Decizia civilă nr. 1448/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
Dosar nr._ /a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1448/2013
Ședința publică de la 08 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M. B.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta VB L. R. I. SA și V. B. DE A. S., împotriva sentinței civile nr. 3885/_, pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui Maramureș, privind și pe intimat SC E.
-K. S. PRIN LICHIDATOR J. C. I. S., având ca obiect procedura insolvenței cerere repunere in termenul de creanță și declarare creanță.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul promovat este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3885/_, pronunțată în dosarul nr. _
/a1
al T.
ui Maramureș s-au respins cererile formulate de petentele VB L.
R.
I. SA B. și V. B. de A. S. privind repunerea în termen și înscrierea la masa credală a debitoarei SC E. -K. S. Berchez, în contradictoriu cu lichidatorul C. I. S. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1519 din_ pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Maramureș a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei SC E. -K. S. Berchez, sentință publicată în Buletinul Procedurilor de I. ență nr. 4789 din_ .
Este real faptul că societățile contestatoare invocă un titlu executoriu însă termenul limită pentru înregistrarea declarațiilor de creanță a fost stabilit de instanță la 12 iulie 2010, termen pe care contestatoarele VB L. R. I. SA B. și VB B. de A. S. B. nu l-au respectat.
Potrivit dispozițiilor art. 7 al. 3 din Legea privind procedura insolvenței, pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută de art. 28 al. 1 lit. c din aceeași lege, cum este situația din această speță, procedura notificării prevăzută de art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin
Buletinul Procedurilor de I. ență, astfel că nu poate fi primită apărarea contestatoarelor.
Față de prevederile legale enunțate, împrejurarea că n-au fost notificate în sensul normelor cuprinse în art. 61 al. 3 din aceeași lege, nu este de natură să le repună pe contestatoare în termenul de înregistrare a creanței, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 103 Cod pr. civilă.
Așa fiind, cererile formulate sunt nefondate și au fost respinse în baza art. 11 lit. i raportat la art. 76 din Legea privind procedura insolvenței, modificată, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs creditoarele VB L. R. I. SA și V. B. DE A. S.
, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Sentinta este vadit nelegala si netemeinica si se bazeaza pe o apreciere gresita a situatiei de fapt, o interpretare gresita a probelor administrate precum si a dispozitiilor legale.
Societățile creditoare nu au fost notificate conform prevederilor Codului de procedură civila cu privire deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei, astfel că nu le sunt aplicabile prevederile art. 76 din Legea 85/2006. O altfel de intrepretare ar lasa la discretia lichidatorului stabilirea creditorilor care vor fi indreptatiti sa participe la procedura prin simpla omisiune de notificare a acestora.
Exceptia prevăzută de art.76, alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura lnsolvenței, se impune a fi interpretată în sensul că NU este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu i-a fost notificată deschiderea procedurii insolvenței conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citațiile și comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art.86 C.pr.civ.
Dispozițiile art.7 din același act normativ, la care face trimitere articolul menționat mai sus, arată în alineatul 3 că prin exceptie de la prevederile alin.1 se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii.
Această modalitate de comunicare a actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și de notificare a deschiderii procedurii este prevăzută ca o excepție de la regula generală consacrată de art.7, alin.(1) teza I din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, conform căreia: citarea părților, precum comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de lnsolventă.
Astfel cum se poate observa aceste dispozitii legale reglementează modalitatea de aducere la cunoștința creditorilor a faptului că a fost deschisă procedura insolvenței fată de societatea debitoare, nefăcând trimitere la termenele de depunere a declaratiilor de creanță. Or, este bine cunoscut principiul potrivit căruia excepția este de strictă interpretare și aplicare.
Totodată, dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 au valoarea unei prezumții legale relative, prezumție care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, potrivit prevederilor art. 46 C. Com. De altfel fiind vorba despre o situație juridică aflată pe terenul dreptului comercial apelarea la esența art. 46 C. com perfect legală. De altfel sintagma aleasă de legiuitor va fi considerata indeplinită trimite în mod cât se poate de clar la ideea că nu putem avea de a face cu o prezumția legală imperativă.
Posibilitatea acestei conexiuni juridice dintre textele legii privind procedura insolvenței și Codul comercial, respectiv Codul civil, este prevăzută în mod expres de dispozițiile art. 149 din legea nr. 85/2006. Așa fiind, excepția prevăzută de art.76 alin.(1) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, se impune a fi interpretată În sensul că NU este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu i-a
fost notificată deschiderea procedurii insolvenței conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citațiile și comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art. 86.
Consideră ca nu este suficienta publicarea notificarii in Buletinul I. entei, întrucât notificarea trebuie facută in conformitate cu dispozițiile Codului de procedura civila pentru a nu aduce atingere drepturilor creditorilor la recuperarea creantelor și pentru a fi asigurat in mod legal acest drept asa cum se prevede in art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Lista depusă de debitor nu poate fi acceptata ca un inscris obiectiv, iar preluarea si notificarea tale quale doar a creditorilor inscrisi in lista, fara a mai verifica si existent altor creditori in evidentele debitorului, constituie un abuz de drept intrucat o astfel de ipoteza nu poate sta la baza negarii dreptului acestora de a-si realiza creantele si mai mult, impiedicarea accesului real al acestora de a- si satisface respectivele creante.
O astfel de interpretare ar echivala cu lasarea la discretia debitoarei, stabilirea creditorilor care vor fi indreptatiti sa participe la procedura, prin simpla omisiune a acestora din lista, cu rea-credinta.
Totodata, avand in vedere faptul ca obiectul contractului de leasing il reprezenta dreptul de folosinta asupra unui autovehicul in conformitate cu dispozitiile art. 58 din lege administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
In consecinta, administratorul judiciar avea obligatia prevazuta de lege de a face toate demersurile si de a solicita informatii catre autoritatile competente cu privire la toate bunurile detinute cu orice titlu de societatea falita. In urma acestor verificari creditoarea putea fi identificata in calitate de creditor si astfel notificata in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
Subliniază faptul că societatea VB L. R. I. S.A. in calitate de proprietar al bunurilor a fost prejudiciată. prin neachitarea ratelor si a cheltuielilor conform contractelor, întrucât bunurile au fost achiziționate de către societatea creditoare la solicitarea expresă a debitoarei fiind achitate integral și fiind ulterior pus la dispoziția S.C. E. -K. S.R.L.
În drept, s-au invocat prevederile art. 299 și următoarele din Cod proc.civ.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de_ , petentele VB
L. R. I. SA B. și VB B. de A. S. B. au solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de înregistrare a creanței împotriva debitoarei SC E. -K. S. Berchez.
În motivare s-a arătat că VB L. R. I. SA, în calitate de locator/proprietar și finanțator, a încheiat cu societatea E. -K. S. Berchez contractele de leasing nr. 43771 și 43772, obiectul acestor contracte fiind dreptul de folosință a două autovehicule marca Fiat Ducato, iar reprezentanții societății debitoare au refuzat să răspundă somațiilor comunicate și să-și achite debitul restant în valoare de 22.009,08 lei, reprezentând prețul bunurilor până la momentul predării acestora.
Se susține că la data cererii, societatea aflată în insolvență datorează suma de 19.590,24 lei reprezentând rate de leasing restante, taxe de somație și alte cheltuieli la contractele de leasing, iar societății VB B. de A. S. datorează suma de 2.418,84 lei reprezentând rate prime de asigurare casco restante la contractele de leasing.
De subliniat este împrejurarea că prin sentința civilă nr. 1519 din_ pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Maramureș a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a debitoarei SC E. -K. S. Berchez, sentință publicată în Buletinul Procedurilor de I. ență nr. 4789 din_ . Conform aceste hotărâri, termenul limită pentru înregistrarea declarațiilor de creanță a fost stabilit la 12 iulie 2010.
Potrivit art. 7 alin.1 din Legea nr. 85/2006, citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar potrivit alin.3 a aceluiași articol, prin excepție de la prevederile alin.1 se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prev. la art. 28 alin.1 lit.c, procedura notificării prev. la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Din textele legale mai sus citate, rezultă fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați, ipoteză în care, potrivit alin.3 al art.7 procedura notificării, va fi considerată îndeplinită, dacă a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență.
În acest sens, nu s-a contestat că notificarea creditorilor în vederea depunerii declarațiilor de creanță a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență (nr. 4952/2010) și într-un ziar de largă circulație, astfel încât judecătorul sindic în mod corect a constatat că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate. Sub acest aspect, trebuie subliniat faptul că în cauză nu s-a depus lista creditorilor, astfel încât, lichidatorul judiciar nu avea nici o obligație legală și nici posibilitatea de a notifica creditorii și conform Codului de procedură civilă.
Clarificate fiind aspectele legate de disp. art.7 din Legea nr.85/2006, în cauză se mai pune problema incidenței dispozițiilor art. 76 din lege coroborate cu dispozițiile art.103 C.pr.civ.
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, iar nu unul de recomandare, așa cum pare să sugereze recurenta, rezultă cu evidență din dispozițiile art.76, potrivit cărora creditorul care depune cererea de admitere a creanței peste termenul legal este decăzut din dreptul de a-și mai realiza creanța în cadrul procedurii insolvenței.
Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care, dispozițiile art.103 C.pr.civ. sunt pe deplin aplicabile.
Într-o altfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor două texte de lege (art.76 din Legea nr.85/2006 și art.103 C.pr.civ.), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și aceasta, împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
În acest context, cererea de repunere în termen și declarația de creanță a creditoarei, deși de principiu astfel de cereri sunt admisibile, în lipsa oricăror probe care să facă dovada că partea a fost împiedicată să-și exercite dreptul său printr-o împrejurare mai presus de voința sa, ipoteză în care actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, apar ca fiind neîntemeiată, respectiv, tardivă.
Sub acest aspect, susținerile legate de faptul că lichidatorul nu a efectuat toate demersurile pentru a verifica situația bunurilor debitoarei, precum și alegațiile referitoare la reaua-credință a acesteia, nu sunt de natură să conducă la admiterea cererilor, neputând fi considerate ca fiind motive mai presus de voința părții și care au împiedicat creditoarea să-și exercite drepturile, prin raportare la legislația specială incidentă în această materie.
Așadar, așa cum s-a arătat și în cele ce preced, sancțiunea expres prevăzută de lege pentru depunerea declarațiilor de creanță peste termen, este aceea a decăderii, iar raportat la posibilitatea părții de a solicita repunerea în termen, cu consecința dovedirii prin orice mijloc de probă a unei împrejurări mai presus de voința sa care l-a împiedicat să-și exercite dreptul, în condițiile prev. de art.103 C.pr.civ., Curtea apreciază că liberul acces la justiție al creditorului în speță nu este încălcat. Împrejurarea că creditorul nu a propus nici un fel de probe în sensul arătat, nu poate conduce la concluzia că i s-a negat în substanță acest drept.
Astfel, pasivitatea creditoarei, care nu a efectuat minime diligențe pentru a identifica care este situația reală a debitoarei, deși avea la dispoziție toate pârghiile în acest sens, nu poate fi imputată organelor care administrează procedura insolvenței și, mai ales, nu poate fi invocată pentru a sprijini apărarea recurentei, angajată în raporturi juridice, în calitate de profesionist.
Față de considerentele de fapt și de drept reținute, în mod corect a fost reținută incidența disp. art. 76 alin.1 coroborat cu art. 3 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, art. 103 C.pr.civ., constatându-se că termenul stabilit pentru depunerea declarațiilor de creanță este unul de decădere, justificat de necesitatea respectării principiului celerității și al asanării, cu rapiditate, a mediului de afaceri, iar motivele invocate în justificarea cererii de repunere în termen nu sunt de natură să ducă la admiterea acesteia, recursul impunându-se a fi respins, în acord cu prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta VB L. R. I. SA, împotriva sentinței civile nr. 3885/_, pronunțată în dosarul nr._ /a1 al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
G. -A. N.
Judecător,
S. Al H.
Judecător,
M. B.
G. ,
A. B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: I. V.
| ← Sentința civilă nr. 2504/2013. Procedura insolvenței | Sentința civilă nr. 1128/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
