Pretenţii. Decizia nr. 143/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 143/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 5734/306/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 143/2013
Ședința publică de la 28 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător M. B.
Judecător D. T. L.
Grefier N. O.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta . P. ADMINISTRATOR JUDICIAR S. E. în contradictoriu cu intimat R. C. D., împotriva sentinței civile nr. 6128/2012 a Judecătoriei Sibiu, având ca obiect reziliere contract.
Cauza se soluționează în completul în componența de mai sus prin includerea d-nei judecător D. T. L. conform planificării de permanență din data de 28.02.2013, în locul d-nei judecător M. Ț. care lipsește motivat la acest termen.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului reclamant avocat Târșia D., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul intimatei avocat Târșia D. arată că recurenta este în procedura insolvenței și sunt deja evacuați de la sediu. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat ți față de actele existente la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatei avocat Târșia D. solicită anularea recursului ca netimbrat.
TRIBUNALUL,
Constată că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Sibiu sub nr._, reclamantul R. C. D.L a solicitat instanței ca, in contradictoriu cu parata . să se dispuna rezilierea contractului de inchiriere incheiat cu parata la data de 01.06.2010 cu privire la imobilulu din Sibiu . 17jud Sibiu, sa se dispuna obligarea paratei la plata chiriei restante de 750Euro lunar incepand cu data de 01.02.2012 si pana la data pronuntarii, sa se dispuna totodata evacuarea neconditionata a paratei din imobil, cu obligarea la predarea imobilului in starea in care l-a prelaut, cu cheltuieli de judecata.
În motivare in fapt a cererii reclamantul a aratat ca este proprieatrul imobilului din Sibiu . 17 si a incheiat cu parata un contract de inchiriere si un act aditional privind inchirierea imoblului pe perioada 01.06._15, c achiria lunara de 750 euro trebuia platita anticipat pe doua luni inainte pana l data de 15 a luniii, ca la art IV din contract se arata ca daca locatarul nu achita intreaga chirie si penalitatile si toate obligatiile asumate prin contract in termend e 30 de zile de la scadenta contractul se sisteaza, el constituind titlu executoriu pentru executarea chiriei si pentru evacuare, ca parata nu si-a indeplinit obligatiile contractuale incepand cu luna februarie 2012 si ca, desi a fost pusa notificata si invitata la conciliere, nu s-a prezentat si nici nu a achitat chiria restanta. .
In drept cererea nu a fost motivata.
In dovedirea cererii s-au depus la dosar extras CF (f 9), contract de inchiriere si act aditional(f 10-13), notificare si dovada comunicare(f 14-15), fisa ORC (f 16).
Pârâta, legal citata, a formulat intampinare(f 39) prin care a solicitat respingerea actiunii ca nelegala si netemeinica.
In motivare s-a aratat ca intre parti s-a incheiat . inchiriere si actul aditional aratat in cerere, ca raporturile contractuale s-au desfasurat normal pana cand au inceput sa fie sicanati de proprietar care si-a dorit rezilierea cu orice pret, ca la preluarea spatiului au achitat pe langa chiria de 1500 euro pentru lunile iunie si iulie 2010 si o garantie de 750euro, suma care a ramas la proprietar si care trebuie restituita si despre care reclamantul a omis sa faca vorbire, ca cu privire al petitul 2 invoca exceptia lipsei de interes fata de dispozitiile art 1798 NCC si ca nu poate fi primita nici solicitarea cu privire la rezilierea contractului si evacuarea din imobil in conditiile in care in urma efectuarii investitiilor asupra imobilului si ea detine o creanta impotriva reclamantului .
Parata a formulat si cerere reconventionala (f 40) prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 18.741 lei reprezentatd contravaloarea investiilor la imobil si compensarea datoriilor reciproce pana la concurenta celei mai mici dintre ele, cerere disjunsa cf art 120 Cpr civ cu formarea unui nou dosar.
P. sentința civilă nr. 6128 din 24.09.2012 Judecătoria Sibiu a admis acțiunea și în consecință:
A dispus rezilierea contractului de inchiriere incheiat intre parti la data de 01.06.2010, inregistrat la DGFP sub nr_/2010, modificat prin acte aditionale si evacuarea neconditionata a paratei din imobilul proprietatea reclamantului, situat in Sibiu . 17 jud Sibiu.
A obligat parata la plata catre reclamanta a chiriei restante de 5850 Euro, echivalent in lei la data platii, reprezentand chirie restanta pentru perioada 01.02.2012 si pana la 24.09.2012 .
A obligat parata la plata catre reclamanta a sumei de 4259 lei reprezentand cheltuieli de judecata(739 lei taxa de timbru si timbru judiciar si 3520 lei onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Intre reclamant si parata s-a incheiat la data de 01.06.2010 un contract de inchiriere prin care reclamantul a inchiriat paratei imobilul situat in Sibiu . 17, contract inregistrat la DGFP sub nr_/26.04.2010, iar la data de 01.08.2010 s-a incheiat si un act aditional prin care s-a prelungit valabilitatea contractului de inchiriere pana la data de 31.05.2015 cu conditia renegocierii chiriei la fiecare an de contract.
Potrivit pct IV din contract(fila 10-11 dosar) chiriasul avea obligatia de a a achita chiria de 750 euro anticipat pe doua luni, pana la data de 15 ale primei lune de plata, incepand cu data de 01.06.2010, iar in cazul in care locatarul nu achita intreaga chirie(…)in termen de 30 de zile de la data scadentei, contractul de inchiriere se sisteaza.
Desi parata a fost somata sa achite datoria aferenta luniii februarie si martie 2012 inca din data de 28.03.2012, asa cum rezulat din notificarea si invitatia la conciliere comuincata acesteia prin executor judecatoresc (f 14 si 15 dosar )aceasta nu s-a conformat notificarii primate si nu a facut dovada achitarii debitului.
Potrivit dispozitiilor art. 1429 al 2 Cod Civil, dispozitiile aplicabile spetei din moment ce rapotul juridic a luat nastere anterior intrarii in vigoare a NCC, locatarul trebuie sa plătească prețul locatiunii la termenele statornicite, iar cf. art 1439 Cod civil, in cazul in care una din parti nu indeplineste indatoririle sale principale, cealalta parte poate cere desfiintarea contractului.
De asemenea, conform dispzoitiilor art 969 cod civil conventiile legal facute au putere de lege intre parti.
Analizand aceste dispozitii legale raportat la actele dosarului (contractul de inchiriere, actul aditonal), raportat la faptul ca parata nu a facut dovada achitarii chiriei restante incepand cu luna februarie 2012 si nici nu a sustinut de altfel ca ar fi achitat chiria datorata precum si raportat ca in material obligatiilor contractuale creditorului ii revine sarcina dovedirii existentei obligatiei (ceea ce reclamantul a facut prin contractual depus la dosar ),iar debitorului ii revine sarcina dovedirii indeplinirii obligatiei, ceea ce parata nu a dovedit, instanta retine ca parata nu si-a respectat obligatia contractuala principala si nu a achitat la termenul stabilit in contract contravaloarea chiriei datorata pentru spatiul inchiriat incepand cu luna februarie 2012.
Avand in vedere ca in urma rezilierii contractului de inchiriere pârâta nu mai detine un titlu care să legitimeze folosința spatiului inchiriat, avand in vedere ca nu s-a invocat nici un drept de retentie asupra spatiului pana la achitarea de catre reclamant a contravalorii pretinselor investitii efectuate la imobil, instanța în baza art.480 C.civ., va dispune si evacuarea pârâtei din imobilul proprietatea reclamantului, situat in Sibiu . 17 jud Sibiu.
Cu privire la obligarea paratei la plata catre reclamant a chiriei restante incepand cu luna februarie 2012 si pana la data pronuntarii instanta retine ca si aceasta solicitare este intemeiata, ca, in baza contractului de inchiriere parata datoreaza o chirie lunara de 750 euro echivalent in lei la data platii si ca, cum parata nu a facut doavada achitarii chiriei datorate incepand cu luna februarie 2012, va fi obligata aceasta la plata catre reclamant a sumei de 5850 Euro, echivalent in lei la data platii, reprezentand chirie restanta pentru perioada 01.02.2012 si pana la 24.09.2012.
Instanta nu poate retine sustinerile paratei in sensul ca sumele datorate cu titlu de chirie trebuie compensate cu sumele datorate de reclamant cu titlu de contravaloare investitii la imobil si, in consecinta, neexistand sume restante la chirie, nu se poate dispune rezilierea deoarece potrivit art 969 Cod civil conventiile facute au putere de lege intre parti, iar in contractul incheiat in forma scrisa intre parti nu exista nici o dispozitie contractuala care sa stabileasca compensarea chiriei cu contravaloarea eventualelor investitii, dimpotriva exista clauza expresa de incetare a contractului n caz de neachitare la termen a chiriei datorate.
Instanta nu poate retine nici sustinerile paratei ca a existat conventie orala a partilor de a se compensa contravaloarea investitiilor cu chiria datoarat deoarce la pct VIII din contract se mentioneaza expres ca orice modificarea a contractului se va putea face doar prin act aditional semnat de ambele parti . În consecinta, cum reclamantul a contestat aceste sustineri de modificare a contractului prin acord verbal si cum nu exista act scris in acest sens instanta retine ca nu exista doua creante certe lichide si exigibile pentru a se considera ca a intervenit compensatia legala in conditiile art 1144 Cod civil. Pe de alta parte, cum la momentul pronuntarii sentintei nu exista doua creante certe, lichide si exigibile ci doar o creanta certa si alta creanta contestata, instanta retine ca nu poate face o compensare judiciara a chiriei datorate de parata cu contravaloarea pretinselor investitii efectuate le imobilul inchiriat, aceasta compensare putandu-se face eventual in faza executarii silite.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta . solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi soluționată împreună cu cererea reconvențională dispusă și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu sub nr._/306/2012.
În motivarea recursului se arată că la termenul din 13 septembrie 2012, instanța de fond, în mod eronat a dispus disjungerea cererii reconvenționale, formulată de recurentă, sens în care precizează următoarele:
Potrivit art. 120 al.(1) din C.pr.civ. cererea reconvențională se judecă odată cu cererea principală, iar conform al. 2 al aceluiași articol când însă numai cererea principală este în stare a fi judecată, instanța o poate judeca deosebit.
Textul legal mai sus citat instituie regula potrivit căreia acțiunea principală și cererea reconvențională se judecă împreună, astfel încât, în cazul în care între cele două cereri există o strânsă legătură, iar ele se judecă separat, soluția disjungerii este nelegală.
Este adevărat că pentru soluționarea cererii reconvenționale ar fi fost necesară administrarea de probe, proba testimonială, proba cu expertiza tehnică, mijloace de probă prin care recurenta ar fi demonstrat faptul că nu are nicio culpă contractuală. Între cererea principală și cererea reconvențională formulată există o strănsă legătură, indisolubilă, astfel încât pentru o bună administrare a justiției se impune a fi judecate împreună.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, prin disjungerea acțiunii principale acțiunea reconvențională, prima instanță s-a antepronunțat cu privire la reținerea culpei sale contractuale și a adus atingere însuși dreptului său de creanță, invocat prin cererea reconvențională.
Un alt aspect care trebuie menționat este faptul că prin cererea principală s-a solicitat ca instanța să dispună rezilierea contractului, întrucât părțile nu au prevăzut în convenția lor vreun pact comisoriu de gradul IV sau III care să limiteze sau să înlăture rolul instanței de judecată în pronunțarea rezilierii.
Astfel că instanța ar fi trebuit să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, în special existența culpei societății recurente cu privire la neplata chiriei.
În drept recursul a fost motivat pe dispozițiile art. 299 din C.pr.civ.
Deși a fost citată cu mențiunea să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 841,5 lei și timbrul judiciar de 5 lei, recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală așa încât, în temeiul art. 312 C.pr.civ. coroborat cu art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 cererea va fi anulată ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta . împotriva sentinței civile nr. 6128/2012 a Judecătoriei Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 Februarie 2013.
Președinte,Judecător,Judecător,
S. RaduMariana BibuDaniela T. L.
Grefier,
N. O.
Red. 13.03.2013 S.R.
Tehnored. 18.03.2013 N.O.
Exp. 2
j.fond. L.S.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 803/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 984/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
