Decizia nr. 7178/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. 7178/2012
Ședința de la 01 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P.
Judecător A. M. C.
Judecător M. S.
G. V. D.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și în numele A. F. P. B.-M. împotriva sentinței civile nr.7317 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., în contradictoriu cu reclamantul R. M. V. și pârâta intimata A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din L. nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7317 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui
M. s-au respins excepțiile invocate de pârâta D. M..
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul R. M. V. în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M., A. F. P. B. M. și A. F. PENTRU M. cu sediul în B., și în consecință:
S-a constatat nelegalitatea încasării la bugetul A. F. pentru M. a sumei de 2.989 lei achitată la T. B. M. cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule.
S-a dispus restituirea către reclamant a acestei sume.
A fsot respinsă cererea reclamantului de obligare la plata dobânzii fiscale de 0,1% pe zi de întârziere calculată de la data plății și până la restituirea integrală a sumei.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 643,30 lei
- cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele: Referitor la excepțiile invocate de pârâtă instanța a reținut faptul că prin admiterea lor s-ar încălca art. 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare, se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată.
Pe fond, instanța a reținut următoarele:
O. nr. 5. este contrară art. 90 din Tratatul de instituire a C. E. întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.
În urma analizei conținutului hotărârii Curții de J. a U. E. în cauza C-
402/09 (cauza Tatu) referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O. nr. 5. în versiunea inițială cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din T. se constată că aceasta are aplicabilitate directă și obligatorie în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili în intervalul (...).
De asemenea, având în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială O. nr. 5. și cel în vigoare începând cu (...), respectiv modificarea intervenită prin L. nr. 3. se constată că hotărârea pronunțată în cauza Tatu poate fi reținută ca fiind aplicabilă în acele cauze în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate atât anterior, cât și după data de (...).
Întrucât această taxă nu constituie o creanță fiscală, nu se poate acorda decât dobânda prev.de OG nr. 9/2000 și de OG nr.13/2011 care însă nu au fost cerute. Prin urmare, se va respinge cererea de obligare a pârâtelor la plata dobânzii fiscale de 0,1% pe zi de întârziere calculată de la data plății până la restituirea integrală a sumei.
În baza art. 274 C.pr.civilă, pârâtelor au fost obligate să achite reclamantului suma de 643,30 lei - cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat, taxa de timbru și timbrele judiciare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată și menținerea deciziei de stabilire a taxei de poluare ca legală și temeinică.
În motivarea recursului se arată că luand in discutie Hotararea din 07 aprilie 2011 pronuntata de Curtea E. de J. in cauza C-402/09, hotarare prin care instanta s-a pronuntat asupra prevederilor OUG.5. - stabilind ca fiind obligatorie pentru instanta nationala in procesul de solutionare a cauzei, "Nevoia obiectivă" din litigiul Tatu a fost identificată prin raportare la data emiterii deciziei de aplicare a taxei, (...). Orice reglementare ulterioară în materie nu este relevantă pentru solutionarea dosarului, asa încât descrierea modificărilor aduse OUG 5012008 nu este pertinentă pentru această trimitere preliminară.
În ce priveste solicitarea dobanzii legale fiscale, solicită respingerea acesteia ca neintemeiata, avand in vedere ca taxa pe poluare nu este o taxa fiscala si nu se circumscrie situatiilor limitativ reglementate de art.117 Cod P. F., iar repararea prejudiciului se realizeaza in conditiile dreptului comun - art.1 088 alin.2 cod civil cu aplicarea O.G. nr. 9 / 2000 de la data cererii de chemare in judecata si nu de la data achitarii taxei.
Cu privire la cheltuielile de judecata, solicită respingerea petitului cu privire la cheltuielile de judecata ca fiind inadmisibil astfel cum a fost formulat.
Taxa pe poluare achitata de reclamanta nu a ramas la bugetul de stat, ci potrivit dispozitiilor legale aceasta taxa se vireaza in contul A. F. pentru M.
O eventuala culpa procesuala poate fi retinuta in sarcina organului fiscal doar daca prin modul de calcul a taxei pe poluare rcclamanta a suferit un prejudiciu, ori criticile aduse de reclamanta vizeaza insasi actul normativ in baza caruia a fost calculata taxa pe poluare. O. fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O. nr. 50 / 2008, iar restituirea taxei pe poluare (si dobanda legala) urmand sa se faca tot de la bugetul A. F. de M.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Pe fondul cauzei, curtea reține că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de J. a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către C. și în cauza Nisipeanu, respectiv C-2. din (...), în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr.
5..
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 5., deci încă de la data de
(...).
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. a U. E. (cauza
Simmenthal).
Referitor la obligarea la plata dobânzii fiscale
Curtea observă că recurenta se află în eroare cu privire la soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la dobânda fiscală, întrucât a fost respinsă cererea de acordare a dobânzii prevăzute de art.124 C., aspect care lasă criticile recurentei fără temei.
Referitor la cheltuielile de judecată
Contrar susținerilor recurentei, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.274 C.proc.civ., pârâta fiind în culpă procesuală întrucât a încasat o taxă constatată ca fiind nelegală, nu a restituit-o la cerere, astfel că reclamantul a fost nevoit să inițieze prezentul demers procedural pentru a-și recupera suma de bani percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
La solicitarea intimatului, potrivit art. 274 C.proc.civ. pârâtele vor fi obligate la plata cheltuielilor de judecată în recurs - 500 lei, constând în onorariu avocațial, pentru considerentele expuse anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și în numele A. F. P. B.-M. împotriva sentinței civile nr.7317 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui M., pe care o menține.
Obligă pârâtele la plata către reclamant a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
G. V. D.
Red.C.P./Dact. GC
2 ex/(...)
Jud. primă instanță: C. B.
