Decizia nr. 1612/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1612/2012
Ședința din data de 29 februarie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : D. M.
JUDECĂTOR : L. U. JUDECĂTOR : G. A. N.
G. : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC X. S. B. M. împotriva sentinței civile nr. 402 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui M., în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. M., A. B. M. și A., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare
.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost timbrat cu 21,5 lei taxă judiciară decide etimbru și
0,30 lei timbru judiciar.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 402 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC X. S. invocată de pârâta D. G. a F. P. M. prin întâmpinare.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC X. S. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M. B. ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective (art. 21 alin.1 și
4 Cod procedură fiscală).
În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi (art. 25 alin.1 Cod procedură fiscală).
Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii (art. 30 alin.1 Cod procedură civilă).
În speță, nu este îndeplinită condiția referitoare la stabilirea creanțelor fiscale potrivit legii. Această cerință este ordine publică și are ca rațiune, printre altele, prevenirea speculării creanțelor fiscale.
Cu alte cuvinte, la momentul cesiunii, cedenții nu aveau împotriva fiscului o creanță certă, lichidă și exigibilă, ci doar o creanță virtuală
(aceasta va putea să devină certă numai în situația recunoașterii sale pe cale judecătorească).
Restituirea taxelor ilegal percepute, fie și cu nesocotirea dreptului comunitar, nu poate avea loc decât cu respectarea regulilor procedurale interne (principiul de drept comunitar al autonomiei procedurale naționale).
Așa fiind, reclamanta, nefiind contribuabil, adică persoană care să fi plătit taxa de poluare, nu are calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC X. S. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii, modificarea hotărârii cu admiterea acțiunii și anularea deciziilor de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule emise de AFP B. M. și a deciziilor de respingere a contestațiilor și restituirea în favoarea reclamantei a sumelor de 1982 lei, 2886 lei, 1563 lei, 4078 lei, 976 lei și 2231 lei cu dobânda legală începând cu data plății acestora.
În motivare arată că este cesionarul creanțelor arătat în motivele acțiunii în temeiul contractelor de cesiune anexate și notificate pârâtelor.
Se impune a fi aplicat principiul interpretării contractelor în sensul de a produce efecte și nu în sens contrar precum și în raport de voința părților, respectiv aceea de a obține restituirea unei taxe achitate fără a fi datorată.
Consideră că ne aflăm în prezența unei situații speciale care excede cadrului juridic național în analiza raportului juridic fiind incidente norme comunitare care au prioritate față de dreptul intern în condițiile art.148 din C. R..
Nu a fost invocată o cauză de ineficacitate a contractului de cesiune, fiind invocată doar încălcarea unei dispoziții legale fără a se solicita în mod expres constatarea incidenței vreunui caz de nulitate a convenției.
Invocă nelegalitatea taxei de poluare instituită prin OUG nr.2. cu modificările ulterioare, ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare, prioritară față de dreptul național.
Prin Legea nr. 15712005 de ratificare a T. de aderare a R. si B. Ia U.
E., statul nostru si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală si specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară si fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar si dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar si în fata dreptului național ulterior
Or, în spetă, taxa specială de poluare a fost introdusă în legislația internă prin OUG nr. 2..
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Conform art. 110 par. 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform hotărârii CJE in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în conidii normale de concurentă, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fată de produsele provenind din alte state membre .
Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate si cele similare autohtone.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si reînmatriculate în tara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare si reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, ne găsim în prezenta unei diferențe de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal si contravine dispozițiilor menționate din T.ul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale cu ocazia primei înmatriculări pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației maturilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte tari membre UE, in competiția cu produsele similare autohtone.
În speța dedusă judecății, reclamantul a cesionat taxele de poluare stabilite prin deciziile atacate, notificând cesiunea către pârâte. C. de cesiune este încheiat cu respectarea prevederilor legale în contextul în care cuantumul creanței este stabilit prin deciziile contestate iar obligația de restituire derivă din lege. Taxele de poluare au fost achitate pentru autovehicule cumpărate din spațiul Uniunii Europene pentru a fi înmatriculate în România. Achiziționarea s-a făcut prin actele de vânzare- cumpărare depuse în probațiune în fata primei instanțe.
Prevederile OUG nr. 2. cu modificările si completările ulterioare au caracter discriminatoriu în condițiile în care aplică un tratament juridic si fiscal diferit unor situații identice concretizate în achiziționarea de către o persoană a unui autovehicul. În condițiile în care un autovehicul este achiziționat din orice stat al Uniunii Europene urmează a fi achitată taxa de poluare pe când în situația în care se achiziționează din România, stat membru al Uniunii Europene, un autovehicul cu aceleași caracteristici constructive si nivel de poluare, este impusă achitarea unei taxe intitulată "de poluare".
În ceea ce privește jurisprudența Curții Europene de Justiție, trebuie amintite hotărârile în cauzele Tatu C-402/09 si Nisipeanu C-263/l0, cu aplicabilitate directă si valoare obligatorie pentru actele normative vizate, prin care s-a statuat în mod expres că OG 50/2008 si modificările ulterioare contravin normei comunitare.
Faptul de a nu putea înmatricula autovehiculul fără plata taxei ar fi pus în situația de a nu putea circula cu acesta si ar fi creat prejudicii importante pe lângă atingerea adusă dreptului de proprietate garantat atât prin C. R. cât si prin P. 1 art. 1 la C. E. a D. O.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a încheiat o serie de contracte de cesiune a creanțelor fiscale pe care terți, persoane fizice le-ar avea împotriva statului constând în taxa pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG
50/2008, considerată ca fiind contrară dreptului comunitar.
După încheierea contractelor, reclamanta a solicitat restituirea sumelor achitate de către terții cedenți. Aceste cereri au fost respinse prin decizii de soluționare a contestațiilor emise în procedura fiscală.
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală
și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă S. și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe.
Prin urmare articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții: creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului ce semnifică nașterea raportului de drept material fiscal prin recunoașterea creanței de către organul fiscal trebuie să rezulte din declarația de impunere, decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamant pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii sale prin decizie sau hotărâre judecătorească. Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile civile, cesiunea de creanță din fiscal poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția nașterii (recunoașterii) creanței contribuabilului.
Cesiunea nu poate privi drepturi litigioase ci drepturi deja existente și recunoscute de către părți. R. nefiind parte în raportul de drept material fiscal născut prin emiterea deciziei de poluare și stins prin efectuarea plății în condițiile articolului 114 cod procedură fiscală, nu poate declanșa procedura fiscală prin efectuarea cesiunii și contestarea unei decizii definitivă în căile administrative de atac prin expirarea termenului prescris de articolul 207 cod procedură fiscală.
Mai mult, instanța de judecată nu poate recunoaște un drept propriu la restituire pentru că acesta nu există și nici unui drept de restituire în baza contractului de cesiune încheiat peste dispozițiile legale.
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a facut obiectul cesiunii de creanță este contrară dreptului comunitar și că pentru recuperarea ei nu mai este necesară parcurgerea procedurii prevazute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 2. de către I. nu contrazic cele mai sus expuse. Altfel spus soluția de față nu încalcă principiul priorității dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii o alta trăsatură definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala în aplicarea acestui drept. Aplicând și acest principiu este evident că în cazul de față reclamanta nu are calitatea procesual activă așa cum s-a aratăt deja, întrucât nu este titulara unui drept legal dobandit și pe cale de consecință nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încalcarea de către legislația internă a dreptului Uniunii Europene.
În ipoteza în care o taxă este percepută contrar dreptului comunitar așa cum se arată în literatura de specialitate în virtutea autonomiei procedurale sus indicate căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite și pentru recuperarea taxelor plătite cu încalcarea dreptului intern cu condiția ca acestei căi să fie efective și să nu facă imposiblă recuperarea taxei .
Este evident că persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare în speță cedenții au și în prezent, în limita termenului de prescripție, deschisă calea acțiunii de restituire în temeiul art. 117 lit.d) din C.pr fiscala, care este, așadar, o cale de atac efectivă și care face posibilă recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodata în ipoteza acestor acțiuni, la fel ca și pentru acțiunile de restituire a taxelor interne, există un mecanism de verificare a existenței dreptului de restituire, respectiv se verifică dacă taxa a fost achitată pentru un autovehicul ce provine din spatiul U.E, verificare ce se face fie de catre organul care a colectat taxa, în cazul în care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecată. Și în acest caz, la fel ca și în cazurile din dreptul intern, rămân în vigoare, în virtutea principiului autonomiei procedurale, celelalte reguli cuprinse în Codul de procedura fiscală, respectiv cele vizînd compensarea și restituirea doar a sumei rămase după compensare și posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor, aceste reguli neîmpiedicând efectivitatea căii procedurale recunoscute celor în drept pentru recuperarea taxei de poluare achitată cu încalcarea dreptului UE și neîncălcând principiul priorității dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Asa cum s-a aratat mai sus art. 30 C.pr.fiscala este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezultă din nerespectarea sa constă în imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitatății procesual active .
Pentru considerentele expuse se va respinge recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge recursul declarat de SC X. S. împotriva sentinței civile nr.402 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. M. L. U. A. G. N.
G. V. D.
Red.DM Dact.SzM/2ex. (...)
