Decizia nr. 2072/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C.,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. C. Nr. 2072/2012
Ședința din data de 14 M. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B.
JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR D. M.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul promovat de pârâtul P. M. C. T. împotriva sentinței civile nr. 4321 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamantul C. M., având ca obiect - sancțiune pentru neexecutare hotărâre.
La apelul nominal făcut în ședința , se prezintă recurentul prin consilier juridic M. D., care depune la dosar delegație de reprezentare nr. 4363/(...) și intimatul-reclamant C. M. personal, identificat cu CI seria KX nr. 5..
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare, iar la data de (...) recurentul a depus concluzii scrise.
Instanța comunică reprezentantei recurentului un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.24 și art. 25 din L. nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 4321 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Cluj așa cum acesta a fost formulat în sensul modificării hotărârii recurate cu consecința respingerii acțiunii introductive, apreciind că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a P.ui M. C. T. având în vedere că hotărârea T. C. nr. 3111 din (...) a fost pronunțată împotriva Consiliului Local al municipiului C. T., iar calitate procesuală pasivă în dosarul nr. (...) o avea Consiliul Local. Or, primarul nu este conducătorul Consiliului Local, între acesta din urmă și instituția primarului nu există un raport de subordonare, iar pe acest considerent apreciază că P. M. C. T. nu are în prezenta cauză calitate procesuală pasivă.
De asemenea critică hotărârea primei instanțe sub aspectul aplicabilității art. 24 al. 2 din L. nr. 554/2004 învederând instanței că sancțiunea prevăzută de aceste dispoziții legale se aplică de instanța de executare reprezentantului legal al autorității publice care a figurat ca parte în litigiul inițial, neputând fi obligată o persoană care nu a figurat ca parte în litigiul de fond și căreia hotărârea judecătorească nu îi este opozabilă.
Mai mult se susține de către reprezentanta recurentului că prin sentința 3. a T. C. s-a dispus anularea celor două hotărâri ale Consiliului Local, fără a fi obligat la emiterea sau modificarea unui nou act administrativ. Cu toate acestea atașat motivelor de recurs a depus un script din cuprinsul căruia rezultă că Primăria C. T. a emis un ordin către SC Domeniul P. SA C. T. de începere a lucrărilor de mutare a plăcuțelor trilingve de la intrările și ieșirile din municipiu, astfel încât să nu mai aibă rolul unor indicatoare rutiere, așa cum a reținut Tribunalul Cluj, fiind desființate cu caracter definitiv în cursul lunii octombrie.
De asemenea susține că unul dintre motivele de recurs, în ipoteza în care instanța apreciază că aspectele criticate până la acest moment sunt nefondate, constă în împrejurarea că în hotărârea instanței de fond s-a strecurat o eroare în sensul că P. M. C.-Napoca a fost obligat la plata unei amenzi începând cu (...), iar nu 2011.
Totodată arată că nu solicită acordarea cheltuielilor judiciare.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. nr. 4321 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Cluj ca nefondat, fără obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare.
Cu privire la ultimul motiv de recurs invocat de recurent apreciază că acesta este neîntemeiat, dat fiind faptul că în cuprinsul considerentelor hotărârii recurate se menționează că „ începând cu data expirării termenului de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 3., adică 30 aprilie 2011 până la începutul lunii octombrie 2011";, eroare materială care poate fi îndreptată și de către instanța de recurs.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a P.ui M. C. T., susține intimatul-reclamant că dispozițiile L. nr. 2. menționează că unitatea administrativ-teritorială cuprinde primăria și Consiliul Local iar în fruntea unității administrativ-teritoriale se află primarul, care este și inițiatorul actelor administrative a căror anulare s-a solicitat, respectiv a HCL nr. 1. și HCL nr. 1.. Apreciază că problema calității procesuale pasive a fost clarificată în fața instanței de fond.
Cu privire la criticile aduse în ceea ce privește obligarea primarului la plata unei amenzi în cuantum de 20 % din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, susține intimatul că instanța nu putea aplica sancțiunea decât celui care trebuia să execute hotărârea judecătorească, așa cum rezultă din art. 63 al. 5 din L. nr. 2..
De asemenea arată că susține apărările expuse detaliat în cuprinsul întâmpinării iar pentru considerentele evocate oral în fața instanței solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4321 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a P.ui municipiului C. T.
S-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul C. M. în contradictoriu cu pârâtul P. M. C.-T. și în consecință:
S-a aplicat pârâtului din perioada 30 aprilie 2001 - 01 octombrie 2001, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere din aceeași perioadă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.3111/(...) a T. C., rămasă definitivă și executorie prin decizia civilă nr.1298/2011 pronunțată de Curtea de A. C. a fost anulată
Hotărârea nr. 1. a Consiliului Local al municipiului C. T. prin care s-a aprobat înscrierea în limbile maghiară și germană a denumirii localității pe tabelele indicatoare.
Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului, instanța a respins-o, pentru următoarele argumente:
Dispozițiile legale invocate de reclamant prin acțiune se referă doar la conducătorul instituției publice sau la persoana obligată să execute o hotărâre definitivă și irevocabilă și nicidecum la instituția publică.
Art. 1 lit e) din L. nr. 2. stabileste că autorități executive sunt primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor,
Art 63 al (5) din același act normative se arată că în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local; c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
Potrivit alin. 2 al art. 24 din L. nr.554/2004, în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Din aceste prevederi rezultă că amenda pentru întârziere se aplică persoanei obligate prin hotărâre sau, în lipsa acesteia - cum este în cauza de față
- conducătorului autorității publice. În cazul prevăzut de art. 18 alin. 6 din L. nr.
554/2004 care, pentru toate soluțiile pe care le poate pronunța instanța de contencios administrativ care soluționează cererea la care se referă art. 8 - și în care, calitate procesuală pasivă are doar autoritatea ori instituția publică, nu și conducătorul acesteia -, prevede posibilitatea instanței de a stabili, prin dispozitiv, la cererea părții interesate amenda prevăzută de art. 24 alin. 2 din L. nr. 554/2004.
Cel mai târziu, la data de 30 aprilie 2011 pârâtul era obligat sa facă demersurile pentru punerea în executare a dispozitivul sentinței nr. 3. a T. C..
Fapta în sine, de a nu respecta dispozițiile unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile este gravă. În cazul de față, prin cele mai sus detaliate, sunt întrunite toate elementele necesare antrenării răspunderii juridice: conduita ilicită, rezultatul socialmente dăunător, legătura cauzală dintre conduita ilicită și rezultatul socialmente dăunător, vinovăția, capacitatea juridică a autorului faptei ilicite.
Raportând aceste prevederi la situația de fapt reținută, tribunalul a apreciat ca întemeiată cererea reclamantului de aplicare a amenzii prevăzute de art. 24 alin. 2 din L. nr. 554/2004 pentru primarul municipiului C. T. începând cu data expirării termenului de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 3., adică 30 aprilie 2011 până la începutul lunii octombrie
2011 când a fost pus în executare dispozitivul hotărârii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P. M. C.-T., solicitând să se admită recursul formulat, să se modifice S. C. nr.6733/2011 si să se respingă cererea de chemare in judecată.
În motivare s-a arătat că:
În opinia pârâtului, instanța de fond nu a ținut cont de un aspect deosebit de important și anume, că S. C. nr.3. a fost pronunțată împotriva Consiliului
Local al M. C. T. și NU împotriva primarului.
Apreciază că sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din L. 554/2004, se aplică de instanța de executare, reprezentantului legal al autorității publice care a figurat ca parte în litigiul inițial și că, la plata acestei amenzi nu poate fi obligată o persoană care nu a figurat ca parte în litigiul de fond și căreia hotarârea judecatorească nu îi este opozabilă.
Spre deosebire de părțile din prezenta cauză și spre deosebire de percepția generală înrădăcinată chiar în conștiința persoanelor implicate, prin nicio dispoziție legală nu se prevede faptul că primarul unei unități administrativ teritoriale reprezintă consiliul local al acelei unități administrativ teritoriale, atribuțiile celor două autorități publice locale fiind în mod clar și strict delimitate de dispozițiile L. nr. 2., cu privire la care, din acest punct de vedere, este superfluă orice interpretare. Astfel, primarul unei unități administrativ teritoriale nu reprezintă consiliul local în justiție și nu răspunde pentru neîndeplinirea obligatiilor prevazute de lege sau de autoritățile judecatoresti în sarcina acestuia.
Potrivit art.6 alin.2 din L. nr.2. între consiliul local și primar nu există raporturi de subordonare.
În atribuțiile primarului stabilite de L. 2., se regăsesc și cele referitoare la relația acestuia cu consiliul local . Astfel alin.3 al art.63 din L. nr.2., stabilește în acest sens în sarcina primarului următoarele atribuții: a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informații, c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unități administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
Din economia prevederilor art. 6 alin. din L. nr.2. rezultă fără putință de tăgadă că primarul NU este conducătorul consiliului local, așa cum de altfel în relația primarului cu consiliul local, legiuitorul nu a inserat în dispozițiile alin. 3 al art.63 din legea nr.2. și atribuția reprezentării în instanță a consiliului local.
Față de considerentele de mai sus, instanța de fond în mod eronat a apreciat ca pârâtul primarul municipiului C. T. are calitate procesuală în prezenta cauză, și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de primar.
În altă ordine de idei, apreciază că instanța de fond a dat o aplicare greșită art.24 din L. nr.554/2004.
Potrivit alin 1 al textului de lege menționat, " dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască, să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, ori în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.";
Prin S. C. nr. 3111/(...) ( pe care o anexează prezentului recurs) s-a dispus doar anularea HCL 144/2005 și a HCL nr.1.., fară ca instanța să oblige consiliul local la incheierea, înlocuirea sau modificarea unui act administrativ și nici nu a fost obligat consiliul local la efectuarea unor operațiuni administrative.
Cu toate acestea, prin adresa nr. 15718/(...), pe care o anexează prezentului recurs, Primăria M. C. T. a emis un Ordin de începere a lucrărilor către SC Domeniul P. SA C. T., prin care se solicită printre altele mutarea amplasamentului plăcuțelor trilingve de la intrările și ieșirile din municipiu.
În aceste condiții apreciază că P. municipiului C. T., nu se face vinovat de nerespectarea dispozițiilor unei sentințe judecătorești și nu se poate reține antrenarea răspunderii juridice a primarului.
În apărare, reclamantul intimat C. M. a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a solicitat respingerea recursului - fila 14.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Prin S. C. nr. 4321 pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2011,
Tribunalul Cluj, a admis acțiunea formulată de reclamantul C. M. și a aplicat primarului municipiului C. T. o amendă de 20% din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere în perioada 30 aprilie - 01 octombrie 2011.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că P. municipiului C. T. se face vinovat de neefectuarea demersurilor pentru punerea în aplicare a dispozitivului Sentinței Civile nr.3..
Prin S. C. nr. 3111/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj, rămasă definitivă și executorie prin D. C. nr.1298/2011 pronunțată de Curtea de A. C., au fost anulate Hotărârile Consiliului Local al M. C. T. nr.l44/2008 și 1. prin care s-a aprobat înscrierea pe tablele de demarcație a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului C. T., de la intrările și ieșirile din municipiu, a denumirii istorice a municipiului în limba maghiară și germană.
Prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, apreciind că acestuia îi revenea obligația de a pune în executare hotărârea instanței de contencios administrativ, obligându-l pe acesta la plata amenzii, în cuantumul prevăzut de textul legal pe care reclamantul și-a întemeiat pretențiile.
Cu privire la aceste statuări, două sunt chestiunile esențiale ridicate de către pârât prin recursul declarat, respectiv se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive și se arată că titlul pronunțat în dosarul (...) al T. C. nu este susceptibil a fi pus în executare prin procedura specială prevăzută de textul art. 24 și 25 din LCA.
Dintre aceste două critici, Curtea urmează a o analiza, cu prioritate, pe ultima, având în vedere efectele pe care ele le produc în economia cauzei, deoarece, trebuie stabilit, în primul rând, dacă hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ intră sub incidența prev. art. 24 alin. 1 din LCA, abia apoi trebuind a fi analizată apărarea referitoare la lipsa calității procesuale pasive.
În doctrină s-a relevat că executarea hotărârilor de contencios administrativ poate parcurge mai multe etape, fiecare având propriile mijloace de constrângere.
Astfel, de principiu, hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă constituie titlu executoriu și trebuie adusă la îndeplinire fie în termenul stabilit de instanță, fie în cel prevăzut de lege (30 de zile).
Pe de altă parte, nu trebuie ignorat că procedura de executare este diferită, în funcție de conținutul titlului executoriu, arătându-se că hotărârile de anulare a actelor administrative cu caracter normativ sunt supuse prev. art. 23, iar nu celor ale art. 24 din LCA, respectiv modalitatea specifică de aducere a lor la îndeplinire este aceea a publicării în Monitorul Oficial al României, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor, la solicitarea instanțelor, operațiunea de publicare fiind scutită de taxe.
În ceea ce privește scopul adoptării prev. art. 23 din lege, s-a arătat că el este unul public, fiind întemeiat pe imperativul ca și alte persoane, afectate de dispozițiile actului normativ, să cunoască faptul că el a fost anulat și că pot solicita despăgubiri pe calea dreptului comun.
Fiind analizate textele art. 24 și 25 din lege, s-a relevat că executarea silită, în maniera specifică domeniului contenciosului administrativ, este necesară, în primul rând, în cazul hotărârii de obligare a autorității publice la rezolvarea cererii, indiferent dacă ea dublează hotărârea de anulare a actului sau nu.
Astfel, sunt vizate: hotărârile de anulare a actului administrativ și, în același timp, de obligare a autorității publice la emiterea unui alt act sau la efectuarea unei operațiuni administrative, precum și hotărârile date în urma tăcerii administrative sau a refuzului nejustificat explicit.
Drept urmare, sancțiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din L. nr. 554/2004 reprezintă un mijloc de constrângere, prin constrângerea pe care o prezintă pentru conducătorul autorității publice, spre a determina pârâta (autoritatea publică) să execute obligația de "a face" stabilită prin hotărârea judecătorească.
Este un mijloc indirect de asigurare a executării obligației de a încheia, înlocui, modifica actul administrativ, respectiv de a elibera conform dispozițiilor hotărârii judecătorești un act, adeverință, în acest caz nefiind necesară apelarea la prevederile dreptului comun în materie de executare silită.
Drept consecință, având în vedere că titlul executoriu invocat de către reclamant nu este unul ce intră sub incidența prev. art. 24 alin. 1 din LCA, nu se poate susține cu temei că în cauză ar fi aplicabile dispozițiile alin. 2 al aceluiași text, motiv pentru care recursul pârâtului va fi admis, în baza prev. art. 25 și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., cu consecința modificării sentinței și a respingerii cererii reclamantului, aceste apărări, ce au fost validate de către Curte, având, în fapt, valențele unui fine de neprimire.
Așa fiind, Curtea este dispensată de a analiza celelalte critici de nelegalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite recursul declarat de P. M. C.-T. împotriva sentinței civile nr. 4321 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul C. M., în contradictoriu cu P. M. C.- T.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 martie 2012.
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
Jud.fond: A. Rădulescu
