Decizia nr. 3088/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3088/2012
Ședința din data de 11 A. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. B. JUDECĂTOR : F. T. JUDECĂTOR : M. H.
G. : D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta D" A. (F. M.) M. împotriva sentinței civile nr. 113 din data de (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. AL J. M., având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) Legea nr. 360/2002.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) și ulterior la data de (...) intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr. 554/2004, art. 3 pct. 3 C. și art.105, 106, 109 din Legea nr. 188/1999, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința nr. 113 din data de (...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș, în dosarul nr. (...) a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanta D. M. (fostă M.) în contradictoriu cu I. de P. al J. M..
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că acțiunea reclamantei are menționat ca temei juridic prevederi legale inaplicabile în speță. Astfel prevederile art.49 alin.1 din Codul muncii nu-și găsesc incidența dat fiind statutul de funcționar public cu statut special al reclamantei, calitate care atrage aplicabilitatea unor prevederi legale speciale. Dispozițiile legale speciale la care s-a făcut referire respectiv prevederile art.67 alin.1 din Legea
360/2002 privind Statutul polițistului au fost abrogate de art.I, pct.39 din
OUG nr.89/2003 situație în care conform art.78 din același act normativ devin incidente prevederile Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici . Potrivit art. 95 alin.2 din Legea 188/1999 ,,raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarilor publici pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin.1 și la art.94 alin.1, pe o perioadă cuprinsă între o lună și 3 ani.
Reclamanta s-a adresat procedural I.ui de P. al J. M., respectiv I. Șef al acestei instituții.
Cu adresa nr.90201/(...) acesta a comunicat reclamantei că nu i-a fost aprobată solicitarea, având în vedere reforma instituțională care se află în curs de derulare, precum și situația încadrării cu personal a instituției.
Raportat la acest refuz de soluționare a solicitării reclamantei se pune problema calificării acestuia ca fiind un refuz nejustificat.
Potrivit art.2 lit.,,i";din Legea contenciosului administrativ, prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege ,, exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane...";
Dispozițiile art.2 lit.,,u"; menționează că prin exces de putere se înțelege exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice, prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau încălcarea drepturilor sau libertăților cetățenilor.
Instanța a considerat că refuzul de soluționare al cererii reclamantei exprimat prin adresa nr.90201/(...) semnată de inspectorul șef al pârâtei potrivit art. 51 din Ordinul MAI nr.600/2005 nu reprezintă un refuz
,,nejustificat"; în sensul prevăzut de lege.
În adresă se indică motive obiective care justifică soluționarea cererii în modalitatea respectivă.Reclamanta are înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr. (...) o altă acțiune în contencios administrativ vizând anularea dispoziției prin care a fost sancționată disciplinar, cu destituirea din poliție și apreciază că nu se poate discuta de o rămânere fără obiect a prezentei acțiuni în lipsa unei soluții irevocabile în acea pricină.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.
În susținerea celor solicitate după ce expune argumentația instanței recurenta arată că soluția este nelegală deoarece așa cum a arătat în acțiunea introductivă și după cum rezultă din probe era îndreptățită să solicite suspendarea activității pe o perioadă de un an sens în care a făcut mai multe demersuri către I. de P. cât și pe lângă Ministerul Administrației și Internelor.
Răspunzând celor arătate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului în considerarea că în mod corect s-a reținut de către instanța că în cauză nu este vorba de un refuz nejustificat în sensul prevăzut de lege. A mai arătat intimatul că recurenta nu prezintă care sunt motivele de modificare rezumându-se doar la a arăta că era îndreptățită la aprobarea cererii sale.
Analizând argumentele depuse prin recursul declarat în raport de actele dosarului de normele juridice incidente, de art.304 C. Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea hotărârii atacate.
Astfel se reține că prin cererea introductivă de instanță recurenta a solicitat instanței obligarea intimatului la a aproba suspendarea pe un an a activității în temeiul art.67 alin.1 din Legea nr.360/2002 și a art.95 alin.2 din Legea nr.188/1999.
În motivarea acțiunii a arătat că a solicitat suspendare motivat de faptul că urma să se căsătorească și trebuia să plece în Italia pentru o perioadă mai lungă pentru tratament însă intimata a refuzat iar acest refuz este nejustificat.
Din conținutul celor susținute se observă că cererea recurentei se fundamentează pe refuzul autorității de a soluționa cererea de suspendare a activității, că prin acest refuz se aduce o vătămare într-un drept recunoscut de lege.
Conform prev. art. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
Potrivit aceluiași act normativ, se asimilează actelor administrative și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.
În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluționa o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane, iar excesul de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităților prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor.
În speță nu se poate reține însă incidența dispozițiilor enunțate întrucât refuzul nu poate fi calificat ca nejustificat. A. normative invocate prin demersul introductiv prevăd că raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului . Norma arătată conferă astfel o posibilitate și nu o obligație. Cu alte cuvinte poate fi refuzată suspendarea pentru motive obiective evocate de autoritate/instituție sau dacă se găsește că motivarea funcționarului nu este întemeiată. A. atestă că autoritatea prin adresă a făcut cunoscut că nu se poate proceda la suspendare dat fiind reformarea instituțională si aceasta in contextul în care era de notorietate ca posturi bugetare vor fi desființate și toți funcționarii vor fi supuși unor testări profesionale. Prin urmare în condițiile relevării obiective a unui impediment in mod corect a reținut prima instanță că nu este vorba de un refuz nejustificat.
Desigur se susține de recurentă că a motivat cererea prin aceea că se căsătorea și că avea nevoie dat fiind probleme de sanatate ,de tratament. Motivele invocate nu pot conduce la concluzia reținută de recurentă deoarece pentru căsătorie/evenimente prin lege se asigură zile libere iar pentru situații medicale se beneficiază de concedii medicale plătite cum de altfel s-a procedat în cazul recurentei pentru situații ivite pe parcursul activității. Or, câtă vreme prin lege și acorduri cadru sunt stabilite măsuri pentru o protecție adecvată împrejurările evocate de recurentă asa cum a sustinut intimatul se vădesc nefondate și vor fi respinse.
Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge recursul declarat de D" A. (fosta M.) M. împotriva sentinței civile nr. 113 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. F. T. M. H.
G. D. C.
Red.FT Dact.SMD/2ex.
