Decizia nr. 5349/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5349/2012
Ședința publică de la 14 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător A. C.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâții C. L. - PRIN P. și P. C. L., împotriva sentinței civile nr. 96/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., în contradictoriu cu reclamantul C. M. V., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) contestație dispoziție de imputare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
P. de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
{ F. | }
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 96 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. M. V. în contradictoriu cu pârâții P. COM.L. ȘI C. L. prin primar, și în consecință:
- s-a anulat, ca nelegal, actul administrativ - D. nr. 517/(...) emisă de pârâtul
P. comunei L., în ceea ce-l privește pe reclamant.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 517/(...) emisă de primarul comunei L. (f. 9), se impută funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al P. comunei L., sumele acordate necuvenit în cursul anului 2009, din mențiunile inserate în cuprinsul actului administrativ rezultând faptul că sumele astfel imputate fac obiectul procesului-verbal de constatare nr. 2978/(...) al Curții de C. a R. - C. de C. a județului B.-N. și deciziei nr. 31/2010 a Directorului Camerei de C. a județului B.-N..
În art. 1 din dispoziția atacată se face, cu privire la sumele imputate, mențiunea „conform Anexei, care face parte integrantă din prezenta dispoziție";.
Conform tabelului purtând mențiunea „Anexa 1 la dispoziția nr. 5., depusă la fila 12 dosar, la nr. crt. 7 apare înscris reclamantul, funcționar public, menționându-se următoarele: salar brut 5664, CAS 568, Aj. Șomaj 29, CASS 310, impozit 864, salariu net 3893, fără a se preciza în concret ce plată i s-a făcut necuvenit și de ce este nelegală.
Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că, în urma efectuării auditului financiar asupra contului anual de execuție pe anul 2009 la entitatea auditată - P. comunei L., s-a constatat de către Curtea de C. că s-au acordat personalului contractual și funcționarilor publici din cadrul primăriei o serie de sporuri, indemnizații și sume, apreciate ca excedând cadrului legal.
În circumstanțele în care procesul-verbal și decizia care au stat la baza emiterii dispoziției atacate nu i-au fost comunicate reclamantei și deci nu îi sunt opozabile, în anexa la dispoziția de imputare trebuiau individualizate sporurile și cuantumul în care au fost plătite nelegal acesteia, altfel încălcându-se în mod grav dreptul beneficiarului actului de a cunoaște în esența sa, și nu doar formal, conținutul actului administrativ cu privire la care invocă vătămarea și, implicit, de a-și apăra în mod corespunzător și efectiv, interesele și drepturile ce decurg din calitatea sa de funcționar public.
În aceste condiții, actul administrativ atacat este nelegal și, în consecință, instanța, în baza prevederilor art. 85 și 109 din Legea nr. 188/1999 raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004 a admis acțiunea și a dispus anularea dispoziției D. nr.
5. emisă de pârâtul P. comunei L., în ceea ce-l privește pe reclamant.
În temeiul prevederilor art. 274 C.pr.civ., având în vedere criteriul culpei procesuale, tribunalul a obligat pârâții să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu avocațial justificat cu chitanță depusă la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. L. prin P. și P. C. L. solicitând ca in urma reanalizarii cauzei sa se dispuna In baza art.312(1,2,3)raportat la art 304 pct.7,9 si art 304 indice 1 ,din Codul de P. C.,admiterea recursului cu consecinta modificarii hotaririi recurate in sensul respingerii ca neintemeiate. a actiunii formulate de catre intimate,si in consecinta sa se mentina drept temeinica si legala dispozitia nr.5. emisa de catre primarul comunei L.
În dezvoltarea motivelor de recurs, arată recurenții că, în baza verificarilor facute de C. de C. B. N. la institutia pârâtă in perioada 03.09-(...) s-a constatat ca la categoria de operatiuni "C. DE P.", in anul 2009 institutia pârâtă a acordat functionarilor publici si personalului contractual drepturi banesti nelegale
,respectiv:. de hrana, suma fixa lunara/angajat pentru mentinerea sanatatii si securitatii in munca, spor pentru activitatea desfasurata in mediul rural pentru secretara scolii generale.
In Decizia nr 31/2010 Camerei de C. B. N.,s-a statuat ca prin acordarea de catre P. comunei L. a acestor sporuri pe baza prevederilor cuprinse in Contractul colectiv de munca si A. colectiv de munca,au fost incalcate:
-prevederile HG nr 833/25 iulie 2007, art 22 si art 26 privind normele de organizare si functionare a comisiilor paritare și incheierea acordurilor colective;
-prevederile art.72(l), din Legea nr. 188/l999-republicata privind statutul functionarilor publici;
-prevederile art.12(l) din Legea nr.!30/1996, republicata si actualizata privind contractul colectiv de munca;
-prevederile Legii 215/200l-republicata
-pct.32 din Legea 286/2006
-prevederile art.49 din legea nr.128/l997, actualizata.
In baza Deciziei nr.31/2010 a Camerei de C. B. N.,s-a dispus ca P. comunei
L. sa ia masuri pentru recuperarea sumelor acordate nelegal.
-In baza Deciziei mai sus mentionate si care nu a fost contestata, a fost emisa D. P. comunei L. nr.517/201O privind imputarea sumelor acordate nelegal functionarilor publici si personalului contractual in anul 2009.
In ce priveste viciile de forma si fond ale Dispozitiei nr.517/201O arată ca in practica administrativa se intilneste destul de des forma actului administrativ de autoritate de dispozitie colectiva, iar prin anexa 1 la D. 5. se specifica in clar ca este un "centralizator retineri sume acordate nelegal functionarilor publici si personalului contractual pe anul 2009"centralizator care cuprinde in clar numele si prenumele persoanei,salarul brut incasat nelegal,retinerile( care se scad din salarul brut), precum si in final -salarul net realizat nelegal-si care trebuie retinut.
De asemenea trebuie retinut faptul ca s-a adus la cunostinta functionarilor publici si personalului contractual D. nr.517/201O, ca dovada fiind faptul ca ea a fost contestata in corpore de catre acestia la T. B. N.
In drept s-au invocat dispozitiile art.312( 1 ,2,3) raportat la mart.304 pct. 7,9 si art 304 indice. 1 din Codul de procedura C.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Sub aspectul criticilor deduse de către recurent, Curtea constată că aspectele semnalate și reținute de către instanța de fond nu au fost atacate de reclamant nici pe cale directă prin intentarea unui contencios de legalitate împotriva deciziei Curții de C. și nici pe calea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004 în litigiul pendinte.
Astfel, premisa emiterii actului administrativ în cauza pendinte este dată de reținerea incidenței art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de C. cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, conform acestui text legal, în situațiile în care organele de audit extern ale Curții de C. constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt iar stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate.
Așa fiind, în aplicarea acestor dispoziții legale și cu trimitere la dispozițiile art. 84 alin. 1 lit. b din Legea privind Statutul funcționarilor publici, conducătorul entității auditate este obligat să emită decizie de imputare prin care să stabilească în concret suma de recuperat de la funcționarul public care prin premisă a beneficiat necuvenit de sumele stabilite pe calea controlului și care au fost acordate fără temei legal.
Din această perspectivă, Curtea nu poate reține ca motiv de nelegalitate a actului administrativ de imputare aspectul formal reținut de instanța de fond, respectiv acela al emiterii unei act colectiv de imputare pentru mai mulți funcționari nu are relevanță de vreme ce din Anexa nr. 1 rezultă în mod foarte clar suma imputată.
Împrejurarea că actele premergătoare emiterii dispoziției de imputare nu au fost comunicate reclamantului nu conduce la reținerea nelegalității acesteia căci reclamantul, în calitate de terț față de aceste acte administrative, are la îndemână posibilitatea de a le contesta fie pe calea prevăzută la art. 4 din Legea contenciosului administrativ fie pe calea prevăzută la art. 1 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 8 alin. 1 din aceeași lege.
Pe cale de consecință, din această perspectivă conducerea unității auditate, în ipoteza în care actul de control nu este atacat sau anulat, îi rămâne conform art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 doar obligația de a stabili întinderea prejudiciului și persoana răspunzătoare recurgând la mijloacele legale pentru recuperarea acestuia.
Dincolo de aceste considerații, Curtea observă că deși instanța de fond nu a verificat în mod pertinent apărările reclamantului conform cărora sumele de bani de care a beneficiat acesta nu s-au datorat deoarece contractul colectiv de muncă ori acordul colectiv din cadrul unităților publice prin care se stabilesc drepturi salariale nu pot înfrânge dispozițiile legale, acestea fiind unica bază legală de stabilire a îndemnizației și a celorlalte drepturi de natură salarială, Curtea reține că aceste apărări sunt neîntemeiate.
Împrejurarea că printr-un acord colectiv de muncă se stabilesc pe bază de negociere alte drepturi de natură salarială ori se majorează drepturile în afara ori peste limitele prevăzute de lege nu pot fi opuse cu succes terților, și în principal organelor de control administrativ extern de audit financiar. În același timp și pe baza aceleași rațiuni o atare convenție nu poate fi opusă cu succes nici instanței judecătorești.
Față de cele ce precedă, Curtea aplicarea art. 109 din Legea nr. 188/1999 rap. la art. 20 alin. 3 din legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312 C.pr.civ. va admite recursul declarat de C. L., prin P. și P. C. L. împotriva sentinței civile nr. 96 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o va modifica în sensul că va respinge cererea reclamantului C. M. V.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de C. L. - PRIN P. și P. C. L., împotriva sentinței civile nr. 96/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N., pe care o modifică în sensul că respinge cererea formulată de reclamantul C. M. V.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 iunie 2012.
{ F. |
PREȘEDINTE, M. D. | JUDECĂTOR, R.-R. D. | JUDECĂTOR, A. C. |
GREFIER, M. T. |
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./(...). Jud.fond: A. P. M.
