Decizia nr. 468/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 468/2012
Ședința publică din data de 20 I. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. B.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta O. A. M. în contradictoriu cu pârâta U. N. A B. DIN R. - U., I. N. P. P. ȘI P. A. și BAROUL CLUJ, având ca obiect - anulare decizie U. N. a B. din R..
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...)
și apoi la data de (...).
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...), reclamanta O. A. M., în contradictoriu cu pârâtul U. N. A B. DIN R., a solicitat ca, dupa citarea partilor si examinarea probatoriului ce va fi administrat in cauza, prin sentinta ce se va pronunța, sa fie obligată parata:
1.Sa reevalueze si sa noteze lucrarile reclamantei la toate disciplinele de concurs din cadrul sesiunii octombrie 2011 a examenului de primire În profesia de avocat, in conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru, in sensul acordarii unui punct din oficiu la fiecare proba, potrivit dispozitiilor din Regulament (Ia care va face referire mai jos).
2. In urma reevaluarii si notarii lucrarilor in sensul solicitat, sa o declare admisa la examenul de primire in profesia de avocat definitiv, sesiunea octombrie
2011, cu media de promovare 7,73 si sa procedeze la acordarea tuturor drepturilor care deriva din aceasta (emiterea deciziei de primire in profesie, inscrierea in T. avocatilor definitivi in cadrul B. C., etc)
În motivare s-a arătat că:
In fapt, reclamanta a participat la examenul de primire in profesie ca avocat definitiv in sesiunea octombrie 2011 la Baroul Cluj, fiind declarata respinsa in urma solutionarii contestatiilor cu media 6.73.
In cadrul examenului susmentionat, parata a incalcat prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, adoptat prin H. nr. 0. din 08 iulie 2011 a C. U., prin intocmirea baremelor de corectare la toate disciplinele in contradictie cu prevederile acestuia, precum si prin modul in care au fost solutionate contestatiile la barem si la probele de examen.
Astfel, potrivit Regulamentului-cadru de organizare a examenului de primire În profesia de avocat și de primire În profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat În alte profesii juridice, adoptat prin H. nr. 0. a C. U., aplicabil examenului din sesiunea octombrie 2011, notarea lucrarilor urma sa se faca astfel:
Potrivit art. 30 alin. 1, comb. cu art. 39: "Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile de examinare, cu note de Ia 1 la 10, cu două zecimale",
Potrivit art. 35 alin. 4: "Notarea se va realiza pentru fiecare disciplină În parte, cu note de la 1 la 10".
Contrar acestor prevederi imperative stabilite de catre C. U., la elaborarea baremelor de corectare s-a stabilit notarea de la 0 la 10, prin introducerea in barem a 10 puncte de notare in loc de 9 puncte, cat ar fi fost normal potrivit reglementarilor mai sus mentionate din regulament.
Solicită instanței să constate ca, deși conținutul Regulamentelor de organizare a examenelor din 2010 si anii trecuti a fost identic cu cel de anul acesta, baremele de corectare din anii trecuti sunt diferite fata de 2011, respectiv notarea a inceput de la 1, acordandu-se pentru rezolvarea subiectelor 9 puncte in total.
Din cele prezentate, rezulta cu evidenta urmatoarele: pe de o parte, contradictia intre prevederile Regulamentului aplicabil in sesiunea octombrie
2011 si baremul emis in aplicarea acestuia, iar pe de alta parte, sistemul diferit de notare (evidențiat in baremele aferente) între sesiunile anterioare (exemplu septembrie 2009, noiembrie 2010) si ulterioara (decembrie 2011), pe de o parte, si sesiunea octombrie 2011, pe de alta parte, in conditiile in care Regulamentele aplicabile sunt identice.
In acest fel, s-a creat o situatie discriminatorie intre candidatii din sesiunea octombrie 2011 si candidatii din celelalte sesiuni anterioare si ulterioare, cei care au participat la examen in toate sesiunile anterioare si ulterioare primind un punct din oficiu, pe cand pentru cei care au participat in sesiunea octombrie
2011, notarea a inceput in fapt de la nota O.
Raportat cele aratate mai sus, consideră ca prin modul in care s-a aplicat sistemul de notare in sesiunea octombrie 2011 i-a fost vatamat dreptul legitim la acces in profesia de avocat, drept pentru care solicită modificarea rezultatului examenului in sensul aratat mai sus.
Mentionează ca reclamanta a depus contestatie la baremul de evaluare in data de (...), criticand in primul rand acest aspect legat de neacordarea punctului din oficiu, insa nu am primit un raspuns punctual la contestatia formulata, ci doar raspunsul general afisat pe site, despre respingerea tuturor celorlalte contestatii.
Avand in vedere cele aratate, solicită onoratei instante sa constate ca singurul examen cu subiecte redactionale la care nu a fost acordat un punct din oficiu, potrivit prevederilor regulamentului aplicabil, a fost examenul de primire in profesie - sesiunea octombrie 2011, si, pe cale de consecinta, sa fie obligată parata sa anuleze rezultatele finale ale reclamantei si sa le modifice in sensul solicitat, dispunand primirea in profesie cu toate drepturile.
Mai arată, de asemenea, ca la data de (...) a formulat contestatie la notele acordate la toate disciplinele, in speranta ca in urma acestei contestatii notarea va respecta regulamentul, insa acest lucru nu s-a întamplat.
Mentionează ca procedura prealabila prevazuta de art. 7 din Legea nr. 554/
2004 a contenciosului administrativ a fost indeplinita de reclamanta prin plangerea prealabila pe care o anexează prezentei, primita de catre U. Ia data de (...) (confirmare de primire a scrisorii recomandate), la care nu a primit nici un raspuns in termenul legal de 30 de zile.
Reclamanta O. A. M. a depus o precizare de acțiune (f. 77), prin care a arătat că înțelege sa stabilească cadrul procesual, prin introducerea in cauza a unor noi parate si prin precizarea obiectului cererii.
Solicită citarea in calitate de parate, pentru ca hotararea pronuntata sa le fie opozabila, alaturi de parata de randul 1, U., a I. N. P. P. si P. A. -I. și a B. C. și solicită ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună urmatoarele:
1. Sa se constate incalcarea de catre paratele de randul I (U.) si II (I.) a Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat, aprobat prin H. nr. 4. a C. U., in sensul stabilirii baremului de notare a lucrarilor de la O la 10, si nu de la 1 la 10, cum prevede acesta si neacordarea nejustificata a punctului din oficiu, in cadrul sesiunii octombrie 2011 a examenului de primire in profesia de avocat (in cadrul careia a participat pentru primirea in profesie ca avocat definitiv);
2. Ca urmare a acestei incalcari si in urma aplicarii corecte a reglementarilor Regulamentului-cadru, sa se constate ca reclamanta a obtinut media generala de 7.73 ca medie a notelor obtinute la cele cinci lucrari scrise, sau, in cel mai defavorabil caz, o medie situata peste 7.00 (conform algoritmului la care va face referire), cu care sa fie declarata admisa la examenul pentru primirea in profesie ca avocat definitiv, sustinut in sesiunea octombrie 2011;
3. Sa fie obligată parata de randul I (U.) la emiterea unei decizii prin care sa aprobe primirea reclamantei in profesia de avocat, ca avocat definitiv;
4. Sa fie obligată parata de randul III (Baroul Cluj), sa emita Decizia de primire in profesia de avocat si de înscriere in T. avocatilor definitivi ai B. C.;
In ceea ce priveste aplicarea corecta a prevederilor Regulamentului cadru in aspectele privind notarea, in situatia in care instanta va aprecia ca nu este corect ca, la notele obtinute de reclamanta sa se adauge (sa se adune) un punct, solicită, in subsidiar, sa se aplice algoritmul de calcul prezentat in raspunsul la intampinare, si sa se constate ca, si potrivit acestui mod de calcul, reclamanta indeplinește conditiile pentru a fi declarata admisa la examenul sustinut.
In drept, s-au invocat prevederile art. 132 Cod procedura civila.
O nouă precizare de acțiune a fost depusă de către reclamantă la (...) (f.
99), prin care reclamanta a arătat că înțelege să solicite și anularea în parte, în ceea ce o privește, a rezultatelor examenului de primire în profesia de avocat, sesiunea octombrie 2011, rezultate materializate în emiterea de către U. a procesului verbal de afișare a rezultatelor finale, în emiterea hotărârii C. U. nr.
61/(...) și a deciziei C. U. nr. 62/(...), ca acte administrative subsecvente și acte consecință ale procesului verbal de afișare a rezultatelor finale.
În fine, la termenul de judecată din (...) (f. 115), reclamanta a depus o nouă precizare, prin care a învederat că înțelege să învestească instanța cu soluționarea următoarelor petite:
- anularea în parte, în ceea ce o privește, a hotărârii C. U. nr. 61/(...) și a deciziei C. U. nr. 62/(...), precum și a actului premergător acestora, procesul verbal de afișare a rezultatelor finale;
- sancționarea refuzului nejustificat al pârâtei U. de a soluționa cererea de reevaluarea a lucrărilor reclamantei, conform prevedrilor
Regulamentului, în sensul acordării punctului din oficiu la fiecare materie, cu obligarea acesteia la reevaluarea lucrărilor în acest sens;
- constatarea faptului că, urmare a aplicării corecte a Regulamentului și a algoritmului de calcul prezentat în răspunsul la întâmpinare, reclamanta îndeplinește condițiile legale pentru a fi declarată admisă;
- obligarea pârâtei U. la emiterea deciziei de primire a reclamantei în profesie, ca avocat definitiv, care să fie comunicată B. C., în vederea aducerii ei la îndeplinire;
- obligarea pârâtei Baroul Cluj la emiterea deciziei de primire în profesie și a celei de înscriere în tabloul avocaților definitivi ai B. C..
Pârâții U., I., BAROUL CLUJ și-au exprimat poziția procesuală, solicitând respingerea acțiunii, înțelegând să invoce excepțiile lipsei calității procesuale pasive a B. C. față de toate capetele de cerere, cu excepția celei de înscriere pe tabloul avocaților; a calității procesuale pasive a I. și a U., cu motivarea că, în concret, competența de organizare în concret a examenului aparține C. U. ( art. 66 lit. h din legea 51/1995 și art. 37 din Statutul profesiei de avocat), la fel și validarea acestuia și primirea în profesia de avocat - art. 37 din Statutul profesiei de avocat; a inadmisibilității petitelor 1 și 2 din acțiune în lumina art. 111 Cod proc. civ., reclamanta având posibilitatea realizării dreptului; a prematurității petitului 4 din precizarea acțiunii, cu motivarea că lipsește plângerea prealabilă, precum și a lipsei de interes a reclamantei în susținerea acțiunii. Pe fond, s-a relevat că motivele invocate nu pot fi reținute, modalitatea de organizare și desfășurare a examenului respectând prevederile legale.
La termenul de judecată din (...), Curtea a pus în discuție, din oficiu, excepția de inadmisibilitate a demersului, având în vedere petitele cu soluționarea cărora a fost învestită până la acel moment, atât prin raportare la prev. art. 2 alin. 1 lit. C și alin. 2 din LCA, cât și la conținutul plângerii prealabile (f. 93-94).
Reclamanta a solicitat a se dispune respingerea tuturor excepțiilor, Curtea făcând, în privința acestora, aplicarea prev. art. 137 alin. 2 C.pr.civ.
Asupra excepțiilor ce au fost unite cu fondul, Curtea constată următoarele:
Reclamanta a participat la examenul de primire în profesia de avocat din sesiunea octombrie 2011, fiind declarată respinsă, în urma soluționării contestațiilor, obținând media generală 6,73.
Curtea constată că, la finalizarea examenului, au fost emise de către C. U. două acte administrative, relevante pentru prezenta cauză, respectiv deciziile nr.
61/(...), prin care acesta a fost validat, respectiv, nr. 62/(...), prin care s-a aprobat primirea în profesie a candidaților declarați admiși la examen și care au depus cererea de înscriere la Baroul Cluj (f. 72-74).
Apreciind că au fost încălcate prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat stagiar și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, adoptat prin H. nr. 0. din 08 iulie 2011 a C. U., prin întocmirea baremelor de corectare la toate disciplinele in contradictie cu prevederile acestuia, prin neacordarea punctului din oficiu, la data de (...), reclamanta a formulat plângerea prealabilă depusă la filele 5-7 din dosar.
Aceasta a fost adresată U. și privește rezultatele finale ale examenului, publicate la (...), obiectul solicitărilor reclamantei constituindu-l reevaluarea și notarea lucrărilor, la toate disciplinele de concurs, prin acordarea punctului din oficiu, precum și constatarea împrejurării că a obținut media generală 7,73, cu consecința declarării sale ca admisă și a acordării tuturor drepturilor ce derivă din această calitate. Pârâtul nu a răspuns cererii reclamantei.
În acest context, petenta s-a adresat instanței, înțelegând să cheme în judecată U., I. și Baroul Cluj, în urma precizărilor repetate și a extinderii de acțiune, petitele formulate fiind următoarele:
1. Anularea în parte a actelor administrative ce au stabilit rezultatele examenului - HOT 61/03.l2.2011 a C. U., Decizia nr. 62 a C. U. și a actelor premergătoare, procesul-verbal de afișare a rezultatelor,
2. Să fie sancționat refuzul nejustificat al U., de a soluționa cererea de reevaluare a lucrărilor,
3. Să se constate că în urma reevaluării lucrurilor cu acordarea punctului din oficiu, îndeplinește condițiile pentru a fi declarată admisă,
4. Să fie obligată U. la emiterea deciziei de primire în profesie,
5. Să obligat Baroul Cluj la emiterea deciziei de primire în profesie și a celei de înscriere pe tabloul avocaților,
De notat este că, la termenul din (...), reclamanta a depus copia plângerii prealabile expediate cu o zi înainte, la (...), prin care solicită U. și I. aproximativ ceea ce a solicitat în concluziile pe fond și care este îndreptată împotriva deciziilor nr. 61 și 62/2011 ale C. U. (f. 116 și urm.).
Raportat la cele relevate anterior, Curtea constată că excepțiile invocate de către pârâți sunt fondate, urmând a fi admise, cu consecința respingerii acțiunii precizate și extinse.
Astfel, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a B. C., sunt corecte apărările conform cărora această entitate nu are atribuții în ceea ce privește modul de organizare și desfășurare a examenului susținut de către reclamantă, singura sa abilitare fiind aceea de a emite decizia de înscriere pe tabloul avocaților, petit ce nu poate fi admis, în lipsa validării celorlalte susțineri ale petentei.
Pârâtul face referire, în mod justificat, și la prev. art. 20 alin. 5 din Statutul profesiei de avocat, care atribuie competența de emitere a deciziei de primire în profesia de avocat C. B., organ care nu a fost chemat în judecată, iar împrejurarea că au fost emise anterior acte cu un astfel de conținut de către
Baroul Cluj nu poate fi de natură să ducă la o altă soluție, prevederea legală invocată fiind extrem de clară, spre deosebire de redactarea ambiguă a textului art. 56 alin. 2 lit. e din Legea nr. 51/1995, citat de reclamantă.
Totodată, raportat la prev. art. 17 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, nici I. nu are calitate procesuală pasivă în cauză, neavând competențe legate de obiectul cererii reclamantei, fiind doar structura care organizează examenul de primire în profesie.
În plus, este fondată și excepția care privește lipsa legitimării procesuale pasive a U., competența de organizare în concret a examenului aparținând C. U. ( art. 66 lit. h din Legea 51/1995 și art. 37 din Statutul profesiei de avocat), la fel și validarea acestuia și primirea în profesia de avocat, conform art. 37 din Statutul profesiei de avocat.
Astfel, autoritatea emitentă a actelor cu caracter administrativ ce privesc examenul de primire în profesia de avocat și care sunt, în opinia instanței, doar cele două decizii amintite anterior, nr. 61 și 62 /2012, este C. U..
O astfel de interpretare este în acord nu numai cu prev. art. 66 lit. f, g și h din Legea nr. 51/1995, cu cele ale art. 37 din Statut, dar și cu elementele definitorii ale unui act administrativ, astfel cum sunt ele indicate în textul art. 2 alin. 1 lit. c din LCA.
Ca atare, singurul act care este de natură să producă consecințe juridice de sine stătătoare și în mod independent de toate celelalte emise în cursul procedurii, este decizia C. U. nr. 61/2011, prin care examenul a fost validat, procesul verbal de afișare a rezultatelor finale neavând, contrar opiniei reclamantei, astfel de valențe, el putând face obiectul analizei instanței numai prin prisma prev. art. 18 alin. 2 din LCA, respectiv ca act premergător.
La rândul său, deciziei nr. 62/2010 îi sunt conferite caracterele unui act administrativ, în mod expres, prin prisma prev. art. 37 din Statut, actului de primire în profesie neputându-i fi negată această calificare.
Cu alte cuvinte, în lipsa emiterii celor două decizii, respectiv în cazul în care examenul nu ar fi fost validat de către C. U., toate celelalte operațiuni ar fi rămas fără vreun efect concret, neputând fi elaborată nici decizia de primire în profesie a niciunuia dintre candidații înscriși la examen.
Pornind de la aceste premise, Curtea constată că, potrivit art.37 alin.1 din
Statutul profesiei de avocat, C. U. este cel care are competența de a dispune primirea în profesie și de a emite decizia de primire în profesie.
Deși s-a susținut că toate actele adoptate de C. sunt emise în numele U. și că acest consiliu nu are o existență de sine stătătoare, este de observat că în materia contenciosului administrativ nu se cere existența în persoana pârâtului a personalității juridice sau a capacității civile fiind suficientă capacitatea de drept administrativ, respectiv ca organul persoanei juridice să fie abilitat în baza legii sau a unui act normativ să emită actul solicitat de reclamant, cerință îndeplinită în cauză.
În acest sens, pârâții fac trimitere la cele relevate în doctrină și însușite în jurisprudență, referitoare la situația actelor emise de către organele administrației publice locale, context în care s-a relevat că este necesară punerea de acord a instituțiilor proprii dreptului administrativ material, prin raportare la dispozițiile L. nr. 2. (republicată), cu cele ale contenciosului administrativ cuprinse în Legea nr. 554/2004.
Astfel, s-a arătat că majoritatea autorilor de drept administrativ analizează conceptul de "capacitate administrativa" prin prisma teoriei personalității administrative (ori a personalității juridice restrânse), în încercarea de a corela dispozițiile de drept administrativ substanțial (Legea nr. 2. republicată) cu cele ale contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004).
Astfel, pornind de la recunoașterea unanimă a faptului că organele administrației publice locale (primarul, președintele consiliului județean, consiliile locale și județene) nu au personalitate juridică și nici patrimoniu, deși pot emite sau adopta acte administrative, s-a apreciat că acestea dispun de o capacitate specială de drept public, restrânsă la sfera atribuțiilor care compun competența lor legală, spre deosebire de unitățile administrativ-teritoriale care, potrivit art. 21 din Legea nr. 2. (republicată), beneficiază de capacitate juridică deplină.
S-a mai relevat că observația se coroborează cu utilizarea în contenciosul administrativ a noțiunii de "autoritate publică emitentă a actului atacat, prin care se înțelege "orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public". Prin urmare, în materia contenciosului administrativ, nu ar fi relevantă personalitatea juridică a autorității publice astfel definite, ci capacitatea ei de drept administrativ, constând în aptitudinea prevăzuta de lege de a realiza prerogative de putere publică, asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii.
Ca atare, s-a concluzionat în sensul în care capacitatea administrativă este singura care conferă autorității administrației publice calitate procesuală pasivă în contencios administrativ, indiferent dacă aceasta are sau nu personalitate juridică sau patrimoniu propriu.
Apreciind că aceste linii directoare pot și trebuie a fi aplicate și în prezenta cauză, pentru identitate de rațiune, Curtea constată că reclamanta nu a chemat în judecată organul U. căruia îi revine competența să emită decizia de validare a examenului sau pe cea de primire în profesie, astfel că, judecându-se cu persoana juridică și nu cu organul prin care aceasta își exercită atribuția în litigiu, se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Chiar dacă s-ar statua în sens contrar, respectiv că reclamanta a stabilit în mod corect cadrul procesual, prin chemarea în judecată a pârâtului U., Curtea ia act de faptul că, atât la termenul din (...), cât și la cele anterioare, a fost pusă în discuția reclamantei excepția inadmisibilității/prematurității demersului, funcție de precizările înregistrate la dosar, la diferite momente procesuale.
Astfel, la solicitările repetate ale instanței, s-a indicat de către reclamantă care este obiectul cererii, respectiv, în principal, anularea în parte a deciziilor nr.
61 și 62/2012.
Or, cu privire la aceste două acte administrative, nu există formulată plângere prealabilă, anterior introducerii acțiunii, sau cel puțin a depunerii precizării de acțiune din (...), astfel încât capătul de cerere principal, funcție de care se analizează admisibilitatea întregului demers, nu poate fi analizat în prezentul cadrul procesual.
Reclamanta nu s-a conformat disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, care sunt imperative în sensul obligativității solicitării revocării actului administrativ unilateral, înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ competente.
Instituirea procedurii prealabile administrative și, în speță, a recursului grațios are un dublu scop, fiind asigurate astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității și un mijloc de protecție al autorităților publice emitente, care poate evita chemarea lor în judecată ca pârâți.
În același timp, recursul prealabil are ca scop și protecția particularului, precum și degrevarea instanțelor judecătorești de acele litigii care pot fi soluționate amiabil.
În doctrină s-a arătat că prev. art. 7 din Legea nr. 554/2004 sunt imperative, iar excepția prin care se invocă lipsa acestui recurs este una absolută, dirimantă, fiind vorba despre excepția prematurității, atunci când termenul de exercitare a recursului administrativ nu a expirat, respectiv de inadmisibilitate atunci când el nu mai poate fi efectuat, distincție care nu prezintă însă relevanță în prezenta cauză, raportat la împrejurarea că s-a constatat, în esență, că reclamanta nu a formulat plângerea înainte de sesizarea instanței și care, având în vedere starea de fapt actuală, respectiv formularea plângerii prealabile, va fi realizată de către instanța ce va putea fi învestită de către petentă, ulterior primirii răspunsului la aceasta sau a expirării termenului legal.
Curtea achiesează la această opinie, apreciind că, în caz contrar, ar fi golite de conținut prevederile imperative și exprese ale art. 7 alin. 1 din Legea nr.
554/2004, permițând reclamantului să eludeze aceste dispoziții, prin acordarea unor efecte juridice echivalente recursului grațios, unor solicitări de revocare adresate organului emitent după sesizarea instanței de contencios administrativ.
Prin această interpretare se consideră că sunt respectate și disp. art. 21 alin. 1 din Constituția României, întrucât reclamantului nu i se neagă, în esență, dreptul de acces la justiție, ci el este doar obligat să se supună reglementărilor imperative și termenelor stabilite de legiuitor, în conformitate cu disp. art. 126 alin. 2 din același act normativ.
De altfel, petenta a achiesat implicit la această poziție, considerând necesară expedierea plângerii prealabile, în cursul procesului.
Nu pot fi validate apărările reclamantei, conform cărora, raportat la conținutul plângerii prealabile depuse inițial, ar fi îndeplinită cerința imperativă a legii, din moment ce o simplă comparare a celor două demersuri administrative este de natură să releve deosebirile de esență dintre acestea, cu referire specială la solicitarea concretă adresată de petentă.
Astfel, simpla împrejurarea că s-a făcut referire la procesul verbal de afișare a rezultatelor sau că s-a solicitat anularea celor finale obținute de reclamantă nu este de natură să ducă la o concluzie contrară, obiectul plângerii prealabile fiind clar stabilit prin disp. art. 7 alin. 1 din LCA.
Interpretarea „in extenso"; pe care o dă reclamanta efectelor înscrisului depus la filele 5-7 nu poate fi primită cu atât mai mult cu cât petenta este licențiată în drept, iar prin participarea la examen a urmărit să fie primită în profesia de avocat, ca atare, rigoarea cu care instanța a apreciat îndeplinirea cerințelor legale nu poate fi considerată ca fiind exagerată.
În plus, deși este evident că scopul final urmărit de petentă prin introducerea cererii apare ca fiind dobândirea calității de avocat, nu trebuie ignorate particularitățile unui litigiu purtat în materia contenciosului administrativ, toate cele mai sus arătate, precum și modul în care s-a desfășurat procesul, fiind de natură să ateste că reclamanta nu a ținut cont de acestea.
În acest context și ducând mai departe acest raționament, pârâții au relevat corect și că petitele 1 și 2 ale cererii, astfel cum a fost inițial introdusă, reluate, cu nuanțări, prin solicitările cuprinse în punctul 3 al precizării din (...), sunt inadmisibile, în lumina art. 111 Cod Proc. Civ., reclamanta având posibilitatea realizării dreptului, ele putând constitui doar argumente pentru o eventuală nelegalitate ce aparține deciziilor C. U..
De altfel, chiar dacă s-ar trece peste toate aceste neajunsuri, în subsidiar Curtea ia act de faptul că, în situația în care s-a considera legal sesizată doar cu privire la petitele pentru care există plângere prealabilă, respectiv cele cuprinse la pct. 2-5 din precizarea finală de acțiune, este întemeiată excepția inadmisibilității și, implicit, a lipsei de interes în formularea acțiunii.
Aceasta întrucât, instanța fiind în imposibilitate de a analiza actele emise de C. U. care finalizează procedura examenului de primire în profesia de avocat și care produc efectul juridic dorit, atacarea actelor premergătoare este inadmisibilă. Pârâții arată cu temei că verificarea legalității acestora nu este posibilă fără atacarea actului ce produce efecte juridice.
Mai mult, neputându-se pronunța cu privire la legalitatea deciziilor de validare a examenului și de primire în profesie, admiterea restului petitelor așa cum au fost formulate nu are nici o finalitate pentru reclamantă. Chiar dacă litigiul a fost generat, în esență, de refuzul de reevaluare a lucrărilor, prin acordarea punctului din oficiu, acest aspect nu poate conferi legitimitate procedurală solicitărilor reclamantei, fără atacarea actului administrativ de validare a examenului și de primire în profesia de avocat.
De asemenea, corect se susține și că petitul 4 din precizarea finală de acțiune, de obligare a U. la emiterea unei decizii de aprobare a primirii în profesie este, la rândul său, inadmisibil fără anularea deciziei 61 ce a validat examenul și a deciziei 62/03.l2.2011 a C. U. ce a hotărât primirea în profesie a celor validați ca admiși( reclamanta fiind respinsă la examen).
Ca atare, constatând că aceste statuări ale instanței, precum și efectele lor, corelate, sunt de natură să facă de prisos analiza celorlalte incidente procedurale, precum și a fondului cauzei, Curtea va respinge acțiunea extinsă și precizată formulată de către reclamantă, cu mențiunea că nu s-au solicitat cheltuieli din partea pârâților.
P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
Admite excepțiile inadmisibilității, prematurității și lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, în consecință:
Respinge acțiunea precizată și extinsă formulată de reclamanta O. A. M. cu domiciliul în C.-N., str.P., nr.13, ap.31, jud.C. în contradictoriu cu pârâții U. N. A B. DIN R. cu sediul în B., P. de Justiție, S. I., nr.5, sector 5, I. N. P. P. ȘI P. A. cu sediul în B., str. V., nr. 23, sector 3 și BAROUL CLUJ cu sediul în C.-N., str.Pavel R., nr.4, ap.15, jud.C..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. B. D. C.
Plecată în CO Semnează
PRIM GREFIER
Red.M.B./dact.L.C.C.
6 ex./(...)
