Decizia civilă nr. 6302/2013. Cererea debitorului. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6302/2013
Ședința publică de la 31 Mai 2013
C. pletul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H. Judecător M. B. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de A. PENTRU A. A.
S. împotriva sentinței civile nr. 97 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui B. -N., privind și pe intimat SC C. C. S. B., intimat SC
C. C. S. B. PRIN LICHIDATOR J. CII P. I., intimat O. R.
C. DE PE L. TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD, creditor A. F.
P. A M. B., intimat D. F. P. B. -N., având ca obiect cererea debitorului - L85/2006 art.27 alin.5 închiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu lichidatorul judiciar CII P.
.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că
recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 97 din_ pronunțată în dosar nr._ al T. ui B. -N. s-au respins ca neîntemeiate obiecțiunile creditoarei AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - A. .
S-a dispus închiderea procedurii falimentului privind pe debitoarea SC C.
C. S., nr. ORC J_, CUI 8690453 și radierea acestei societăți comerciale din
R. C. .
A fost aprobat decontul lichidatorului judiciar CII P. I., pentru suma de 3.720 lei, cu TVA, ce se va achita din fondul de lichidare prev. de art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.
A fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri ori responsabilități privitoare la procedură.
Prezenta sentință se va notifica cu D.G.F.P. - B. - N. și O. R. ui C. de pe lângă T. B. - N. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține niciun fel de bunuri și nici nu au fost identificate fapte dintre cele prev.de art.l38 alin.l din lege pentru antrenarea răspunderii patrimoniale, astfel că acesta a propus închiderea procedurii insolvenței în baza art. l3l din L.85/2006.
Creditorul A.V.A.S. B. a formulat obiecțiuni la raportul final și s-a opus închiderii procedurii falimentului debitoarei cu motivarea că lichidatorul judiciar nu a făcut aplicarea disp.art.138 din Legea nr.85/2006 pentru atragerea răspunderii persoanelor din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege.
De asemenea, a solicitat să fie convocată adunarea generală a creditorilor pentru a fi autorizat creditorul cu creanța cea mai mare să formuleze cererea de atragere a răspunderii în condițiile art.138 din lege.
Lichidatorul judiciar a formulat răspuns la obiecțiuni (f.85-87) prin care a arătat că nu sunt admisibile obiecțiunile în situația în care nu există bunuri în averea debitorului, fiind incidente disp.art.131 alin.2 din Legea nr.85/2006 iar pe fond a arătat că nu au fost identificate fapte dintre cele care ar atrage răspunderea potrivit prev.art.138 din lege și nu există temeiuri pentru a promova o astfel de acțiune.
Potrivit art.131 din L.85/2006 privind procedura insolvenței, așa cum a fost modificat prin O.G. nr.173/2008, " în orice stadiu al procedurii … dacă se contată că nu sunt bunuri în averea debitorului… judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii prin care va dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat";.
La alin.2 din același articol, se prevede în mod expres că "în cazul prevăzut la alin.(1) nu sunt aplicabile prev. art.129.
În cauză, lichidatorul judiciar nu a identificat bunuri în averea debitorului pentru valorificarea acestora și nici fapte dintre cele care ar constitui temei pentru promovarea acțiunii prevăzute de art.138 alin.1 din lege, astfel că este întemeiată propunerea acestuia de închidere a procedurii falimentului în condițiile art.131 alin.l, fără aplicarea prev.art.129 din același act normativ care prevăd și posibilitatea formulării de obiecțiuni la raportul final.
De altfel, legitimarea procesuală activă pentru promovarea unei acțiuni în răspundere aparține administratorului judiciar/lichidatorului, ori comitetului creditorilor sau creditorului majoritar autorizat în condițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, astfel că nu este posibilă provocarea unei adunări a creditorilor,de către creditorul minoritar (A. are o creanță de 437.24 lei) pentru autorizarea creditorului majoritar de a formula acțiunea în răspundere, dacă cei care au legitimarea procesuală activă nu au găsit motive de a formula acțiunea.
Față de aceste considerente, s-au respins obiecțiunile formulate de creditorul A. B. .
Având în vedere că lichidatorul judiciar a efectuat notificările cu privire la deschiderea procedurii și că a fost depus la dosar și afișat un raport privind închiderea procedurii falimentului, în temeiul art.131 din L.nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății debitoare, urmând să se aprobe și onorariul lichidatorului judiciar pentru suma de 3.720 lei, cu TVA, conform art.89 alin.l lit.a din Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei practicianului în insolvență, rep.în MO Partea I-a nr.678/06.l0.20l0,
plata urmând să se facă din fondul de lichidare prev. de art. 4 (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea A. PENTRU A.
S.
solicitând admiterea prezentei căi de atac și modificarea hotărârii atacate in sensul admiterii obiectiunilor A.A.A.S. și a dispunerii continuării procedurii, cu respectarea etapelor procedurale prevăzute de lege.
În motivare s-a arătat că:
hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct.9 Cod Procedura Civila).
fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, recursul AAAS nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art.304 C.pr.civ., instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, conform art.304 indice 1 Cod. proc. civ.
Obiecțiunile formulate de AAAS au fost apreciate de d-nul judecător sindic ca nefondate si respinse, motivat de faptul că raportat la dispozițiile art 138 alin
3 din Legea 85/2006, AAAS in calitate de creditor minoritar nu poate solicita convocarea adunării creditorilor in vederea formulării de către creditorul majoritar a unei acțiuni in atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de insolventa debitoarei.
Apreciază ca neîntemeiata si nelegala sentința pronunțata din următoarele motive:
Conform obiecțiunilor formulate, AAAS a considerat prematura închiderea procedurii solicitând continuarea acesteia cu masuri care sa conducă la recuperarea sumelor datorate inclusiv prin promovarea unei acțiuni in atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolventa societății, membrii de conducere, în condițiile în care speța se înscrie perfect în sfera de aplicabilitate a art. 138 din Legea nr. 85/2006, argumentând si motivele pentru care se impune antrenarea răspunderii patrimoniale.
Potrivit dispozițiilor aliniatul 3 al art. 138 din Legea insolventei daca lichidatorul judiciar a hotărât ca nu este cazul sa introducă acțiunea prevăzuta la alin 1 aceasta poate fi introdusa de președintele comitetului creditorilor in urma hotărârii adunării creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. Prin urmare, pentru ca adunarea creditorilor sa isi poată exercita dreptul de opțiune cu privire la promovarea unei acțiuni in atragerea răspunderii patrimoniale conform art. 138 alin.3 era necesar ca lichidatorul judiciar sa convoace aceasta adunare, ceea ce lichidatorul judiciar nu a făcut.
In consecința judecătorul sindic ar fi trebuit sa constate prematura propunerea de inchiderea procedurii debitoarei SC C. C. S. si sa dispună lichidatorului judiciar convocarea adunării creditorilor pentru a hotari cu privire la promovarea unei astfel de acțiuni.
Asa cum a învederat instanței in obiectiunile formulate răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite, insa in dosarul de fond, aceste mijloace nu au putut fi exercitate de instituția noastră datorita închiderii premature a procedurii insolventei debitoarei.
AAAS nu si-a recuperat creanța cu care a fost înscrisa in tabelul creditorilor ceea ce constituie un prejudiciu produs instituției creditoare si implicit bugetului de stat. Pornind de la insasi izovorul creanței solicitate de AAAS, respectiv creanța pe care debitoarea o datora CAS B. N., din care o
parte reprezintă contribuții reținute de la angajații asigurați, apreciază ca judecătorul sindic trebuia sa constate intemeiate obiectiunile formulate de AAAS la raportul final.
Mai mult, inchiderea procedurii pe motiv ca "nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea procedurii" consideră ca este deosebit de neproductiva cel puțin din prisma creditorilor care nu isi pot permite aceasta cerința.
Desigur, dacă ar da curs unei astfel de solicitări de a fi avansate sume de către AAAS in vederea acoperirii cheltuielilor de procedură, creanța recurentei ar suferi modificări in sensul majorării cuantumului acesteia, ceea ce este contrar spiritului și literei Legii nr. 85/2006 care are ca scop recuperarea creanțelor nu majorarea cuantumului acestora.
Astfel ca, AAAS nu înțelege să își însușească aceste cheltuieli în măsură a majora nejustificat creanța deținută asupra falitei si considera necesar sa se faca aplicabilitatea dispozițiilor art.4 aliniat 4 din Legea 85/2006.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 178 din 3 februarie 20l2 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr._, a fost deschisă procedura generală a insolvenței la cererea debitoarei S.C. C. C. S., în condițiile L.85/2006 privind procedura insolvenței iar ulterior, prin încheierea civilă nr. 1328 din _
, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului, fiind numit lichidator judiciar CII P. I. .
Lichidatorul judiciar a depus un tabel definitiv al creanțelor, în care a fost înscris creditorul bugetar A. F. P. a Mun.B. cu o creanță bugetară în sumă de 96.558 lei și creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului cu o creanță de 437,24 lei.
Prin sentința atacata, judecătorul sindic a respins obiecțiunile formulate de către AAAS impotriva raportului final prezentat de către lichidatorul judiciar si a dispus in temeiul art.131 din Legea 85/2006 inchiderea procedurii debitoarei, deoarece in patrimoniul debitoarei nu exista bunuri si nici un creditor nu s-a oferit sa avanseze sumele de bani necesare continuării procedurii.
Creditoarea AAAS a declarat prezentul recurs, prin care a învederat că, datorită modului defectuos în care lichidatorul și-a îndeplinit atribuțiile, în procedură nu au fost folosite toate pârghiile prevăzute pentru acoperirea creanțelor, cu referire specială la prev. art. 138 din lege.
Analizând aceste motive de nelegalitate, prin prisma celor mai sus arătate, Curtea constată că susținerile creditoarei nu își găsesc fundament în modul în care judecătorul sindic a înțeles să administreze procedura insolvenței debitoarei. Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare împrejurarea că recurenta ignoră faptul că închiderea procedurii nu a survenit în condițiile reglementate de prev. art. 129 din lege, ci în cele prevăzute de textul art. 131, iar criticile din recurs sunt contracarate de disp. art. 131 alin. 2 din lege, conform cărora, în astfel de situații, nu sunt aplicabile prev. art. 129, cu referire la
posibilitatea de a fi formulate obiecțiuni.
Totodată, așa cum rezultă din textul art.131 din Legea nr.85/2006, condițiile care trebuie îndeplinite sunt numai lipsa bunurilor din averea debitoarei, sau insuficiența acestora, raportat la cheltuielile procedurii și refuzul creditorilor de avansare a sumelor corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Or, așa cum reiese din cererea întocmită de către lichidatorul judiciar, precum și din susținerile din recursul creditoarei, ambele cerințe sunt prezente în speță, astfel încât sentința pronunțată este temeinică și legală.
În acest context, nu pot fi reținute susținerile conform cărora art.131 din lege nu are o natură imperativă, întrucât modificarea acestor dispoziții, survenită prin O.U.G. nr. 173/19 noiembrie 2008, a stabilit în mod imperativ în sarcina judecătorului sindic obligația de a închide procedura în acele situații prevăzute în mod clar și explicit în lege, situații în care în patrimoniul debitoarei nu există bunuri sau bunurile existente sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile, condiționat de refuzul creditorilor de a se oferi să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea acestor cheltuieli.
În final, important de subliniat este și faptul că, raportat la temeiul legal invocat de către judecătorul sindic pentru închiderea procedurii, respectiv art.
131 din lege, orice referire la activitatea prestată de către lichidator, apreciată prin recurs ca fiind superficială, în lipsa clarificării cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, este neavenită, în condițiile în care pentru continuarea demersurilor în acest sens nu există fonduri în averea debitoarei, iar creditoarea nu s-a oferit, nici chiar prin recurs, să avanseze sumele corespunzătoare.
În ceea ce privește solicitarea de convocare a ședinței adunării generale a creditorilor, în vederea discutării oportunității formulării unei cereri întemeiate pe disp.art.138 al.3 din lege, Curtea constată că acest motiv de recurs nu poate fi primit, prin raportare la modul în care lichidatorul judiciar a înțeles să își desfășoare atribuțiile stabilite în sarcina sa de lege și de judecătorul sindic, precum și la prevederile art.13 din Legea nr.85/2006.
Astfel, conform art.13 al.2, creditorii cunoscuți vor fi convocați de administratorul judiciar sau de lichidator, în cazurile prevăzute expres de lege și ori de câte ori este necesar.
Cu alte cuvinte, văzând și prevederile imperative ale art.131 din lege, în condițiile în care nu există bunuri în averea debitoarei, legea nu instituie în sarcina lichidatorului obligația de a convoca ședința adunării generale a creditorilor, pentru a discuta eventuala incidență în cauză a prevederilor art.138 al.3 din lege.
Mai mult, prin raportare la starea de fapt mai sus expusă și la analiza situației patrimoniale a debitoarei efectuată de către practicianul in insolvență, Curtea apreciază că o astfel de convocare nici nu era necesară, pentru a deveni incidentă teza a II-a a textului legal mai sus citat.
Astfel, lichidatorul nici nu a omis să indice persoanele culpabile de starea de insolvență și nici nu a omis să formuleze acțiunea prev.de art.138 al.1, ci, din contră, a relevat că aceasta s-a datorat unor cauze obiective, care nu pot fi puse în sarcina fostului administrator statutar.
Chiar dacă creditoarea consideră că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea, Curtea constată că apelarea la prev.art.138 al.3 din lege este lăsată la
latitudinea creditorilor, care, însă, trebuie să acționeze concertat în acest sens, inclusiv din perspectiva avansării sumelor necesare continuării procedurii, atât pentru perioada necesară convocării, cât și pentru cea a judecării unei eventuale cereri de antrenare a răspunderii.
Astfel, în optica legiuitorului, dezideratele obiective ale degrevării fondului de lichidare și ale asanării circuitului comercial prevalează față de cele subiective invocate de către recurentă, în situația în care aceasta nu înțelege să-și asume riscurile avansării acestor sume.
Pentru toate aceste motive, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.85/2006 și art.312 alin.1 C.pr.civ., recursul declarat de către creditoare va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.
PENTRU A. A.
S.
împotriva sentinței civile nr. 97 din _
pronunțată în dosar nr. _
al T.
ui B. -N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
G. A. N.
S.
AL H.
M. B.
Judecător suspendat prin Hot. C. din _
Semnează Președintele Curții de Apel C.
M.
GREFIER,
B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
2 ex./_ Jud.fond: I. U.
| ← Sentința civilă nr. 555/2013. Cererea debitorului. Faliment,... | Încheierea civilă nr. 282/2013. Cererea debitorului. Faliment,... → |
|---|
