Sentința civilă nr. 647/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 647/2011
Ședința 04 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S. ANA în contradictoriu cu C. J. DE P. S., având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 1..
Se constată că la data de 3 noiembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare și documentația care a stat la baza emiterii actului atacat.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 28 octombrie 2011, mersul dezbaterilor fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de (...), reclamanta S. ANA a solicitat instanței anularea hotărârii nr. 6131 din data de (...) emisă de C. pentru Aplicarea Prevederilor Legii nr. 1. din cadrul pârâtei C. J. DE P. S. și obligarea acesteia să-i recunoască, în temeiul O.G. nr. 105/1999 calitatea de refugiat și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de acest act normativ aprobat prin L. nr. 1..
În motivarea cererii, reclamanta a pretins că în perioada septembrie 1940 - martie 1945, datorită persecuțiilor etnice, a fost refugiată din localitatea de domiciliu, F., jud. S., în loc. B., jud. Bihor, îndeplinind astfel condițiile prev. de L. nr. 1., dar pârâta nu i-a admis cererea de a fi considerată beneficiară a drepturilor prevăzute de actul normativ mai sus citat.
La rândul său, pârâta C. S. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii deoarece, în dovedirea susținerilor sale, reclamanta nu a prezentat nici o dovadă cu acte și, mai mult, declarațiile martorilor date în fața notarului public sunt sumare și identice, neconducând la concluzia existenței persecuției reclamantei și a familiei acesteia. Totodată, pârâta a învederat și faptul că cei doi martori nu s-au născut într-o localitate cu reclamanta, nu au copilărit împreună, nu au avut domiciliul în aceeași localitate și prin urmare, nu i-au cunoscut familia și împrejurările în care aceasta a părăsit localitatea de domiciliul.
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr. 99, reclamanta S. ANA a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de L. nr. 1., depunând în probațiune actele de stare civilă, precum și declarații de martori, autentificate de notarul public.
Prin hotărârea nr. 6131/(...) pârâta respinge cererea reclamantei, în baza prev. art. 61 privind acordarea drepturilor de refugiat prev. de art. 1 lit. c și art. 3 din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin L. nr. 1..(f. 4) La adoptarea acestei hotărâri autoritatea emitentă a avut în vedere împrejurarea că declarațiile martorilor H. I. și L. V. care au atestat refugiul reclamantei nu sunt în măsură să constituie temei al recunoașterii statutului de refugiat. Potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 1. beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 4 al aceluiași act normativ. Mijloacele de probă existente la dosarul cauzei nu probează însă că reclamanta se încadrează în situațiile prevăzute de dispozițiile mai sus menționate. În primul rând, trebuie subliniat că reclamanta nu se află în posesia unui document oficial eliberat de autoritățile competente din care să reiasă calitatea sa ori a părinților săi de refugiați pe motive etnice pentru perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945. Răspunsul dat de A. N., S. J. C. ( f. 23) nu exclude însă în mod absolut posibilitatea ca reclamanta să se numere printre persoanele refugiate față de împrejurarea că în păstrarea lor se mai află doar o parte din documentele referitoare la perioada respectivă. Pentru a proba calitatea de refugiat pe motive etnice reclamanta a înțeles să se folosească de proba cu martorii H. I. și Pop F. Declarațiile celor doi martori referitoare la plecarea reclamantei în refugiu se contrazic cu răspunsul la interogatoriu al reclamantei ( f. 12 ) în ce privește plasarea în spațiu a reclamantei la momentul la care a intervenit pretinsul refugiu. Astfel, martorii H. I. și Pop F. ( f. 10,11 ) au declarat că reclamanta s-a refugiat din localitatea F., jud. S. în B., în timp ce reclamanta susține că refugierea a avut loc din localitatea M., jud. S. în localitatea B.. Această afirmație face ca declarațiile în întregul lor să fie necredibile deoarece denotă faptul că martorii nu cunoșteau familia reclamantei înainte de pretinsul refugiu și cu atât mai puțin pe reclamantă care avea doar 4 ani la data ocupației hortiste. De asemenea, martora Pop F. a prezentat detalii în legătura atrocitățile comise în localitatea F. și nu s-a referit la localitatea M. unde a copilărit reclamanta în anul 1940 Prin urmare declarațiile celor doi martori vor fi înlăturate ca fiind irelevante, existând indicii că afirmațiile acestora sunt subiective și făcute pro cauza doar în scopul recunoașterii în favoarea reclamantei a drepturilor prevăzute de L. nr. 1.. Desi reclamanta avea sarcina probei conform art. 1169 Cod Civil, aceasta nu a fost în măsură să dovedească cu certitudine cele invocate prin contestația formulată. Prin urmare acțiunea acesteia urmează a fi respinsă întrucât statuările din actul administrativ atacat nu au fost combătute cu nici un mijloc de probă din care să rezulte că situația sa se încadrează în dispozitiile art. 1 din O.G. nr. 105/1999 în sensul că în perioada regimurilor instaurate în România cu începere de la (...) și până la (...) a avut de suferit persecuții din motive etnice care au determinat-o să se refugieze din localitatea de domiciliu. Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, văzând și disp. art. 18 din L. nr. 554/2004, prezenta contestație urmează a fi respinsă ca nefondată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII : Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamanta S. ANA, domiciliată în com. Halmajd, sat F., nr. 9, jud. S., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. S., cu sediul în Z., B-dul M. Viteazul, nr. 85, jud. S. împotriva hotărârii nr. 6131/(...) a C. S.. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2011. PREȘEDINTE, GREFIER, M. I. I. A. B. Red.M.I.I./ (...) Dact.H.C./4 ex.
| ← Decizia civilă nr. 826/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3281/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
