Decizia nr. 3850/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3850/2012
Ședința de la 15 Mai 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-I. A.
Judecător C. I. Judecător D. P. Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta SC T. C. S. împotriva sentinței civile nr. 2412 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. în contradictoriu cu intimata A. J. PENTRU O. F. DE M. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. Flavia M. în reprezentarea intereselor recurentei, cu împuternicire avocațială aflată la fila 4 din dosar și consilier juridic, M. G., fără delegație de reprezentare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...), prin fax se înregistrează din partea intimatei -. prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Un exemplar din întâmpinare se comunică cu reprezentanta recurentei care solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a fi în măsură să lectureze întâmpinarea.
Curtea încuviințează cererea de lăsare a cauzei la a doua strigare, când la apelul nominal se prezintă av. Flavia M. în reprezentarea intereselor recurentei, cu împuternicire avocațială aflată la fila 4 din dosar și consilier juridic, M. G., fără delegație de reprezentare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției de nelegalitate a P. verbal de control și în consecință anularea acestuia. În susținere se arată că deși există declarația dată de martorul B. M., instanța fondului dă o interpretare greșită demisiei catalogându-l ca fiind un act bilateral, aceasta în condițiile în care contractul individual de muncă a încetat ca urmare a demisiei. Mai mult de atât a recunoscut că a scris-o personal, după o perioadă de aproximativ 2 ani. Se mai arată că la actele depuse în probațiune, la dosarul de fond a fost atașată și demisia din care reiese fără urmă de tăgadă că nu a fost un preaviz. Chiar și organul de control nu neagă că a văzut demisia , în 2006 nu putea exista înregistrat un astfel de document atâta timp cât contractul de muncă al martorului a început în anul 2007, acest aspect nefiind negat, fiind doar o eroare. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală pentru motivele expuse pe larg în scris. În susținere se arată că controlul a fost efectuat în baza actelor care au existat la momentul efectuării printre care se află și Decizia de desfacere a contractului de muncă. Înainte de desfacerea contractului de muncă a fost trimis angajatorului o înștiințare prin care i-am adus la cunoștință care sunt actele care urmează a fi controlate, astfel că avea posibilitatea de a corecta eroarea. Deși această eroare a fost corectată, fără ca să fie înregistrat ulterior la I.
În replică, reprezentanta recurentei arată că eroarea s-a corectat la momentul în care a fost descoperită, însă aplicarea în cauză de către instanța de fond a prevederilor Decretului nr.92/1976 este nelegală deoarece acest act normativ nu mai este în vigoare nici la data demisiei și nici la data pronunțării hotărârii recurate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.412 din 05 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C. s-a respins excepția de nelegalitate a procesului-verbal de control nr. 142/(...) întocmit de A. J. pentru O. F. de M. din cadrul A.N.O.F.M. invocată de reclamanta S. T. C. S. T.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de control nr. 142/(...) s-a constatat de către A. J. pentru O. F. de M. C. că societatea reclamantă S. T. C. S. nu a respectat obligația care i-a revenit potrivit art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă materializată prin semnarea convenției nr.
263/(...). A., s-a constatat încetarea raportului de muncă cu angajatul B. M. E. la data de (...), în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Urmare a acestui fapt s-a dispus constituirea ca debit și recuperarea sumei de 5907 lei primită de către SC T. C. S., în calitate de angajator, cu titlu de subvenție. T., conform art. 85 din Legea nr.76/2002
SC T. C. S. nu mai are dreptul să încheie astfel de convenții în perioada (...)-(...).
Pe calea excepției de nelegalitate reglementată de art.4 din Legea nr.
554/2004 poate fi cercetată conformitatea cu reglementările cu forță superioară numai a unui act administrativ apt să producă efecte juridice de sine stătătoare. Conform art. 80 alin. 1 din Legea nr.76/2002 angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți pe o perioadă de
12 luni de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar pe această perioadă, pentru fiecare absolvent o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință: 1, 2 ori valoarea indicatorului social de referință respectiv 1, 5 ori valoarea indicatorului social de referință. Art. 83 din Legea nr. 76/2002 prevede obligația pentru angajatorii care încadrează absolvenți in condițiile art. 80 de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puțin 3 ani de la data încheierii. Nerespectarea acestei obligații atrage în sarcina angajatorului, restituirea în totalitate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă a sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda de referință a B. N. a R. în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora s-a făcut în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. e) și f) și art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare.
La data efectuării controlului s-a prezentat decizia de desfacere a contractului individual de muncă nr.87/(...) înregistrată la ITM sub nr. 97373/(...), prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă al d-lui B. M. E. conform art.55 lit.b din codul muncii. Art.55 lit.b din codul muncii prevede ca modalitate de încetare a contractului individual de muncă acordul părților, la data convenită de acestea.
Din decizia sus-menționată reiese că d-nul B. M. E. a fost angajat la societatea reclamantă în perioada (...)-(...), raporturile sale de muncă încetând anterior termenului de 3 ani prevăzut de art. 83 din Legea nr.76/2002. Martorul B. M. E. audiat la fila 18 dosar a arătat că a lucrat la societatea reclamantă cca 2 ani, după care și-a dat demisia. Apreciată ca probă ,,pro causa,, necoroborându-se cu nicio altă probă administrată, instanța urmează a înlătura din ansamblul materialului probator depoziția martorului audiat. A., a mai constatat instanța de fond, nu s-a depus la dosar nici un înscris care să conțină o cerere de demisie în sensul art. 79 din Codul Muncii, iar decizia de desfacere a contractului individual de muncă în discuție nu a fost contestată în termen de 30 de zile de la comunicare. A., dacă decizia de desfacere a contractului individual de muncă al d-lui B. M. E. conform art. 55 lit. b din Codul muncii nu corespundea, într-adevăr voinței părților putea fi rectificată conform art. 6 alin. 1 din Decretul nr. 92/1976 în termen de 15 zile.
Față de cele de mai sus, instanța de fond a apreciat că procesul-verbal de control nr. 142/(...) a fost emis în condiții de legalitate raportat la situația de fapt constatată, motiv pentru care va respinge excepția de nelegalitate.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta S. T. C. S. T. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii excepției de nelegalitate a procesului-verbal de control nr. 142/(...) emis de pârâta A. J. pentru O. F. de M. C. și, pe cale de consecință anularea acestuia.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 8, 9 și art. 3041 coroborat cu art. 312 C.pr.civ., recurenta a susținut că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond a înlăturat din ansamblul materialului probator depoziția martorului B. M. E., depoziție prin care a vrut să dovedească, o dată în plus, că modalitatea de încetare a contractului individual de muncă a martorului menționat a fost prin demisia acestuia, acest fapt nefiind negat nici de intimata A. J. pentru O. F. de M. C. prin întâmpinarea formulată ci a considerat-o un act bilateral care ar data din (...) și ar fi înregistrat sub nr. 473/(...) și prin care s-ar fi solicitat „aprobarea unei perioade de preaviz";.
Așa cum rezultă din demisia martorului B. M. E., acesta și-a scris cererea de demisie la data de (...) și a fost înregistrată sub nr. 86/(...). A., a precizat recurenta, în anul 2006 a avut înregistrări în registrul de ieșiri până la nr. 74, neavând nici un document care să poarte nr. 473/(...), iar demisia martorului nu ar fi putut avea un astfel de număr și o astfel de dată întrucât contractul acestuia de muncă a început în data de (...), fiind înregistrat sub nr. 16/(...). Deci, martorul nu ar fi putut să-și dea demisia sau să ceară perioada de preaviz anterior încheierii contractului individual de muncă. Pe de altă parte, recurenta a mai învederat faptul că prin demisia formulată, martorului B. M. E. a solicitat aprobarea demisiei începând cu data de (...), după împlinirea perioadei de preaviz, cerere unilaterală având ca obiect demisia și nu preavizul. O altă critică formulată de reclamantă se referă la faptul că în mod nelegal a apreciat instanța de fond că eventualele erori din decizia de încetare a contractului individual de muncă ar fi putut fi rectificate conform art. 6 alin. 1 din Decretul nr.
92/1976, în termen de 15 zile, deoarece aceste dispoziții nu sunt aplicabile în prezenta cauză având în vedere că acest act normativ a fost abrogat prin O. nr. 1., deci nu mai erau aplicabile nici la data demisiei martorului B. M. E. și nici la data pronunțării sentinței recurate.
Intimata A. J. PENTRU O. F. DE M. C. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și nelegal cu privire la excepția de nelegalitate a procesului-verbal de control nr. 1. emis de A. C., precum și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate. În argumentarea poziției sale, intimata a susținut că recurenta a ignorat prevederile legale în vigoare, operând desfacerea contractului individual de muncă în baza art. 55 lit. b din Codul muncii pentru dl. B. M. E., anterior termenului de 2 ani, motiv pentru care S. T. C. S. T. trebuie să restituie A. C. suma de 5.907 ron pentru dl. B. M. E. .
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Starea de fapt reținută de către prima instanță este corectă și se coroborează cu probatoriul administrat. A., prin procesul-verbal de control nr. 142/(...) s-a constatat de către intimata A. J. pentru O. F. de M. C. că recurenta S. T. C. S. nu a respectat obligația care i-a revenit potrivit art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă materializată prin semnarea convenției nr. 263/(...). A., s-a constatat încetarea raportului de muncă cu angajatul B. M. E., audiat ca martor de către prima instanță, în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Urmare a acestui fapt s-a dispus constituirea ca debit și recuperarea sumei de 5907 lei primită de către S. T. C. S., în calitate de angajator, cu titlu de subvenție. T., conform art. 85 din Legea nr. 76/2002 S. T. C. S. nu mai are dreptul să încheie astfel de convenții în perioada (...)-(...).
Esența solicitărilor formulate de către recurentă se referă la constatarea faptului că raporturile de muncă cu angajatul B. M. E. au încetat prin demisia acestuia și nu prin acordul părților contractului individual de muncă. În consecință, decizia de desfacere a contractului individual de muncă nr. 87/(...) a fost motivată în drept pe dispozițiile art. 55 lit. b din Codul Muncii din cauza unei simple erori materiale. În realitate, temeiul juridic ar fi art. 79 din Codul Muncii, iar pentru a dovedi această stare de fapt și de drept recurenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și audierea martorului B. F. E., persoana ale cărui raporturi de muncă cu recurenta au încetat.
Reanalizarea întregului probatoriu administrat precum și coroborarea acestuia cu argumentele recurentei nu permit o altă concluzie decât cea reținută și de către prima instanță prin pronunțarea sentinței civile recurate. A., este adevărat că la dosarul primei instanțe este depusă o decizie de modificare a deciziei nr. 87/(...), numerotată cu numărul 64/(...) (f. 14). Însă această decizie care schimbă temeiul de drept al încetării raporturilor de muncă din art. 55 lit. b în art. 79 Codul Muncii nu are o dată certă și nu a fost înregistrată la I. În aceste condiții, recurenta nu face dovada certă a faptului că această decizie exista la data efectuării controlului sau a fost fabricată ulterior cu scopul evident al remedierii deficiențelor și al anulării actului administrativ care le constată. Trebuie menționat în acest context faptul că decizia
87/(...) pretins corectată prin decizia ulterioară a fost înregistrată la I., și astfel a dobândit dată certă (f. 29 dosar fond).
În mod similar actul intitulat ,,demisie,, (f. 4 dosar recurs) este datat (...), însă nu are o dată certă și nu poate face astfel opozabilă data înscrisă față de terți, inclusiv față de organul de control sau instanță. Atribuirea de către recurentă a unui număr de înregistrare sau a unei date calendaristice pe înscris nu echivalează cu atribuirea de dată certă în condițiile limitative ale art. 1182 Codului Civil, incidente în speță. Nu există nici o dovadă a faptului că actul a exista la data efectuării controlului sau vreo dovadă că a fost prezentat celor care au efectuat controlul, deși controlul a avut ca obiect toate actele, documentele și evidențele aferente perioadei (...) - (...) (f. 26 dosar fond).
În aceste condiții aprecierea declarației de martor ca fiind una ,,pro causa,, care nu poate forma și întemeia convingerea instanței este desigur întemeiată deoarece nu se coroborează cu nici o altă probă pertinentă administrată.
În aceste condiții, instanța de recurs apreciază actul administrativ care face obiectul excepției de nelegalitate ca fiind legal și temeinic. A., art. 83 din Legea nr.
76/2002 prevede obligația pentru angajatorii care încadrează absolvenți in condițiile art. 80 de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puțin 3 ani de la data încheierii. Nerespectarea acestei obligații atrage în sarcina angajatorului potrivit art. 83 alin. 2 din Legea 76/2002 restituirea în totalitate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă a sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda de referință a B. N. a R. în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora s-a făcut în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. e) și f) și art. 65 din Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare.
La data efectuării controlului s-a prezentat decizia de desfacere a contractului individual de muncă nr. 87/(...) înregistrată la ITM sub nr. 97373/(...), prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă al d-lui B. M. E. conform art. 55 lit. b din codul muncii. Art. 55 lit. b din codul muncii prevede ca modalitate de încetare a contractului individual de muncă acordul părților, la data convenită de acestea. A., raporturile sale de muncă au încetat anterior termenului de 3 ani prevăzut de art. 83 din Legea nr.76/2002.
Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cpc, instanța va respinge recursul declarat de reclamanta S. T. C. S. T. împotriva sentinței civile nr. 2.412 din 05 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta S. T. C. S. T. împotriva sentinței civile nr. 2.412 din 05 martie 2012, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința din 15 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
A. A. I. C. I. D. P.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: C.A. C..
