Divorţ Situaţii la divorţ
| Comentarii |
|
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :
Reclamanta arată că pârâtul nu mai munceşte la Peco. Arată că acesta nu munceşte în prezent. Depune la dosar o adeverinţă de la locul de muncă din care rezultă veniturile realizate şi înscrisuri în original. Solicită obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere raportat la venitul minim pe economie. Arată că locuieşte împreună cu pârâtul. Indică instanţei că susţine capătul de cerere privind evacuarea pârâtului. Arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerându-le pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei. Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa, constată cauza în stare de judecată, în baza art.150 C.pr.civ. socoteşte cauza lămurită, declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta solicita desfacerea căsătoriei din culpa pârâtului, reluarea numelui avut anterior încheierii căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun, stabilirea locuinţei minorilor la ea, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere raportat la venitul minim pe economie şi evacuarea pârâtului, fără cheltuieli de judecată. Arată că lasă la aprecierea instanţei momentul de la care să fie obligat pârâtul la plata pensiei de întreţinere.
INSTANŢA
Deliberând asupra acţiunii de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … la data de …, legal timbrată, reclamanta S D – F a chemat în judecată pe pârâtul S O, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei încheiată la data de …, din culpa exclusivă a pârâtului, reluarea numelui avut anterior încheierii căsătoriei, acela de „P”, încredinţarea spre creştere şi educare a minorei D – A, născută la data de …, cu obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în cuantum legal, în funcţie de veniturile obţinute, evacuarea pârâtului din locuinţa domiciliul conjugal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii se arată că la scurt timp după încheierea căsătoriei, pârâtul a început să fie violent verbal şi chiar fizic, ca urmare a consumului frecvent de alcool. Mai arată reclamanta că pârâtul frecventează cazinourile şi nu contribuie la cheltuielile comune şi deşi a încercat să-l determnine să-şi schimbe comportamentul, nu a reuşit. Consideră că relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate, reluarea convieţuirii nemaifiind posibilă.
Cererea nu este motivată în drept.
În probaţiune au fost depuse, în xerocopie, înscrisuri, respectiv certificatul de căsătorie, certificatul de naştere al minorei, o adeverinţă din care rezultă venitul reclamantei, Contractul de închiriere nr. … şi procesul verbal de predare – primire a apartamentului.
Pârâtul, deşi legal citat nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi exprima poziţia în cauză.
Sub aspectul probatoriului, în cauză a fost încuviinţată şi administrată la solicitarea reclamantei proba cu înscrisurile aflate la dosar, precum şi proba testimonială, fiind audiate martorele P F şi V M, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar, filele 28-29.
La data de …, prin serviciul registratură, s-a depus de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei …, referatul privind ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantei, aflată la filele 24-25 din dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În fapt, părţile s-au căsătorit la data de …, căsătoria lor fiind înregistrată sub nr. … în Registrul de stare civilă al Primăriei ..., conform certificatului de căsătorie aflat la fila 5 din dosar. Din căsătoria părţilor, la data de …, s-a născut minora S D A, astfel după cum rezultă din certificatul de naştere depus la dosar la fila 6.
În drept, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 373 alin.1 lit. b) Cod Civil, căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
În cauză, din analiza probelor administrate, instanţa apreciază că s-a făcut dovada motivelor temeinice de divorţ, potrivit considerentelor ce urmează a fi expuse:
Astfel, potrivit declaraţiilor martorelor audiate între cei doi soţi există neînţelegeri datorate faptului că pârâtul consumă alcool şi nu îi place să muncească. Acesta a schimbat multe locuri de muncă, demisionând şi de la benzinăria la care a muncit în ultimul timp. Pe fondul consumului de alcool devine agresiv fizic la adresa soţiei sale, căreia îi adresează cuvinte vulgare. În toamna anului 2009 pârâtul a lovit-o foarte tare pe soţia sa, motiv pentru care aceasta împreună cu minora au plecat de la domiciliul conjugal, locuind pentru o perioadă de trei luni la locuinţa părinţilor reclamantei. În acea perioadă pârâtul le-a vizitat foarte des şi în încercarea de a-şi reface relaţia, reclamanta s-a reîntors la locuinţa comună. Situaţia nu s-a schimbat, pârâtul consumând în continuare alcool şi necontribuind la cheltuielile familiei, banii încasaţi din salariu preferându-i să-i dea pe băutură sau pe jocurile de noroc.
Faţă de declaraţiile martorelor astfel cum a fost expuse, instanţa apreciază că relaţiile dintre părţi sunt grav vătămate, căsnicia lor având un caracter pur formal, continuarea căsătoriei fiind imposibilă din cauza atitudinii pârâtului care datorită consumului de alcool, datorită comportamentului violent, fizic şi verbal la adresa soţiei sale, prin dezinteresul manifestat faţă de viaţa de familie şi lipsa unei contribuţii proprii la suportarea cheltuielilor gospodăriei, a determinat deteriorarea acesteia. În consecinţă, apreciind că nu mai este posibilă convieţuirea părţilor, văzând dispoziţiile art.373 alin.1, lit. b, art. 379, alin. 1 cod civil şi ale art. 617, alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va dispune desfacerea căsătoriei, reţinând culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relaţiilor dintre părţi.
În ceea ce priveşte cererea accesorie referitoare la nume, în baza art. 383 alin. 3 Cod Civil, instanţa va dispune reluarea de către reclamantă, a numelui avut anterior căsătoriei, acela de „P”.
Referitor la raporturile dintre părinţi şi copilul lor minor după divorţ, văzând şi manifestarea de voinţă a reclamantei de la acest termen de judecată, instanţa reţine, prin prisma prevederilor art. 396 şi 397 Cod Civil, că autoritatea părintească asupra minorei, S D– A, născută la data..., se va exercita în comun de către ambii părinţi.
În ceea ce priveşte stabilirea locuinţei minorei, în baza art. 400 Cod civil, instanţa consideră că este în interesul acesteia a-i fi stabilită locuinţa la cea a mamei sale, aceasta fiind în măsură să îi ofere atât condiţii materiale, cât şi climatul afectiv necesar unei creşteri şi evoluţii corespunzătoare.
Se apreciază de către instanţă că în acest fel sunt protejate interesele minorei, avându-se în vedere vârsta fragedă a acesteia, faptul că reclamanta se ocupă de creşterea ei, putându-i oferi condiţii bune de locuit, aspecte reţinute din referatul de anchetă socială efectuat în cauză şi declaraţiile martorei audiate.
Având în vedere nevoile minorei care trebuie să beneficieze de sprijinul material al ambilor părinţi, instanţa în temeiul art.525 şi 530, alin. 3 Cod civil, va dispune obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională ale acesteia prin plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 115 lei, reprezentând 16,5% din venitul minim pe economie, cu începere de la data pronunţării hotărârii, respectiv ... şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii
La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 529 Cod civil potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de către părinte, ea se stabileşte până la o treime din venitul net pentru doi copii, precum şi ale art. 527 Cod civil ce prevăd că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora .
Instanţa reţine că noţiunea de „mijloace„ la care se referă Codul Civil, în funcţie de care se stabileşte întinderea obligaţiei de întreţinere, are în vedere nu numai mijloacele materiale efectiv realizate, ci şi aptitudinea de a munci a celui obligat la întreţinere, care constituie însuşi izvorul obţinerii mijloacelor materiale. Aceasta este raţiunea pentru care practica judiciară a stabilit că în cazul în care debitorul obligaţiei de întreţinere nu realizează venituri sau acesta nu poate fi dovedit, cuantumul pensiei de întreţinere se determină prin raportare la venitul minim pe economie.
În cauza de faţă, instanţa constată că nu s-a făcut dovada certă că pârât realizează venituri, astfel că în acord cu disp. art. 527 Cod civil, pensia de întreţinere de achitat s-a stabilit prin raportare la venitul minim pe economie, stabilit prin HG nr.1225/2011 la valoarea de 700 lei.
Ţinând seama că din înscrisurile depuse la acest termen de judecată în probaţiune de către reclamantă, rezultă că pârâtul mai are un copil dintr-o relaţie anterioară, respectiv S A C, faţă de care acesta datorează deja pensie de întreţinere, instanţa a considerat că fracţia de o treime prevăzută de lege se impune a fi împărţită, revenindu –i minorei D – A un procent de 16,5 % din cuantumul venitului minim pe economie.
În ceea ce priveşte data de la care a fost obligat pârâtul la plata pensiei de întreţinere instanţa a avut în vedere data pronunţării prezentei hotărâri, deoarece până la această dată este de presupus că ambii părinţi care nu sunt divorţaţi şi care locuiesc încă împreună, au contribuit deopotrivă la întreţinerea copilului.
În ceea ce priveşte durata maximă până la care se poate dispune obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere, în baza prevederilor art. 499, alin. 1 Cod civil ce stabilesc dreptul copilului la pensiei de întreţinere pe durata minorităţii, instanţa a avut în vedere împlinirea vârstei majoratului de către fiica părţilor.
Şi capătul de cerere din acţiunea principală referitor la evacuarea pârâtului din imobilul – locuinţa conjugală - situat în …, este apreciat de instanţă drept întemeiat, potrivit considerentelor ce urmează a fi expuse:
Astfel, din coroborarea probelor administrate, instanţa reţine că relaţiile dintre părţi sunt tensionate, că există în familie un climat impropriu de mai mulţi ani, convieţuirea în acelaşi imobil fiind imposibilă.
Ori, apreciază instanţa un astfel de climat familial trebuie să înceteze, pentru a nu se perpetua o stare conflictuală, aptă de a degenera şi de a avea consecinţe mult mai grave, atât pentru părţi, dar mai ales pentru fiica lor. În consecinţă, văzând că între părţi existând o imposibilitate de coabitare, reţinând culpa pârâtului în destrămarea relaţiilor de familiei, faţă de soluţia stabilirii locuinţei minorei la cea a mamei sale şi considerând că este în interesul superior al acesteia să crească într-o atmosferă în care tensiunile şi neînţelegerile dintre părinţi să o afecteze cât mai puţin, fără a fi nevoită a percepe conflictele deschise dintre părinţii săi, ţinând seama şi de faptul că reclamanta este singura titulară a contractului de închiriere a apartamentului situat în …, (nr. …, f. 32-34), instanţa va admite cererea formulată şi sub acest aspect, potrivit dispozitivului.
În baza art. 274 Cod procedură civilă şi în temeiul principiului disponibilităţii se va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea de divorţ precizată formulată de reclamanta S D – F împotriva pârâtului S O, ambii domiciliaţi … şi în consecinţă:
Desface căsătoria încheiată între părţi la data de …. şi înregistrată sub numărul … în Registrul de stare civilă al Primariei ..., din culpa exclusivă a pârâtului.
Dispune ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de ”P”.
Autoritatea părintească asupra minorei S D – A, născută la data de … se va exercita în comun de către ambii părinţi.
Stabileşte locuinţa minorei la locuinţa mamei sale.
Obligă tatăl pârât să contribuie la cheltuielile de creştere, învăţătură, educare şi pregătire profesională a minorei prin plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 115 lei, cu începere de la data pronunţării hotărârii, respectiv ... şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii.
Dispune evacuarea pârâtului imobilul situat în ….
Ia act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare .
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….
PREŞEDINTE, GREFIER,
| ← Curatelă Minori | Divorţ Situaţii la divorţ → |
|---|
