Revizuire. Art.322 alin.1 pct.5 cod procedură civilă. Condiţii de admisibilitate. Revizuire
Comentarii |
|
Prin cererea de revizuire înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr.1698/2003 revizuienţii C.M. ş.a. au solicitat în contradictoriu cu intimaţii G.I. ş.a. revizuirea sentinţei civile nr.847/2001 pronunţată de Judecătoria Răcari în dosarul nr.789/2000.
În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că prin sentinţa civilă nr.847/2001 pronunţată de Judecătoria Răcari, s-a dispus partajarea terenului în suprafaţă de 1,746 ha ce a făcut obiectul Legii nr.18/1991, că la cererea reclamanţilor a fost anulat parţial titlul de proprietate prin decizia civilă nr.2140/2003 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
În drept au fost invocate dispoziţiile art.322 pct.5 cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr.169/2004 pronunţată de Judecătoria Răcari s-au respins excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active şi autoritatea de lucru judecat, invocată de intimata G.I. şi s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art.322 alin.1 pct.5 c.pr.civ. întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă modificarea deciziei civile nr.784/2003 a Tribunalului Dâmboviţa şi a sentinţei civile nr.1364/2001 a Judecătoriei Răcari, în sensul
diminuării suprafeţei de teren reconstituită prin titlul de proprietate, fără însă a se modifica hotărârea instanţei a cărei revizuire se solicită.
De asemenea, s-a reţinut că decizia civilă nr.784/2003 a Tribunalului Dâmboviţa nu a existat la data când a fost pronunţatră hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Împotriva sentinţei civile nr.169/2004 pronunţată de Judecătoria Răcari, revizuienţii au declarat apel în termen legal, iar prin decizia civilă nr.2190/4 august 2004 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, s-a dispus respingerea apelului, ca nefondat.
S-a reţinut de către instanţa de apel că dispoziţiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, se referă exclusiv la producerea unor înscrisuri ce existau în momentul pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, însă nu au putut fi înfăţişate, întrucât au fost reţinute de partea potrivnică sau a intervenit o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
S-a apreciat că hotărârea judecătorească pronunţată într-un alt litigiu ulterior pronunţării hotărârii a cărei revizuire se solicită, nu poate constitui un act nou în sensul dispoziţiilor art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
În legătură cu cea de-a doua ipoteză reglementată de dispoziţiile art.322 pct.5 Cod procedură civilă, Curtea a constatat că nu este incidentă în cauză întrucât prin decizia de modificare a titlului de proprietate nu s-a dispus asupra modificării sau desfiinţării unei alte hotărâri care ar fi stat la baza pronunţării sentinţei civile nr.847/2001 a cărei revizuire se solicită.
În concluzie s-a reţinut că decizia civilă nr.2140/18 noiembrie 2003 pronuţată de Curtea de Apel Ploieşti nu a existat la momentul pronunţării sentinţei civile nr.847/2001 a Judecătoriei Răcari, prin care s-a soluţionat acţiunea de partaj succesoral, astfel că nu poate fi considerată ca act nou în condiţiile menţionate de art.322 pct.5 cod procedură civilă. (decizia civilă nr.2190 din 4 august 2004).
← Înregistrare marcă. Marcă având caracter deceptiv. Cerere de... | PRESTAŢIE TABULARĂ. HOTĂRÂRE CARE ŢINE LOC DE ACT AUTENTIC... → |
---|