Decizia nr. 10041/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 10041/2012
Ședința din data de 03 decembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTOR: S. L. R. JUDECĂTOR: S. AL H.
GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta A. F. P. T. împotriva sentinței civile nr. 4298 din 23 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., privind și pe reclamantul intimat R. I. M., pârâta intimată D. G. A F. P. A J. C. și chemata în garanție intimată A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, avocat S. V., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea constată că la data de 28 noiembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare, la care a anexat împuternicirea avocațială a reprezentantului acestuia S. V. și arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar, pentru motivele invocate în scris în întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 4.298 din 23 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., s-a admis, în parte, actiunea formulata de reclamantul R. I.-M., in contradictoriu cu parata A. F. P. A M. precum și cererea de chemare in garanție, iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 8503 dobânda legala calculata la aceasta suma începând cu data de (...) si pana la achitarea efectiva.
A fost obligată chemata in garanție A. F. PENTRU M. să plătească paratei suma de 8503 lei cu titlu de taxa de poluare si dobânda legala calculata la aceasta suma începând cu data de (...) si pana la achitarea efectiva.
S-a respins dobânda fiscală.
S-a respins cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. J. C., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost obligată parata sa plătească reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 239,3 lei, iar chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 239,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul achiziționat un autoturism marca Seat Altea înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OG nr. 5., o taxă de poluare în cuantum de 8503 la A. F. P. a mun.T., în data de (...).
La data de (...), reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamantul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din OG nr.5..
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 5. T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Întrucât pârâta a căzut în pretenții, în temeiul art.60 și urm. Cod pr.civ., tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.
și a obligat pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A. F. P. A M. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 și art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. O.U.G. nr. 5. a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, deoarece reclamantul nu a formulat un astfel de petit.
Mai arată recurenta că instanța de fond a admis acțiunea în contradictoriu cu o persoană care nu are calitate procesuală pasivă , motivat de faptul că reclamanta nu contestă modul de calcul al taxei pe poluare, iar în conf.cu art. 1 din O.U.G. nr. 5., taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de acesta. A., deși A. F. pentru M. a fost chemată în judecată ca și pârâtă, prima instanță nu a obligat această instituție să restituie reclamantei suma solicitată precum și cheltuielile de judecată.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. S. recurenta că fiecare stat membru al U. E. își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 5., în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful
1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
O altă critică formulată de pârâtă se referă la acordarea de către instanța de fond a dobânzii legale aferente, respectiv de la data plății taxei (...) și până la data restituirii, apreciind că prin aceasta au fost încălcate prev. art. 304 pct. 6
C.pr.civ., instanța acordând cea ce nu s-a cerut, în condițiile în care reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale prev. de O. nr. 9. pentru perioada (...) - (...), iar pentru perioada (...) și până la restituirea sumei s-a solicitat dobânda legală în materie fiscală.
Pe de altă parte, pârâta arată că nu este legală stabilirea obligației de plată a dobânzii legale de la data restituirii, deoarece nu are nicio culpă procesuală, făcând doar aplicarea textelor legale în vigoare, nefiind îndrituită a face aprecieri cu privire la compatibilitatea acestora cu normele comunitare, pentru a proceda la restituirea imediată a taxei solicitate.
Reclamantul-intimat R. I.-M. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, deoarece taxa de poluare stabilită în sarcina sa încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor în cadrul C.E. și principiul nediscriminării între produsele comunitare și cele naționale, cu cheltuieli de judecată în recurs.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
In ce priveste motivul de recurs vizind exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de catre recurenta parata acest motiv de recurs este nefondat.A. conform art. 7 din OUG 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine autoritatii fiscale care a stabilit si colectat aceasta taxa .
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie
2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-
402/09 vizind forma initiala a OUG 5. respectiv C-2. vizind forma OUG 5. dupa (...) având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din
T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5. trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
In ce priveste motivul de recurs vizind nedepunerea actelor care sa faca dovada ca autovehiculul era inmatriculat in spatiul UE trebuie precizat ca aceste acte se afla la f. 10 dosar recurs .
Prin actiunea formulata reclamantul a solicitat obligarea paratului la plata dobanzii legale pe perioada (...)-(...) si la plata dobanzii fiscale de la data de (...) si pana la restituuirea efecvtiva .
Prima instanta admitind actiunea a acordat ceea ce a nu a cerut reclamantul pe a doua perioada susu indicata respectiv dobanda legala altfel spus s-a pronuntat extra petit. Acordarea de catre instanta a ceea ce nu s-a cerut se incadreaza in motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 6 C.pr.civ .In mod unanim in literatura de specialitate se arata ca acest motiv de recurs nu este de ordine publica ci este unul de ordine privata .In speta acest motiv a fost invocat de catre parata in recursul formulat si din cele mai sus expuse rezulta ca este intemeiat urmind ca instanta sa admita recursul si sa modifice sentinta sub acest aspect . Inlaturarea obligatiei de plata a dobanzii legale de catre parat repune in discutie si cererea de chemare in garantie sub acest aspect conform cererii de recurs astfel ca va fi inlaturata si obligatia chematei in garantie de plata a aceleiasi dobanzi pentru perioada (...) și până la restituire.
Pentru prima perioada este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci si echivalentul scaderii puterii de cumparare a sumei respective-rata inflatiei cit si dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă si integrala reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda sau rata inflatiei se pot acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege.Dacă s-ar admite teza pârâtei, ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 indice 1
C.pr.civ corob. cu art. 304 pct. 6, art. 312 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va înlătura obligația pârâtei și a chematei în garanție de plată a dobânzii legale pentru perioada (...) și până la restituire.
In temeiul art. 316, 298, 274 C.pr.civ., Curtea va obliga recurenta, aflată în culpă procesuală, pentru recursul declarat pe petitul de obligare la restituirea taxei de poluare si dobanda pe prima perioada sus indicata să plătească intimatului reclamant suma de 200 lei cheltuieli de judecata în recurs constând în onorariu avocațial dovedit prin chitanța de la f.13.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de pârâta A. F. P. T. împotriva sentinței civile nr. 4.298 din 23 aprilie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligația pârâtei și a chematei în garanție de plată a dobânzii legale pentru perioada (...) și până la restituire.
Obligă recurenta pârâtă să plătească intimatei reclamante suma de 200 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 03 decembrie 2012.
Red.A.A.M./ (...) Dact.H.C./3 ex. J.fond: C.A. C..
