Decizia nr. 563/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR.563/2012
Ședința publică din 24 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. A. M., judecător JUDECĂTOR: M. I. I.
JUDECĂTOR: D. P. GREFIER: D. S.
S-au luat spre examinare - pentru pronunțare - recursurile declarate de reclamantul A. I. M. și A. F. pentru M. - M. M.lui împotriva sentinței civile nr.3806 din 10 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr.(...), având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Instanța constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17 ianuarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3806/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins excepția inadmisibilității cererii de restituire.
S-a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr.
414/2010 emisă de A. F. P. S. și în consecință, s-a respins cererea formulată de reclamantul A. I. M. pentru anularea acesteia.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F. P. a J. S. și A. F. P. S. și s-a respins, în consecință, acțiunea precizată a reclamantului A. I. M., formulată pentru obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 14121 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobândă legală.
S-a respins cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru
M., formulată de pârâte.
S-a respins cererea reclamantului formulată pentru obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate, instanța a reținut următoarele:
Excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 414/(...) a fost admisa și în consecință, cererea reclamantului privind anularea acesteia a fost respinsă, instanța reținând că aceasta nu reprezintă un act administrativ in sensul art. 2 din L. nr. 544/2004.
Conform art. 8 din același act normativ, in materie de contencios administrativ, controlul judecătoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica [....]care dau naștere, modifica sau sting raporturi juridice.
Cum adresa a cărei anulare o solicita reclamanta nu are aceste caractere este exceptata controlului judecătoresc in procedura de contencios administrativ.
Excepția inadmisibilității cererii de restituire pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a fost respinsa pentru următoarele considerente:
Art. 1 alin.1 din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin 1 C.pr.fiscală, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 5., iar pârâta a comunicat refuzul său, cererea reclamantului se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 5.
Conform dispozițiilor din capitolul I pct. 3 ali.1 din Ordinul nr.1899/2004 emis de M. F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura condiție fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui in care a luat naștere dreptul la restituire.
De altfel, in cazul in care o taxa a fost încasata in baza unei legislații interne contrara normelor comunitare, se aplica principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxa contrara dreptului comunitar este obligat sa restituie taxa perceputa prin încălcarea acestuia.
In astfel de situații Curtea de Justiție a decis ca statele membre trebuie sa asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurala si îmbogățirea fara justa cauza. Totodata, a mai decis ca in astfel de cauze pot fi plătite si daune pentru pierderile suferite (CJCE, cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum si cauza conexata nr.C-290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag.(61-70).
Asupra excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F.
P. a J. S. și A. F. P. a C. S., instanța a reținut următoarele:
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Întrucât reclamantul este acel care declanșează procedura juridică, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. A. obligație își are temeiul în art.112 C.pr.civ. și se coroborează cu art.1169 Cod civil.
În speță, reclamantul a achitat suma de 14121 lei, cu titlul de taxa de poluare, la T. din cadrul Administrației F. P. Șimleu S., conform chitanței seria TS5 nr. 1954331/(...).
Prin urmare, reclamantul nu a dovedit existența raportului juridic care va obliga D. G. a F. P. a J. S. și A. F. P. a C. S., la restituirea sumei de 14121 lei, achitată cu titlul de taxă de poluare.
Pentru aceste motive de fapt și de drept, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F. P. a J. S. și A. F. P. a C. S. și a respins în consecință acțiunea precizată a reclamantului formulată pentru obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 14121 lei, achitată cu titlu de taxa de poluare, cu dobânda legală.
Întrucât pârâtele D. G. a F. P. a J. S. și A. F. P. a C. S. nu au căzut în pretențiuni, cererea lor de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.
- M. M.lui a fost respinsă.
Având în vedere că nu s-a dovedit culpa procesuală a pârâtelor, a respins cererea reclamantului pentru obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. 7, 8 și 9, art. 304 alin. 1 C.pr.civ.
În motivare s-a arătat că taxa a fost încasata în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire
În drept, își întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 110 din Tratatul Uniunii Europene, art. 148 Constituția României, art. 117, 120 si 124 C.proc.fisc.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M., solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
1. Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozițiilor din Tratatul Comunității Europene în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare.
In privința analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE, atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la înțelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a autovehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea română, ci la cea comunitară.
Susține că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale.
2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ Decizia de calcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 50/2008, neputând fi reținută vreo culpă.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
Actiunea reclamantului de obligare la restituirea taxei de poluare cu dobanda legala a fost respinsa ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesual pasiva apreciindu-se de catre prima instanta ca nici una dintre parate respectiv D. S. sau AFP S. nu ar avea in speta calitate procesul pasiva .
In ce priveste problema calitatii procesual pasive in speta este necesar a se avea in vedere prevederile legale incidente in materie .
Astfel conform art. 7 din OUG 50/2008 stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pornind de la acest text de lege este evident ca si in cererea de restituire a taxei de poluare calitatea procesual pasiva apartine autoritatii fiscale care a stabilit si care trebuia pe cale de consecinta sa si colecteze aceasta taxa .
In speta aceasta calitate apartine lui AFP S. care a calculat taxa de poluare conform actului aflat la f. 14 din dosar fond primul ciclu procesual (in prezent desfiintata si a caror drepturi si obligatii au fost preluate de catre AFP Z.).Tot acestei autoritati fiscale reclamantul i-a solicitat restituirea taxei de poluare ,aceasta refuzind nejustificat restituirea ei conform actelor de la f.
29,30 dosar fond primul ciclu procesual .
Imprejurarea ca plata efectiva a taxei de poluare a fost realizata la T. S. S. este irelevanta in speta raportat la prevederile legale sus mentionate si la imprejurarea ca raportul fiscal s-a nascut intre reclamant si autoritatea fiscala ce a stablit taxa de poluare .D. S. este autoritatea careia ii este subordonata AFP S. .
In consecinta rezulta ca in mod gresit prima instanta a solutionat actiunea principala pe exceptie fara cercetarea fondului si pe cale de consecinta a respins si chemarea in garantie in speta impunindu-se casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca prima instanta sa procedeze la judecarea pe fond a actiunii de fata si a cererii de chemare in garantie retinind ca paratele au calitate procesual pasiva si ca raportat la decizia nr.24/2011 a I. prezenta actiune este admisibila .
Intrucit prima casare a avut loc anterior intrarii in vigoare a L.
202/2010 Curtea a apreciat ca in speta dispozitiile acestei legi privind obligativitatea casarii cu retinere in al doilea ciclu procesual nu sunt aplicabile .
In ce priveste recursul chematei in garantie in prima instanta atat cererea de chemare in judecata cit si cererea de chemare in garantie au fost respinse ca nefondate .
Intrucit la fond actiunea formulata impotriva chematei in garantie a fost respinsa prin promovarea prezentei cai de atac recurenta nu obtine nici un folos practic motiv pentru care demersul sau judiciar din prezentul dosar este lipsit de interes .
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., raportat și la dispozițiile art. 20 din L. nr. 5., se va admite recursul reclamantului și se va casa în întregime sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
In temeiul art. 315 C.pr.civ in rejudecare prima instanta va proceda la judecarea pe fond a actiunii de fata si a cererii de chemare in garantie retinind ca paratele au calitate procesual pasiva si ca raportat la decizia nr.24/2011 a I. prezenta actiune este admisibila .
Totodata in baza acelorasi texte de lege va respinge ca lipsit de interes recursul declarat de chemata în garanție A. F. pentru M. împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. I. M., împotriva sentinței civile numărul 3806 din (...), pronunțată în dosarul numărul (...) al T. S., pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Respinge recursul chematei în garanție A. F. PENTRU M. împotriva aceleiași sentințe ca lipsit de interes.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A. M. M.-I. I. D. P.
GREFIER
D. S.
Red.AAM/dact. MS
3 ex./(...) Jud.fond: A.R.P.
