Decizia civilă nr. 5177/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ nr. 5177/2011
Ședința publică} de la 28 noiembrie 2011
Completul compus din:
Președinte: A. A. M.
Judecători: A. C.
C. P. Grefier: C. C.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul G. G. împotriva sentinței civile nr. 1696 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâta intimată I. P. J. S.-S. P. C. R. P. DE C. ȘI I. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică} se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Recursul formulat de reclamant este legal timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, fila nr. 16.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. pr. civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. pr. cv. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...) s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea intimatei D. S., întâmpinare. De asemenea, se constată că părțile au cerut soluționarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 C.pr.civ. Curtea, din oficiu, având în vedere data comunicării sentinței atacate și data formulării prezentului recurs, invocă excepția tardivității recursului și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate. { F. | } C U R T E A : Prin sentința civilă nr.1696 din 10 martie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului G. G., împotriva pârâtei I. P. J. S. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., pentru obligația de a face. Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin cererea nr. 4., înregistrată la pârâta I. P. J. S. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. reclamantul a solicitat înmatricularea definitivă a autoturismului, fără achitarea taxei de poluare pentru autovehicule. Prin adresa cu același număr din (...) pârâta a comunicat reclamantului refuzul de înmatriculare fără plata taxei de poluare, motivând ca aceasta obligație îi incumbă prin raportare la art. 3 si 4 a O.. În urma acestui refuz, reclamantul a promovat prezenta acțiune în contencios administrativ. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare, modificări ce vor fi arătate mai jos. Ordonanța de Urgență nr. 50 din 21 aprilie 2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, și a intrat în vigoare la data de (...), conform art. 14 din acest act normativ. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru prima dată prin Ordonanța de Urgență nr. 208 din 4 decembrie 2008. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a doua oară prin Ordonanța de Urgență nr. 218 din 10 decembrie 2008. La rândul său, primul act de modificare a Ordonanța de Urgență nr. 5., respectiv Ordonanța de Urgență nr. 2., a fost abrogată prin art. I din Ordonanța de Urgență nr. 2.. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a treia oară prin Ordonanța de Urgență nr. 7 din 18 februarie 2009. Ordonanța de Urgență nr. 5. a fost modificată pentru a patra oară prin art. 35 din Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009. Conform art. 70 din această lege, Capitolul VII - din care face parte art. 35 - a intrat în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial (conform art. 11. alin. 1 din Legea nr. 24/2000), respectiv la data de 12 noiembrie 2009. În data de 29 decembrie 2009 a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr.117 prin care au fost exceptate de la plata taxei de poluare și autovehiculele M1 cu norme de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrica nu depășește 2000 cmc, precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima data intr-un stat membru al Uniunii E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, in condițiile in care acestea se înmatriculează pentru prima data in România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Conform alineatului 2 al acestui articol unic, termenul de 45 de zile este termen de decădere. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanța de Urgență nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. Prin cererea introductivă, reclamantul a arătat că reglementarea cuprinsă în O. nr.5. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare T. de la L. În conformitate cu modificările aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind funcționarea Uniunii E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind funcționarea Uniunii E., cu același conținut. Instanța va face însă referire în continuare la art. 90, respectiv la legislația comunitara în vigoare la data plătii taxei de poluare în litigiu. Prin urmare, începând cu data aderării, 1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul român respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea șifuncționarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozițiilor si principiilor Constituției României cu acquis-ul comunitar, în perspectiva aderării R.niei la U. E., definiție conform căruia acesta include, între alte acte normative,";dispozitiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la R., si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997."; Cu privire la competența instanțelor de judecată de a evalua conformitatea legislației române din dispozițiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E., a cărei jurisprudență este obligatorie pentru instanțele naționale în interpretarea dreptului comunitar, a decis în cauza Administrazione delle finanze dello Stato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere, neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din Tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același Tratat interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a . la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H. - B. M. B. B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din Tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din Tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura să protejeze indirect alte sectoare de producție. La nivelul Uniunii E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării. România poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile si poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia (de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului). Prin urmare, fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare, însă aceasta taxare trebuie să se facă prin raportare la art..90 din Tratat, precum si la jurisprudența C. C. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curții de Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). Obiectivul taxei instituite prin legea națională română este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât și prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional, fiind stabilită într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. Reglementarea cuprinsă în O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plată și poate obțineo valoare mai mare a deprecierii. Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depășească valoarea reziduala a taxei existente intr-un autovehicul deja înmatriculat. Se respectă astfel exigența menționată de Curtea de justiție într-o cauză împotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicând o taxă de înmatriculare atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second- hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului , de o asemenea manieră încât, atunci când se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. O comparație cu autoturismele second-hand plasată în circulație în acest stat membru înainte de aplicarea L. privind taxele de înmatriculare nu este relevantă."; După împlinirea termenului de decădere de 45 zile prevăzut de O. nr. 1., O. al cărei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de munca angrenate în producția de autovehicule, nu mai este în vigoare. Acest ultim act normativ a fost adoptat in vederea exceptării unor categorii de autovehicule care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare. Prin caracterul sau protecționist, O. nu este conformă cu art.90 din TCE, motiv pentru care instanța are îndatorirea de a o ignora și a aplica direct prevederile T.ui. Pentru autoturismele introduse în tară după data de 31 decembrie 2009 si pentru care formalitățile de înmatriculare s-au făcut după expirarea termenului de 45 de zile sus menționat, actul normative aplicabil este O., modificată, fără exceptările cuprinse in O. temporară nr.2.. Întrucât în speță autoturismul a cărui înmatriculare se solicita a fost introdus în țară după data de 31 decembrie 2009, iar cererea pentru înmatriculare s-a efectuat după data de 13 februarie 2010, la soluționarea acestei din urma cereri, pârâtul a avut în vedere dispozițiile prevăzute de O.. În considerentele sus menționate instanța a arătat motivele pentru care apreciază că această reglementare este conformă T.ui și care duc la concluzia că reclamantului îi incumbă obligația de plată a taxei de poluare in vederea înmatriculării definitive a autoturismului său. Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantului, privind obligația de înmatriculare auto fără plata taxei de poluare. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. G. solicitând admiterea recursului și obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului, proprietatea sa, marca OPEL ZAFIRA cu nr.de identificare WOLOTGF7532008352 fără achitarea taxei de poluare în temeiul art.8 alin.1/2 din Legea 554/2004. Curtea, din oficiu, a invocat la prima zi de înfățișare excepția tardivității introducerii recursului, raportat la data comunicării sentinței, respectiv data de (...) și raportat la data introducerii recursului, respectiv data de 25 mai 2011. Analizând cu precădere excepția invocată, conform art. 137 Cod procedură civilă , Curtea reține următoarele: Hotărârea atacată cu recurs i-a fost comunicată reclamantului- recurent la data de 8 aprilie 2011, conform mențiunilor înscrise de agentul procedural pe înscrisul intitulat „dovadă de primire și procesul-verbal de predare"; aflat la fila 28 din dosarul primei instanțe. Comunicarea s-a realizat procedural , în conformitate cu art. 92 alin. 4 Cod procedură civilă, în speță fiind aplicabile și dispozițiile art. 100 alin 4 Cod procedură civilă conform cărora „procesul-verbal face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat";. Față de data comunicării hotărârii, înregistrarea recursului la data de 25 mai 2011 este tardivă, contrară prevederilor art. 301 teza I Cod procedură civilă potrivit cărora „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel";,termen care s-a implinit in speta la data de (...). În consecință, văzând și prevederile art. 102 alin 1 Cod procedură civilă în baza cărora „termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel";, precum și cele ale art. 103 alin 1 Cod procedură civilă potrivit cărora „neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea , afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei"; și întrucât aceste situații de excepție nu se regăsesc în speță, în baza considerentelor mai sus reținute urmează ca recursul promovat să fie respins ca tardiv. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E Admite excepția de tardivitate. Respinge ca tardiv recursul declarat reclamantul G. G. împotriva sentinței civile nr.1696 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A . M. A. C. C. P. C. C.red.AM/AC 2 ex. - (...)jud.fond.C. N.
← Încheierea civilă nr. 38/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3291/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|