Decizia nr. 3698/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F.
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3698/2012
Ședința publică de la 10 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător F. T.
Judecător M. D.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul R. I. B., împotriva sentinței civile nr. 19/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. C., având ca obiect suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, avocat M. R. L., cu delegație la dosar.
P. de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare, un exemplar comunicându-se cu reprezentantul recurentului.
A.a solicită lăsarea cauzei mai la urmă pentru a putea studia întâmpinarea.
Curtea încuviințează cererea.
La reluarea dezbaterilor, reprezentantul recurentului arată că nu mai are alte cereri de solicitat.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacată și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În subsidiar, acesta solicită casarea hotărârii atacată și reținând cauza spre judecare, pronunțarea unei hotărâri, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și admiterea cererii de suspendare a deciziei contestată
Nu solicită cheltuieli de judecată.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 19 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a respins cererea formulată de reclamantul R. I. B. în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. a J. C., având ca obiect suspendarea executării Deciziei de înregistrare din oficiu în scopuri de TVA nr. 127042/(...).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.11/(...) emisă de A. F. P. a M. C.-N. (f.8-10) s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul B. I. R. împotriva Deciziei de înregistrarea din oficiu in scopuri de TVA nr.127042/(...)
La emiterea acestei decizii s-a reținut că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul raportului juridic încheiat cu SC TREND COMUNICATI. SRL nu poate fi considerată ca activitate dependentă și ca o consecință, acesta intră in categoria persoanelor impozabile conform prev. art.127 C.fiscal, având obligația înregistrării în scopuri de TVA conform art.153 al.1 C.fiscal, deoarece a depășit plafonul de scutire prevăzut de lege și nu și-a îndeplinit această obligație.
Din acele expuse rezultă că actul administrativ-fiscal a cărui suspendare se solicită a fost emis de A. F. P. a M. C.-N. și nu de către pârâta D. G. a F. P. a J. C.
De asemenea, din actele de la filele 11-15 rezultă că reclamantul a formulat în prealabil contestație adresată tot Administrației F. P. a M. C.-N. care i-a comunicat modul de soluționare a acesteia.
Așa fiind, instanța în conformitate cu prevederile art.137 pct.1 C.pr.civ., a procedat la soluționarea excepției invocate de pârâta D. a J. C. pe care a apreciat-o ca fiind întemeiată și a dispus admiterea acesteia și respingerea acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale pasive, care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. I. B. solicitând să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună:
- admiterea recursului, astfel cum este formulat, și pe cale de consecință,
- in principal, casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond
- in subsidiar, casarea hotararii recurate, retinerea cauzei spre judecata si modificarea sentintei recurate in sensul respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei si admiterea cererii de suspendare a executării Deciziei de înregistrare din oficiu în scopuri TV A nr. 127042/(...);
- cu cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 Cod Pr. Civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul că, în conformitate cu art. 4 din Hotărârea nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționala de administrare F., în subordinea ANAF functionează Garda financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, directiile generale ale finanțelor publice judetene și D. G. a F. P. a M. București, ca institutii publice cu personalitate juridică. A. F. P. a M. C.-N. constituie doar o structură fără personalitate juridică din cadrul Direcției Generale a F. P. a J. C., entitate ce nu are calitatea de organ fiscal și care nu este abilitată prin nici o prevedere normativă expresă să reprezinte statul în fața instanțelor, de judecată, în raporturile juridice ce privesc raporturi juridice de drept fiscal, această competențe fiind conferită expres, așa cum arată în continuare,
Direcției Generale a F. P. a J. C.
Astfel, potrivit art. 4 alin. (1) pct. 37 din HG nr. 109/2009, ANAF reprezintă staul în fața instanțelor ca subiect de drepturi și obligații privind raporturile juridice fiscale sau alte activități ale agenției, direct sau prin directiile generale ale finantelor publice judetene. Din aceste prevederi normative rezultă în mod indubitabil că în raporturile juridice fiscale calitatea de subiect de drepturi aparține Agenției Naționale de A. fiscală, care este în consecință îndreptățită să stea în judecată ca subiect de drepturi în litigiile având ca obiect raporturi fiscale; acest drept de reprezentare a statului în raporturile juridice fiscale în fața instanțelor de judecată este în mod expres delegat prin art. 4 alin. (1) pct. 37 din HG nr. 109/2009 direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, fără însă să existe o prevedere legală prin care să fie conferită această competență și administrațiilor finanțelor publice. În consecință, având în vedere că A. F. P. a M. C.-N. nu are calitatea de subiect de drepturi în raporturile juridice fiscale și nu există nici o prevedere legală expresă - cu o forță juridică cel puțin egală cu cea a unei hotărâri de G., astfel încât să constituie o derogare de la prevederile exprese ale art. 4 alin. (1) pct. 37 din HG nr. 109/2009- prin care să fie conferit dreptul acestei entități fără personalitate juridică de a sta în judecată reprezentând statul într-un litigiu având ca obiect suspendarea executării unui act administrativ-fiscal.
În plus, în conformitate cu prevederile art. 42 Cod Pr. Civ., "persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor". A. F. P. a M. C.-N. este o structură fără personalitate juridică ce funcționează în subordinea DGFP C., astfel că, deși această entitate apare ca organ emitent al Deciziei de inregistrare din oficiu în scopuri TVA nr. 127042/(...), în lipsa unei prevederi legale care să confere dreptul acesteia de a sta în judecată în litigiile ce decurg din emiterea și executarea acestui act administrativ-fiscal și în condițiile în care există o prevedere expresă care atestă acest drept DGFP C. (art. 4 alin. (1) pct. 37 din HG nr. 109/2009), calitate procesuală pasivă în cererea de suspendare a executării are în mod evident DGFP C.
În temeiul acestor considerente, învederează faptul că în mod greșit prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă prin întâmpinare, întrucât DGFP C. are potrivit prevederilor normative incidente competența de a reprezenta statul în fața instanțelor de judecată în raporturile juridice fiscale ce rezultă din emiterea unui act administrativ-fiscal de către o entitățile fără personalitate aflate în subordinea sa, în speță A. F. P. a M. C.-N.. În consecință, solicită instanței de recurs să constate că prin pronunțarea sentinței ce face obiectul prezentei cereri de recurs s-a făcut o greșită aplicare a legii și, pe cale de consecință să dispună modificarea sentinței nr. 19/(...) în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și admiterii cererii de suspendare a executării Deciziei de înregistrare din oficiu în scopuri TVA nr. 127042/(...).
Totodată, înțelege să își fundamenteze criticile formulate prin prezentul recurs cu privire la sentința nr. 1., pe dispozițiile art. 304 pct. 7 din C. de procedură, dat fiind faptul că, instanța nu a motivat nici în considerente ,și nici în dispozitiv A admiterea excepției invocate de pârâtă și pe cale de consecință respingerea cererii de suspendare a executării, nefiind indicate temeiurile legale în baza cărora s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a DGFP C. Astfel, arată faptul că instanța de fond s-a limitat, în cuprinsul sentinței atacate prin prezentul recurs, la a preciza că "în conformitate cu prevederile art. 137 pct. 1 C. pr. civ., va proceda la soluționarea excepției invocate de pârâta D. a J. C. pe care o apreciază ca fiind întemeiată, urmând a dispune admiterea acesteia și a respinge actiunea pe exceptia lipsei calitătii procesuale pasive, care face de prisos cercetarea în fond a pricinii". Faptul că instanța arată doar că apreciază ca întemeiată excepția invocată de pârâtă, fără să indice temeiul legal în baza căruia a fost admisă această excepție reprezintă o nerespectare a prevederilor imperative ale art. 261 Cod Pr. Civ. conform cărora hotărârea va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței
In subsidiar, in situatia in care se va aprecia ca nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare si se va retine cauza spre judecarea in fond, in motivarea pe fond a cererii reclamantului de suspendare arată urmatoarele:
1. Referitor la conditia cazului bine justificat,
Potrivit art. 2 al. 1lit. t din Legea 554/2004, cazul bine justifcat este prezent atunci cand exista indoieli serioase in privinta legalitatii actului normativ.
A. Din perspectiva HG 44 din 2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a L. 571 din 2003 privind C. F.
Potrivit Normelor Metodologice 3 alin. 7 indice 1 la art. 127 din C. F., coroborate cu Normele Metodologice pct. 1, aprobate prin HG 4., o activitate din care se obtin venituri din drepturi de autor este intotdeauna o activitate desfasurata in mod independent din perspectiva aplicabilitatii TVA, ceea ce contravine dispozitiilor C. F. si ale legislatiei europene in materie.
Normele metodologice ale C. F. sunt adoptate prin hotarare a guvernului si constituie acte normative care, potrivit Constitutiei Romaniei si L. 90/2001, sunt date in vederea executarii legilor. A., acestea trebuie sa fie concepute in asa fel incat prin intermediul lor sa se realizeze o concretizare a modului de aplicare a dispozitiilor C. F., fara insa a se aduce atingere sferei sale de reglementare, asadar fara a se putea adauga noi prevederi sau a intra in conflict cu prevederile C. F., in caz contrar normele metodologice devenind ilegale.
In concret insa, aceste aspecte nu sunt respectate, avand in vedere urmatoarele:
C. F. si Directiva 2006/112/ /CE prevad ca nu actioneaza de o maniera independenta doua categorii de persoane: persoanele care desfasoara activitatea in temeiul unui contract de munca, respectiv persoanele care desfasoara activitatea in temeiul unui alt contract, care creeaza raporturi juridice similare celor derivand dintr-un contract de munca. A., conform dispozitiilor C. F., coroborate cu dispozitiile Directivei mai sus mentionate, desfasurarea oricarei activitati economice are vocatia abstracta de a fi realizata de o maniera dependenta sau independenta, dupa cum raporturile juridice create intre prestator si beneficiar sunt sau nu similare unui raport de munca.
Normele metodologice ale art. 127 din C. F. reglementeaza insa ca activitatile care genereaza venituri din drepturi de autor nu pot fi niciodata calificate ca fiind activitati dependente din perspectiva aplicabilitatii T. A.ea fac trimitere la dispozitiile art. 7 din C. F., ceea ce insa contravine insusi articolului 7 din C. F.. In concret, normele metodologice mai sus mentionate prevad ca activitarea desfasurata in mod independent este definita de art. 7 din C. F., insa acest articol statueaza expres faptul ca definitiile date unor termeni si expresii din C. F. nu se aplica si titlului VI, "Taxa pe valoare adaugata".
Cu alte cuvinte, definirea activitatii dependentei independente realizata prin art. 7 din C. F. se aplica intregului Cod F., mai putin in materie de T. A. binom isi regaseste aplicarea in sectiunea care reglementeaza impozitul pe venit perceput pentru activitatile independente (art. 41 si art. 46 Cod F.), in acest caz intr-adevar nepermitandu-se calificarea unei astfel de activitati ca fiind o activitate dependenta. Pe de alta parte, in materie de TVA, art. 127 stabileste in mod expres semnificatia desfasurarii de activitati economice in mod dependenti independent. In aceasta situatie, in lumina prevederilor directivei europene mai sus mentionate, este permisa considerarea activitatilor prin care se obtin venituri din valorificarea drepturilor de autor ca fiind activitati desfasurate in mod dependent si in consecinta sa fie excluse de la aplicarea regimului juridic al T. Cu toate acestea, prin modalitatea de redactare a C. F., nu se respecta autonomia celor doua institutii, ajungandu-se la considerarea activitatilor din care se obtin venituri din valorificarea drepturilor de autor ca fiind activitati desfasurate in mod independent, in toate situatiile.
B. Referitor la O. ministrului finantelor publice nr. 262/2007 pentru aprobarea formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor
O. mentionat reglementeaza procedura de inregistrare in scopuri de TVA pentru persoane care desfasoara activitati in mod dependent, astfel incalcand prevederile C. fiscal, care prevad aplicarea dispozitiilor legale in materie de TVA exclusiv persoanelor care desfasoara activitati in mod independent. Mai exact, potrivit Instructiunilor de completare a formularului (020) din anexa 2 a ordinului mentionat, persoanele fizice, altele decat cele care desfasoara activitati economice independent, au obligatia de a completa formularul 020.
O. mentionat reglementeaza procedura de inregistrare in scopuri de TVA pentru orice persoana care obtine venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala, ceea ce incalca prevederile C. F., care prevad ca inregistrarea in scopuri de TVA se impune doar persoanelor care au dobandit calitatea de prestatori de servicii. A., inregistrarea in scopuri de TVA se va realiza in lumina acestor prevederi pentru orice persoana care obtine venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala, indiferent daca acea persoana a actionat ca un prestator de servicii (efectuand prestari de servicii in mod obisnuit) sau nu (efectuand prestari de servicii cu caracter ocazional), in timp ce C. fiscal stabileste ca inregistrarea in scopuri de TVA se aplica doar persoanelor care obtin venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala actionand ca prestatori de servicii.
Conform prevederilor C. fiscal, coroborate cu prevederile Directivei 20061
1121 CE, art. 127 stabileste ca sunt persoane impozabile in scopuri de TVA acele persoane care desfasoara activitati economice. Activitatea economica din perspectiva perceperii de TVA trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, care in cazul persoanelor care obtin venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala sunt urmatoarele: activitatea sa fie o prestare de serrvicii si activitatea sa apartina unei persoane care poate fi calificata drept un prestator de servicii.
Referitor la conditia ca activitatea sa fie o prestare de servicii, C. fiscal califica
"cesiunea de drepturi de autor" drept prestare de servicii, astfel practic incalcandu- se intelesul firesc al notiunii, deoarece in cazul cesiunii de drepturi de autor, cedentul nu efectueaza nicio prestatie pentru cesionar.
Referitor la conditia ca activitatea sa apartina unei persoane care poate fi calificata drept prestator de servicii, din interpretarea acesteia reiese ca realizarea unei operatiuni de prestare de servicii sau a unor operatiuni ocazionale de servicii nu ar putea sa fie considerata ca suficienta pentru a se aprecia ca indeplinita.
Textul C. F. care asimileaza cesiunea de drepturi de autor cu prestarile de servicii nu este aplicabil, iar comportamentul fiscului roman care a decis acum, dupa 6 ani de aplicare a C. F., sa considere cesiunea de drept de autor drept operatiune purtatoare de TVA si sa aplice retroactiv TVA asupra unor contracte si venituri pentru care nu s-au emis facturi purtatoare de TVA(si deci nu s-a putut compensa TVA-ul deductibil cu cel colectat) nu poate fi temeiul unei solutii legale. Ba mai mult decat atat, art. 12 din C. de P. F. prevede ca "relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna credinta in scopul realizarii cerintelor legii", iar art. 13 prevede ca "interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte vointa legiuitorului, asa cum este exprimata in lege".
C. Incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice
Prin aplicarea retroactiva a unor norme ilegale se incalca dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Conventia E. a D. Omului si practica C. in materie. Astfel, C. a retinut ca posibilitatea de a anula fara limita de timp o hotarare judecatoreasca irevocabila reprezinta o incalcare a principiului securitatii juridice. In mod similar, in speta reclamantul a respectat legea fiscala in vigoare la momentul realizarii cesiunii de drepturi de autor.
De asemenea, pentru sumele care au intrat in patrimoniul subsemnatului a fost platit impozit pe venit. D. cativa ani, aceste tranzactii au fost supuse unei noi taxe, fara modificarea textului legal. Singurul lucru care s-a schimbat a fost interpretarea data de catre organele fiscale textelor legale in vigoare, ceea ce denota o atitudine vadit arbitrala si ilegala a organelor executive.
2. Referitor la conditia pagubei iminente
Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea 554/2004, paguba iminenta este un prejudiciu material, viitor si previzibil. In speta, aceste conditii sunt fara indoiala indeplinite, avand in vedere urmatoarele:
Reclamantul va fi in situatia de a pierde sume de bani fie din scaderea numarului de persoane interesate sa incheie contractul de cesiune de drepturi de autor( deoarece aceste persoane vor plati cu 24 % mai mult reclamantului), fie din necesitatea de a reduce pretul cesiunii cu 24% pentru ca adaugand TVA-ul impus de lege sa se ajunga la pastrarea contravalorii exploatarii drepturilor de autor.
Pe de alta parte, neinregistrarea in scopuri de TV A de la momentul la care acesta ar trebui platit are drept consecinta suportarea TVA-ului din venituri proprii, ca urmare a faptului ca nefiind inregistrat in scopuri de TV A nu a fost perceputa cota de TVA de la persoanele cu care s-a incheiat contracte de cesiune de drepturi de autor. Nu in ultimul rand, aceste sume sunt purtatoare de dobanzi si penalitati.
In fine, daca aceste sume ar fi platite statului si s-ar obtine anularea actelor administrative, statul ar trebui sa restituie sumele incasate, dar pierderile suferite prin indisponibilizarea acestor sume mari ar afecta in mod direct mijloacele de subzistenta ale reclamantului. De asemenea exista posibilitatea ca statul sa restituie cu intarziere sumele incasate datorita perioadei economice dificile, fiind de notorietate aceste restituiri cu intarziere.
Mai trebuie avut in vedere si faptul ca taxa impusa de organele fiscale, chiar daca este denumita TVA, nu este o taxa pe valoare adaugata, ci o taxa pe valoarea totala.
Astfel, notiunea de valoare adaugata reprezinta o valoare nou creata prin desfasurarea unei activitati, reprezentand practic diferenta dintre vanzarile si cumpararile din acelasi stadiu al circuitului economic. In speta, aceste caracteristici, precum si decontarea TVA-ului, nu sunt posibile, deoarece creatia artistica si intelectuala da nastere unei valori originare, care exclude ideea de valoare adaugata. Or, a impune TVA pe aceasta valoare inseamna practic a taxa valoarea totala, deja taxata cu impozit pe venit. R. asadar, ca mecanismele TVA nu au fost imaginate si pentru situatia cesiunii drepturilor de autor, ceea ce inseamna ca taxa perceputa cu ocazia controlului fiscal este in realitate alta taxa, or este ilegal ca organul de administrare fiscala sa impuna obligatii fiscale in afara textelor normative.
Având în vedere motivele ce preced, solicită să se constate că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv că a sesizat instanrta de judecata cu o actiune in contencios administrativ, actiune formulata in dosarul (...). De asemenea, in lumina celor expuse mai sus, ne găsim în prezenta unui caz bine justificat în sensul art. 2, al. 1, lit. t din Legea nr. 554/2004. Nu in ultimul rand, suspendarea executării Deciziei de inregistrare din oficiu in scopuri de TVA nr. 127042/(...) este menită a preveni o pagubă iminentă în sensul art. 2, al. 1, lit. Ș din același act normativ și, pe cale de consecință, să se admită cererea astfel cum este formulată și motivată.
În drept își fundamentează poziția pe textele legale la care a făcut mai sus referire.
Pârâta intimată D. G. A F. P. A J. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului - fila 16.
Asupra recursului declarat în cauză, Curtea va reține că acesta este nefondat, din următoarele considerente:
I. Prima problemă de drept dedusă judecății sub forma criticilor recurentului este aceea vizând motivarea deficitară a hotărârii judecătorești atacate.
La nivel teoretic, trebuie observat faptul că obligația de motivare a hotărârilor judecătorești este rezultanta a două exigențe ce decurg din art. 6 par. 1 al
Convenției Europene a D. Omului, așa cum este aceasta interpretată de Curtea E. a D. O. pe de-o parte, acest text consacră dreptul oricărei persoane de a-și prezenta argumentele și observațiile în fața instanței 1; pe de altă parte, art. 6 par. 1 impune oricărei instanțe obligația de a proceda la un examen efectiv al motivelor, argumentelor și propunerilor de probe prezentate de părți, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Așa cum decurge din jurisprudența, Convenția impune obligația oricărei instanțe de a indica suficient de clar motivele pe care s-a sprijinit pentru a tranșa litigiul. Această exigență, care contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a justiției, nu poate fi Întotdeauna Înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat pentru fiecare argument al părților.
Pentru a determina dacă motivația aleasă sau lipsa de motivare fac procedura inechitabilă, trebuie să se examineze dacă procedura în ansamblul ei a îmbrăcat caracterul echitabil cerut de C. C., în cadrul unui asemenea examen, va lua în considerare întinderea obligației de motivare conform legislației naționale, care poate varia în funcție de natura deciziei, în funcție de diversitatea argumentelor pe care le poate formula o parte în justiție și în funcție de diferențele care există între dispozițiile legale, cutumele și concepțiile doctrinare din statele semnatare ale Convenției în materie de motivare și redactare a deciziilor și hotărârilor judecătorești.
C. a admis că și o motivare sumară care s-a referit la toate argumentele invocate de părți corespunde exigențelor Convenției.
Aplicând aceste principii la speța de față se poate constata că sub aspectul elementelor decisive ale cauzei dedusă judecății motivarea instanței de fond este corectă și legală și ca atare motivul de recurs evocat de recurent nu se fondează.
II. în ceea ce privește fondul recursului, consideră recurentul reclamant că în mod greșit a considerat instanța de fond că D. G. a F. P. a jud. C. nu are calitate procesuală pasivă, nefiind emitentul actului administrativ fiscal a cărui suspendare o solicită, prevalându-se de dispozițiile art. 4 din HG nr. 109/2009 privind funcționarea Agenției Naționale de A., potrivit cărora în subordinea ANAF funcționează Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, direcțiile generale ale finanțelor publice județene și D. G. a F. P. a mun. București , ca instituții publice cu personalitate juridică. În concluzie, consideră recurentul, neavând personalitate juridică, A. F. P. a mun. C.-N. nu poate sta în judecată.
Contrar susținerilor recurentului, Curtea constată că, în materia contenciosului administrativ, calitate procesuală pasivă o are autoritatea publică emitentă a actului administrativ a cărui anulare/suspendare se solicită, fără a avea importanță dacă autoritatea respectivă are sau nu personalitate juridică.
Astfel, condiția esențială pentru o structură administrativă de a intra într-un raport juridic de drept administrativ o reprezintă competența, care este constituită din ansamblul atribuțiilor publice conferite de lege pentru a acționa pe baza și în executarea legii, efectuând acte administrative, operații administrative și/sau simple operații materiale.
Prin urmare, pentru a avea calitate procesuală, este necesar și suficient ca autoritatea publică respectivă să aibă capacitate juridică de drept administrativ, adică să aibă competență.
A. principiu general este, în egală măsură, aplicabil și în materia specială a contenciosului administrativ fiscal, în condițiile în care legislația fiscală nu conține prevederi speciale în acest sens.
În consecință, este lipsit de relevanță faptul că A. F. P. a mun. C.-N. nu are personalitate juridică, în condițiile în care acesta este emitenta actului administrativ fiscal a cărui suspendare se solicită și, în mod evident, are capacitate juridică de drept administrativ.
Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat că D. G. a F. P. a jud. C. nu are calitate procesuală pasivă, că recursul formulat este nefondat, sentința recurată fiind legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va dispune respingerea acestuia.
PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Respinge recursul declarat de R. I. B., împotriva sentinței civile nr. 19/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE, R.-R. D. | JUDECĂTOR, F. T. | JUDECĂTOR, M. D. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...). Jud.fond: G. G.
