Decizia nr. 3102/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3102/2012
Ședința publică de la 19 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M., împotriva sentinței civile nr. 5080/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamanta M. ANA, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimată, avocat L. Ana, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatei solicită pe cale de excepție, constatarea nulității recursului, având în vedere faptul că recurenta nu a formulat critici vis a vis de nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate.
În subsidiar, pe fondul recursului, solicită respingerea acestuia ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5080 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de reclamanta M. Ana împotriva pârâtei A. J. PENTRU O. F. DE M. C. și în consecință:
S-a anulat Decizia nr. 192/(...).
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 192/(...) (f.4) emisă de pârâta s-a dispus recuperarea sumei de 5173 lei din care 5120 lei cu titlu de debit și 53 lei taxe poștale, reprezentând ajutor de șomaj de 512 lei încasat necuvenit pe perioada (...)-(...), în conformitate cu prevederile art.46, 47 din Legea nr. 76/2002.
La data de (...) a încheiat o convenție individuală de muncă cu C. M. S. SCM înregistrată sub nr.518, încheiată pe perioadă determinată, stipulându-se ca perioadă de probă 7 zile, începând cu data de (...).
Deoarece în perioada de probă nu a corespuns cerințelor angajatorului, contractul de muncă a încetat la data de (...), astfel că, convenția și-a produs efectele in intervalul 16.06 - (...).
Potrivit prev. art.41 lit.b din Legea nr. 76/2002 reclamanta în calitate de beneficiară a ajutorului de șomaj avea obligația să comunice in termen de 30 zile orice modificare a condițiilor care au dus la acordarea ajutorului de șomaj iar conform art.41 al.2 coroborat cu art.45 al.1 lit.c din aceeași lege, aceeași obligație incumbă și angajatorului in speță C. M. S. SCM, situație în care pârâta trebuia să procedeze la suspendarea acordării ajutorului de șomaj.
Din prevederile legale menționate, respectiv art.45 al.1 lit.c din Legea nr.
76/2002, „suspendarea plății indemnizațiilor de șomaj are loc la data încadrării in muncă, pe perioadă de cel mult 12 luni.
Documentația depusă de pârâtă la dosarul cauzei atestă că au fost emise două dispoziții de suspendare a indemnizației de șomaj cu același nr. respectiv
3758 (f.48 și 57), prima fără a menționa data emiterii iar a doua, stipulând că a fost emisă in septembrie 2010, deci după promovarea prezentei acțiuni.
Deși pârâtei îi incumbă obligația ca după emiterea dispoziției de suspendare a ajutorului de șomaj să dispună comunicarea acesteia reclamantei și să o pună in executare nu și-a onorat obligațiile legale menționate.
Față de împrejurarea că, convenția încheiată la data de (...) a încetat la (...) reclamanta nu era îndreptățită să primească indemnizație de șomaj în intervalul
16.06 - (...) și nu in intervalul (...)-(...) cum în mod greșit a calculat pârâta, așa cum rezultă din preambulul actului administrativ atacat.
Față de cele expuse, instanța a dispus anularea Deciziei nr.192/(...) ca nelegală.
Potrivit prev. art.274 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei s-a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial (f.66).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. J. PENTRU O. F.
DE M. C. solicitând
1. admiterea recursului si casarea sentintei civile recurate si
2. respingerea contestatiei inaintata de reclamanta M. Ana ca nefondata si mentinerea ca temeinica si legala a Deciziei nr.l92/(...), emisa de catre A. C.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurenta că reclamanta, ca urmare a concedierii efectuate in baza art.65 din Codul Muncii a fost luata in evidenta in conformitate cu prevederile L.76/2002, ca somer beneficiar a indemnizatiei de somaj, pentru perioada (...) - (...), avand o indemnizatie lunara in cuantum de 512 lei.
Astfel, la data de (...), avand in vedere Conventia individuala de muncă a d-nei
M. Ana, incheiata cu angajatorul S. S., indernnizatia de somaj a fost suspendata in baza art.45, alin. 1 , lit.c din L, 76/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a angajarii acesteia pe perioada determinata de 7 zile, constituind perioada de proba.
Dupa expirarea perioadei de proba a fost intocmita de catre angajator, nota de constatare a probe; prin care d-na M. Ana a fost clasificata ca necorespunzator profesional, pentru unitatea la care si-a desfasurat activitatea.
Potrivit art.45, alin.2 din L.76/2002. aceasta avea posibilitatea de a solicita repunerea in plata ca urmare a suspendarii indemnizatiei de somaj, calitatea de somer fiind incompatibila, conform legii, cu cea de persoana angajata, aceasta din urma avand raporturi de munca materializate printr-un act juridic și in consecinta afirmatia reclamantei conform careia obligatia anuntarii privind schimbarea statutului social de catre angajator nu poate fi luata in considerare, atata timp cat potrivit art.41, alin.l , lit.b din L.76/2002, aceasta obligatie revenea si persoanei in cauza, in calitate de beneficiara a indemnizatiei de somaj, asa cum a semnat de luare la cunostiinta si tot asa cum aceasta obligatie este si trecuta pe verso-ul carnetului de somaj, pe ultima pagina a acestuia «Obligatiile persoanei indreptatite sa primeasca indemnizatie de somaj» la lit.b) ( să comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de muncă unde este inregistrata. orice modificare privind: - incadrarea in munca ... ».
Depunerea actelor de catre reclamanta prin care aceasta aducea la cunostilnta A. C. angajarea si apoi «desfacerea » conventiei individuale de munca prin nota de constatare a probei a dus la emiterea deciziei de suspendare a lndemnizatiei de somai.
In confonnitete cu art.45, alin.2 din L.76/2002, repunerea in plata dupa suspendarea indemnizatiei de somai se face la solicitarea beneficiarului, in termen de 60 zile de la expirarea termenului pentru care a fost suspendat a, iar in situatia in care aceasta cerere nu este depusa in termenul prevazut de lege, indemnizatia de somaj inceteaza potrivit art.44, alin. 1 , lit.k din L. 7612002."
Astfel, prin incetarea indemnizatiei de somaj, persoana, in mod evident nu mai avea dreptul la aceasta, iar sustinerile reclamantei cu privire la faptul ca munca prestată de aceasta, in perioada (...) - (...) la angajatorul S. S. nu ar fi generata de incheierea conventiei individuale de munca nu pot li luate in considerare intrucat potrivit dispozitiilor legislatiei muncii, o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa. presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, de la data de la care acestea au convenit-o de comun acord.
In drept s-au invocat prevederile L.76/2002, L.53/2003 si art.304 Cod proc. civ,
Reclamanta intimată M. ANA a depus concluzii scrise prin care a solicitat în principal a se constata nulitatea recursului iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat - fila 9.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Intimata-reclamantă M. Ana a beneficiat, în perioada (...)-(...) de ajutor de
șomaj, în cuantum total de 5.120 lei.
De asemenea, în perioada (...)-(...), aceasta a fost angajată, pe perioadă determinată, pentru efectuarea unei perioade de probă, la S. S.
Prin Decizia 195/(...), recurenta a dispus recuperarea, de la reclamanta M.
Ana, a sumei de 5.173 lei, reprezentând indemnizație de șomaj acordată necuvenit și taxe poștale.
Contrar susținerilor recurentei, Curtea constată că, deși avea posibilitatea, potrivit dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 76/2002 să dispună suspendarea plății indemnizației de șomaj la data încadrării reclamantei la S. SCM, reclamanta depunând în acest sens convenția încheiată pe perioadă determinată (filele 42-46), o astfel de dispoziție de suspendare nu a fost emisă decât ulterior Deciziei 195//(...)
(Dispoziția nr. 2758/septembrie 2010, depusă la fila 57 dosar fond).
Mai mult decât atât, prevalându-se de lipsa unei cereri din partea reclamantei de repunere în plată, recurenta a dispus recuperarea indemnizației de șomaj încasată de intimată în perioada (...)-(...), deși aceasta a fost încadrată în muncă doar o perioadă determinată, de 7 zile, în perioada (...)-(...), aspect cunoscut de recurentă, rezultând din convenția depusă la filele 42-46 dosar fond. Pe de altă parte, în lipsa unei decizii de suspendare a plății indemnizației de șomaj, reclamanta-intimată nu avea cum să solicite repunerea în plată, dispozițiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 76/2002 fiind foarte clare în acest sens (repunerea in plata, după suspendarea in condițiile alin. (1) lit. a), se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice de la data suspendării).
Prin urmare, nefiind suspendată plata indemnizației de șomaj, recurenta nu se poate prevala de dispozițiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 76/2002, iar în ceea ce privește perioada pentru care s-ar putea aprecia că reclamanta ar fi beneficiat în mod nelegal de indemnizație de șomaj, este evident că aceasta nu poate fi decât cea cuprinsă în intervalul (...)-(...), interval de timp în care a fost angajată la S. SCM, dispoziția de recuperare a indemnizației aferente perioadei (...)-(...) fiind nelegală.
În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că sentința recurată este temeinică și legală, recursul declarat împotriva acesteia fiind nefondat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 554/2004 rap. la art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C., împotriva sentinței civile nr. 5080/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...). Jud.fond: G. G.
