol drepturile altuia (cauza T. împotriva României, hotărârea din 19 iunie 2012, cauza Tammer împotriva Estoniei, hotărârea din 6 februarie 2001).
De asemenea, Curtea Europeană a constatat că ziariștii sunt ținuți de același îndatoriri și responsabilități și atunci când redau conținutul unor articole apărute în alte publicații (cauza Radio France și alții împotriva Franței, hotărârea din 30 martie 2004), sau afirmații asumate în mod public de către alte persoane.
P. urmare, faptul că articolul incriminat a fost preluat din relatările unei alte persoane, nu o exonerează pe pârâtă de îndatoririle și responsabilitățile prevăzute de art. 10 din Convenție, printre care și acelea de a respecta dreptul la o bună reputație, garantat de art. 8 din Convenție.
Pentru aceasta este necesar a se analiza în ce măsură se păstrează echilibrul în protecția celor două valori garantate de Convenție, aflate în conflict, Curtea stabilind șase criterii ce vor fi avute în vedere, și anume: contribuția la o dezbatere de interes general, gradul de notorietate al persoanei vizate și obiectul articolului, comportamentul anterior al persoanei vizate, modul prin care a fost obținută informația și gradul acesteia de veridicitate, forma și repercusiunile articolului și sancțiunea aplicată (cauza Axel Springer AG împotriva Germaniei, hotărârea din 7 februarie 2012).
Aplicând aceste criterii la cauza de față, se constată că, deși articolul se referea la informații care ar fi putut prezenta interes pentru public, el cuprinde și afirmații cu privire la reclamanți, afirmații care nu au legătură cu chestiunea de interes public în discuție (în speță, expresii precum ,,dictatorul’’, ,,inculpatul’’, ,,dictatură hortisto-hitleristă’’).
Chiar dacă articolul a preluat afirmațiile unei alte persoane, pârâta avea obligația unei minime verificări cu privire la realitatea celor afirmate, cu atât mai mult cu cât pretinsele relații sexuale cu minore, de pildă, au făcut obiectul unor cercetări penale anterioare.
P. urmare, nu a existat un echilibru între dreptul la informare și libertatea de expresie, garantate de art. 10 din Convenție și dreptul la reputație, garantat de art. 8 din Convenție, motiv pentru care pârâta, prin publicarea articolului, s-a situat în afara limitelor protecției oferite de art. 10 în discuție.
În consecință, rezultă că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale răspunderii civile delictuale, dovedindu-se, pe lângă fapta culpabilă, prejudiciul de imagine suferit de reclamanți, precum și raportul de cauzalitate dintre acestea.
În ce privește întinderea reparației la care sunt îndreptățiți reclamanții, instanța reține ecoul pe care l-au produs aceste afirmații în cadrul unei comunități relativ restrânse, dar și limitele mai largi ale criteriilor de apreciere asupra prejudiciului de imagine în cazul oamenilor politici, astfel încât va aprecia, în echitate, că stabilirea unui nivel al daunelor morale de 7.000 lei pentru fiecare reclamant asigura o reparație juridică într-o măsura suficientă.
P. prisma considerentelor ce preced, instanța va admite în parte acțiunea celor doi reclamanți, în limitele despăgubirilor menționate anterior, constatând totodată că în cauză sunt îndeplinite și condițiile legale de admisibilitate ale răspunderii civile delictuale solidare între cei doi pârâți, respingând însă cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate reclamanților în primă instanță, ca nedovedite, conform dispozitivului prezentei sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanții B. D. B. și B. B., ambii cu dom. procedural ales la sediul profesional al S.C.A H.M.C.A., în mun. Satu M., .. 5, . M., împotriva pârâților A. C., cu domiciliul în com. Craidorolț, ., jud. Satu M. și S.C. S. E. S.R.L., cu sediul în mun. Satu M., ., jud. Satu M., și în consecință:
Obligă pârâții, în solidar, să plătească fiecărui reclamant suma de 7.000 lei, pretenții reprezentând daune morale pentru prejudiciul de imagine produs reclamanților prin afirmațiile publicate în cotidianul JDD din Satu M. în zilele de 23 mai 2012 și 07 iunie 2012.
Fără cheltuieli de judecată pentru reclamanți, nefiind dovedite.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2013.
Președinte, E. R. | ||
Grefier, V. H. |
Red.E.R./23.12.2013.
Tehnored_VD /23.12.2013.
6 ex. – ..cu: B. D. B., B. B., A. C., . Satu M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2088/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2685/2013.... → |
|---|
