Sentința nr. 299/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 299/2012
Ședința publică din data de 11 aprilie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. B.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. și I. G. AL P. R., având ca obiect obligația de a face - anulare acte emise de autoritățile de reglementare O. M. A. și I. - nr. II/3973/(...).
Prin Serviciul Registratură, la data de 11 aprilie 2012 reclamantul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...) și apoi la data de (...).
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de reclamantul S. C. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. și I. G. AL P. R. s-a solicitat anularea ca netemeinice și nelegale a O.ui M. A. și I. nr. II/3973/(...) și a Dispoziției I. G. al P. R., cu cheltuieli de judecată
În motivare s-a arătat că în urma cercetării disciplinare, prin D. I. G. al P. R., reclamantului i s-a aplicat sancțiunea disciplinară de amânare a promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an. A. decizie poartă numărul 4233/(...). In termen legal a contestat la M. această decizie. O. M. A. și I. atacat, nr. II/3973 din (...), comunicat în (...), este cel prin care s-a dispus respingerea contestației administrative formulate de reclamant.
Consideră dispoziția de sancționare netemeinică, întrucât, nici comisia de disciplină și nici I., la fel ca și M. nu au luat în considerare nici una din apărările formulate de reclamant și nici una din probele scrise aflate la dosarul personal al reclamantului, invocate.
A., au fost ignorate probe esențiale în economia cauzei, cum ar fi înregistrările din Registrul cu evidența activității de sprijin și îndrumare de la P. de poliție Sic, precum și apărările conform cărora reclamantul și-a îndeplinit toate atribuțiile de serviciu, în ceea ce privește îndrumările și asistența date lucrătorilor de la acest post de poliție.
Chiar dacă pârâții au apreciat că aceste activități nu s-au materializat în activități concrete, considerându-se că simpla stabilire a unor termene în vederea luării unor măsuri procesuale în dosarele penale nu reprezintă o veritabilă aducere la îndeplinire a atribuțiilor sale de serviciu, ele sunt explicate de specificitatea respectivelor dosare și de stadiul în care ele se aflau la acel moment.
În ceea ce privește susținerea referitoare la lipsa de control privind activitatea de patrulare planificată la P. de P. Sic, se arată că o astfel de atribuție nu îi revenea reclamantului, conform fișei postului. De asemenea, prin raportare la temeiurile de drept invocate în dispoziția de sancționare, prezumtiva faptă imputată nu se încadrează în prevederile acestora.
Pârâții I. G. al P. R. (I.) și Ministerul Administrației și Internelor au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, iar pârâtul M. A. Și I. a invocat și excepția lipsei calității sale procesuale civile, pe considerentul că nu reprezintă, conform prev. art. 16 alin. 1 din Instrucțiunile nr. 1111/2005, ministerul, această atribuție revenind Direcției G.e Juridice. În privința acestei excepții, Curtea a făcut aplicarea prev. art. 137 alin. 2 C.pr.civ.
Fiind astfel sesizată, Curtea constată următoarele:
Reclamantul a solicitat anularea O.ui M. A. și I. nr. 11/3973/(...) și a
Dispoziției I. G. al P. R. nr. 4233/(...).
În motivare s-a arătat că, în urma cercetării disciplinare, prin D. I. G. al P. R. nr. 4., i s-a aplicat sancțiunea disciplinară de amânare a promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an. În termen legal, a contestat această decizie, iar prin O. M. A. și I. atacat, cu nr. 11/3973 din (...), comunicat în (...), s-a dispus respingerea contestației administrative formulate de reclamant.
Având în vedere că acesta a înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, alături de MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, I. G. AL P. R. și pe M. A. ȘI I., acesta din urmă a invocat excepția lisei calității procesuale pasive, întemeiată, în principal, pe ideea că nu reprezintă ministerul, conform reglementărilor interne.
De asemenea, s-a relevat că, raportat la natura pretențiilor deduse judecății, reclamantul nu a . în judecată o autoritate pentru satisfacerea unui interes public care acționează în regim de putere publică, ci o persoană fizică, aflată în raporturi de muncă cu Ministerul Administrației și Internelor, care nu poate avea calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ.
Curtea urmează a respinge excepția, iar pentru a dispune astfel, a luat act de prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, conform cărora:
„(1) Polițistul poate contesta sancțiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință, șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea. Acesta se pronunță prin decizie motivată, în termen de 15 zile.";
Totodată, art. 65 din O. M.A.I. nr. 400/2004 arată că:
,,(1) Sancțiunea disciplinară poate fi contestată, prin cerere scrisă, adresată de polițistul cercetat șefului ierarhic superior celui care a aplicat sancțiunea, în termen de 5 zile de la data luării la cunoștință sau de la data comunicării.
(2) Contestația se depune la secretariatul unității.
(3)În cazul în care a fost depusă contestație, șeful care a aplicat sancțiunea disciplinară înaintează șefului ierarhic superior, la solicitarea acestuia, dosarul cauzei și un raport motivat cu privire la sancțiunea în cauză, iar aplicarea sancțiunii se suspendă până la soluționarea contestației.
(4) În situația în care sancțiunea disciplinară aplicată este în competența M. administrației și internelor, dosarul cauzei și raportul cu propuneri în acest sens vor fi înaintate pentru aprobare, prin D. M. R. U. din
Ministerul Administrației și Internelor.
(5)Asupra contestației, șeful ierarhic superior se pronunță prin decizie motivată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 din prezentul ordin, în termen de 15 zile."
În plus, atât prevederile art. 61 alin. 3 din lege, cât și cele ale art. 67 din O. M.A.I. nr. 400/2004 prevăd posibilitatea polițistului nemulțumit de sancțiunea disciplinară aplicată de a se adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
Din aceste prevederi legale rezultă că reclamantul a urmat în mod corect procedura de contestare pe cale administrativă a actului de sancționare a sa și a actului prin care s-a soluționat contestația reclamantului, iar pârâtul M. A. și I. are calitate procesuală pasivă în dosar, alături de ceilalți pârâți, nu în calitate de reprezentant al ministerului, ci ca emitent al unuia dintre cele două acte contestate.
Chiar dacă acesta este reprezentat de ordinul prin care s-a respins contestația, iar nu de dispoziția de sancționare, în sine, raportat la împrejurarea că textele legale nu au fost interpretare și aplicate unitar la nivelul instanțelor, în privința necesității de a se dispune anularea și a actului prin care a fost soluționată contestația, Curtea a apreciat că reclamantul a legat corect cadrul procesual, din perspectiva părților, punându-se la adăpost de orice critici sau de motive de inadmisibilitate.
Un argument în plus în acest sens îl constituie chiar poziția adoptată de către reprezentantul ministerului, la termenul din (...) (f. 88), în sensul în care este necesar ca instanța să dispună și asupra legalității ordinului, chiar dacă natura lui juridică, deși pusă în discuție, nu a putut fi pe deplin lămurită.
Pe de altă parte, este unanim recunoscută, atât în doctrina dreptului administrativ, cât și în jurisprudență, așa numita ". de drept administrativ";, care conferă dreptul de a sta în nume propriu în justiție pentru acele organe ale autorității publice care emit acte de drept administrativ pe baza unei competențe proprii, derivate direct din lege.
În cauza de față, atribuțiile ministrului legate de soluționarea contestațiilor derivă din textele legale mai sus citate, fiind astfel un organ cu competența exclusivă, cu atribuții proprii, iar nu conferite de lege organului în cadrul căruia funcționează, în speță Ministerul Administrației și Internelor.
Reținând aceste aspecte, Curtea apreciază că, atâta timp cât cererea reclamantului este legată, în privința acestui pârât, exclusiv de atribuția de soluționare a contestațiilor, ministrul poate sta în justiție, alături de ceilalți pârâți, pentru a răspunde de modul de exercitare a acestor competențe.
În plus, nu sunt de neglijat considerentele legate de necesitatea asigurării opozabilității sentinței pronunțate, atât în ceea ce privește situația specifică a reclamantului, cât și în contextul atribuțiilor pârâtului, de a soluționa contestațiile îndreptate împotriva anumitor acte de sancționare întocmite de către organe din cadrul ministerului.
Trecând la analiza fondului cauzei, se constată că reclamantul ocupă funcția de ofițer de criminalitate judiciară, în cadrul B.ui de O. P. pentru mediul rural G., iar prin dispoziția atacată, a fost sancționat cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an", pentru comiterea abaterii disciplinare de „. manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege "", prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din O. ministrului nr.
400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul
Administrației și Internelor și art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind
Statutul polițistului, ambele cu modificările și completările ulterioare.
Acțiunea disciplinară a fost demarată ca urmare a celor sesizate în cuprinsul raportului cu rezultatul controlului de fond nr. S..013/(...), întocmit de un colectiv de ofițeri din cadrul I.ui de P. J. C.
În baza prevederilor Dispoziției I. șef al I.ui de P. J. C. nr. 429.446 din
(...), s-a efectuat cercetarea prealabilă a faptelor comise de inspectorul de poliție S. C., în vederea stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare "neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege".
În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) din O. ministrului nr.
400/2004, conținutul raportului de cercetare prealabilă nr. 429.446 din (...), a fost adus la cunoștința polițistului cercetat iar, ulterior, șeful I.ui de P. J. C. a dispus constituirea C. de disciplină la nivelul inspectoratului, Consiliul finalizându-și activitatea prin Î. nr. 5. din (...), prin care toți membrii acestui organism au propus, în unanimitate, aplicarea sancțiunii disciplinare "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
În urma propunerii formulate de membrii C. de disciplină, I. șef al I.ui de P. J. C. a înaintat dosarul de cercetare disciplinară către I. G. al P. R., cu propunerea de aplicare a sancțiunii "amânarea promovării În grade profesionale pe o perioadă de 1 an".
Conform art. 62 alin. (l) din aceeași reglementare, s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare cu "amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 1 an" inspectorului de poliție S. C., sancțiune ce a fost aplicată prin D. I. nr. 4233 din (...).
In materialul de cercetare disciplinară s-a reținut în sarcina polițistului săvârșirea, în intervalul 01.01.-(...), a următoarelor fapte:
1. Lipsă de control privind activitatea de patrulare planificată la P. de
P. Sic, respectiv:
Deși unul din criteriile de evaluare a activității ofițerilor de ordine publică pentru mediul rural este conform art.46 lit. d) pct. 10 din D. I. nr. 7.
"eficiența măsurilor propuse cu ocazia evaluărilor activității de patrulare desfășurate de polițiștii de la posturile de poliție comunale" s-a constatat că graficele de patrulare nu se respectă întru totul, sunt zile planificate când nu s-a efectuat activitatea de patrulare (spre exemplu - șeful de post, din 42 de patrulări planificate, conform rapoartelor prezentate, a efectuat doar 4 misiuni de patrulare).
Reclamantul arată însă corect că această faptă nu îi poate fi imputată, având în vedere următoarele aspecte:
Potrivit Planului de măsuri Nr. 301971/(...), emis de IPJ CLUJ se specifică că "Adjunctul șefului poliției municipale sau orășenești sau ori
șeful poliției municipale sau orășenești ori șeful biroului de poliție rurală conduc nemijlocit activitatea biroului/formațiunii rurale." Or, reclamantul nu a avut și nu are o asemenea calitate.
Tot în același plan de măsuri, în art. 2, se prevede expres că monitorizarea directă și efectivă va fi efectuată de adjunctul șefului poliției și șeful biroului, nu de ofițerii operativi. Fiind încadrat în funcția de ofițer de criminalitate judiciară la B. de O. P. pentru Mediul Rural G., și-a desfășurat activitatea în conformitate cu prevederile art. 24 din D. IGPR nr. 7., document care a stat la baza elaborării fișei postului nr. S/109146 din (...) , atribuțiile fiind completate cu prevederile Planului de M. al IPJ C. -S. nr.
301.971/(...).
În nici unul dintre aceste documente nu se specifică că reclamantul ar fi avut ca atribuții de serviciu controlul activității de patrulare de la posturile de poliție arondate P. mun. G., această activitate revenindu-i Compartimentului de siguranță publică și patrulare din cadrul biroului de ordine publică pentru mediul rural care are o funcție ocupată de un ofițer pe aceasta structură .
Mai mult, prevederile art. 46 lit.d pct. 10 din D. IGPR nr. 7. stabilesc indicatorii de evaluare a tuturor polițiștilor de ordine publică , indiferent de structura din care fac parte și de gradul profesional pe care îl au, astfel că in mod eronat s-a reținut că această prevedere de la pct. 10 este un criteriu de evaluare a activității ofițerilor de criminalitate judiciara din mediul rural, emitentul acestei dispozitii lăsând la aprecierea șefilor de subunități sarcina de a stabili criteriile de evaluare a subordonaților în funcție de structura din care fac parte, acest criteriu aplicându-se lucrătorilor compartimentelor de siguranță publică și patrulare.
În fișa postului nu se regăsește nicăieri că există instituit un criteriu de performanță legat de controlul activității de patrulare de la posturile de poliție arondate P. mun. G. și mai mult, nu s-a dovedit că ar fi primit vreo dispoziție de la șefii ierarhici pentru a desfășura activități pe linie de patrulare.
De asemenea, competența de a efectua activități legate de supravegherea și organizarea patrulării nu sunt conferite nici prin textul art. 24 din anexa la dispoziția IGPR nr. 7..
Drept urmare, este extrem de discutabilă conferirea acestei atribuții în sarcina reclamantului, neexistând nici indicii serioase și concrete pentru a susține apărarea pârâților conform cărora i-ar fi fost adusă la cunoștință această obligație de serviciu, în temeiul prevederii din fișa postului referitoare la obligația acestuia "de a executa dispozițiile șefului nemijlocit și direct, ale conducerii P. municipiului G. și conducerii inspectoratului".
În acest context, se aduce în discuție necesitatea actualizării fișei postului reclamantului, prevăzută de textul art. 4 alin. 3 din O. M.AI. nr.
665/2008, prevedere care nu a fost respectată, la nivelul formațiunii în care a fost încadrat acesta.
A., martorul I. I., șeful nemijlocit al petentului declară că: "Menționez că în fișa postului reclamantului nu erau în mod expres prevăzute atribuții de verificare pe linia activităților de patrulare.
Deși este real că a intervenit practic o reorganizare de esență a activității biroului condus de mine, fișele posturilor subordonaților nu au fost actualizate pentru a fi puse în acord cu planul de măsuri.
Personal am convocat ședințe operative, în cadrul cărora am prelucrat planul de măsuri, însă nu țin minte să fi făcut vreo referire expresă la împrejurarea că reclamantul urmează a primi atribuții pe linia verificării activităților de patrulare organizate de către posturile arondate.
Atribuțiile inițierii demersurilor necesare în vederea actualizării fițelor posturilor în conformitate cu planul de măsuri îmi reveneau mie, însă nu pot preciza motivele pentru care acest lucru nu s-a întâmplat, putând doar să relev, cu titlu de principiu, că astfel de demersuri se inițiază numai în urma unei adrese emise de IPJ C." (f. 82-85).
Deși reorganizarea activității biroului, intervenită în vederea implementării planului de măsuri al IPJ C. din 2010 nu a fost contestată de reclamant, nu este mai puțin adevărat că nici martorul I. și nici martorul S. C. (f. 95-96), coleg cu reclamantul, nu au putut indica instanței că acestuia i s-ar fi adus la cunoștință în mod expres că urmează să răspundă și de modul de organizare al activității de patrulare la posturile ce i-au fost arondate.
În acest context, nu sunt de neglijat nici diferențele semnificative existente între fișa postului reclamantului și cea a martorului S., chiar dacă ambele sunt anterioare implementării planului de măsuri.
Or, o asemenea mutație esențială în atribuțiile reclamantului și a tuturor colegilor săi nu putea interveni doar în contextul prelucrării unui nou plan de măsuri, cu atât mai mult cu cât o dispoziție a șefului nemijlocit nu a fost dată petentului, cu referire strictă la necesitatea coordonării și controlului activității de patrulare.
2. Cea de-a doua faptă imputată petentului este reprezentantă de slaba activitate de sprijin și îndrumare pe linie de cercetare penală, respectiv:
Doar cu ocazia controlului din data de (...) a verificat dosarele penale cu autori cunoscuti situație în care, conform mențiunilor din procesul verbal de control, a dispus ca în dosarele în care nu s-a început urmărirea penală ( nr. 751/P/2010, nr. 88556/2010, 954/P/2010, 1005/P/201O,
1180/P/2010, nr. 1350/P/2010, 1574/P/2010) a dispus începerea urmăririi penale și a stabilit termene de soluționare fără alte îndrumări.
A. activitate din (...) nu este menționată în Registrul cu evidența activităților de sprijin, îndrumare, executate.
În dosarele penale cu autori necunoscuti.nr.419/P/2006 și dosarul nr.
2044/P/2009 nu existau planuri de măsuri informativ-operative, iar în dosarul penal cu A.N. nr. 363/P/2002 s-a găsit autodenunțul numitului C.
C., deținut în penitenciarul G., care a fost înaintat prin adresa nr.
626059/(...) de către P. de P. B. la B. de O. P. pentru mediul Rural G. și care a fost trimis la P. de P. Sic în vederea cercetărilor, însă nu au fost efectuate activități, ceea ce conduce la concluzia că, deși numărul dosarelor penale cu A.N. instrumentate de acest post de poliție a fost mic ( report - 14, intrate -
8, soluționate - 8, rămase în lucru -14 ) subinspector de poliție S. C. nu a verificat acest dosar.
Totodată, s-a constat că există o slabă activitate de coordonare și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii P.ui de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor cetățenilor, respectiv s-a constatat că, din 13 petiții, au fost soluționate 11, din care
63,60% cu termenul de soluționare prevăzut de O. nr. 2. depășit.
Și în ceea ce privește această faptă, Curtea a validat apărările reclamantului, după cum urmează:
În privința dosarelor cu autori cunoscuți, s-a menționat în procesul- verbal de control că a dispus începerea urmăririi penale într-un număr de 7 dosare. De asemenea, stabilirea unor termene de soluționare, fără alte îndrumări, s-a datorat împrejurării că în acele dosare penale actele premergătoare începerii urmăririi penale erau complete și lucrătorii trebuiau doar să dispună începerea urmăririi penale sau să înainteze acele dosare finalizate deja parchetului competent cu soluție legală, însă, pentru eficientizarea activității, a stabilit termene fixe de soluționare a dosarelor .
Deși s-a reținut în D. nr. 4233/(...) a I. G. al P. R. că această activitate din (...) nu este menționată în Registrul cu evidența activității de sprijin și indrumare de la P. de P. Sic, contrar celor reținute, în fața instanței au fost depuse filele din acel registru, afirmațiile pârâților fiind astfel demontate.
De asemenea, vor fi primite și susținerile conform cărora acuzația este vagă, nefiind indicat ce anume indicații și îndrumări trebuiau date, prin raportare la specificul fiecărui dosar.
Or, nu se poate antrena răspunderea disciplinară, pe baza textelor indicate în actele atacate, acestea fiind prevederi de maximă generalitate, care, fără a fi raportate la încălcări concrete ale îndatoririlor de serviciu, nu pot constitui temei al angajării răspunderii petentului.
Totodată, nu este reală nici susținerea conform căreia dosarele de la P. de P. Sic ar fi fost verificate doar în (...). S-au făcut verificări și anterior acestei date, consemnate în scris, dar și verbal, dovadă în acest sens fiind procesul verbal din data de (...), precum și declarațiile martorilor S. M.-O. și I. I.
S-au făcut, de asemenea, verificări și în anul 2009, fiind întocmite în acest sens procesele verbale din (...), (...), iar cu ocazia controlului din (...), a fost însoțit chiar de comandantul P. G., comisar șef Souca V., care a confirmat propriu-zis temeinicia sarcinilor trasate de reclamant cu ocazia verificărilor din acea zi.
În plus, martorul S. confirmă și apărarea petentului legată de faptul că îndrumări concrete au fost date și verbal, neexistând nici o reglementare care să prevadă forma scrisă a unor astfel de demersuri. De asemenea, se verifică și susținerea legată de faptul că dosarul nr. 473/P/2009, la care sunt conexate încă trei dosare, a fost preluat de la P. de P. Sic, fiind soluționat de către reclamant.
Din procesul verbal din data de (...) întocmit la P. de P. Sic de către reclamant, împreună cu șeful P. municipiului G., comisar șef Souca V., proces verbal semnat de acesta din urmă, rezultă că au fost analizate dosarele penale cu autor cunoscut și au fost date îndrumări și termene de soluționare, au fost verificate petițiile și s-a reverificat respectarea sarcinilor trasate cu ocazia controlului anterior din data de (...).
Petentul arată și că, așa cum reiese din procesul verbal din data de (...) întocmit de reclamant și de subcomisar I. I., s-au analizat dosarele penale cu autori necunoscuți și cunoscuți, iar șeful de birou a trasat sarcini pentru că el avea competență în acest sens. Li s-a atras atenția lucrătorilor de poliție de la P. de P. Sic să respecte termenele și sarcinile stabilite în planul de măsuri sau notele de sarcini întocmite de reclamant și de subcomisarul I. I., dovadă ca acestea au fost întocmite de reclamant și au existat.
În procesul verbal din (...) întocmit de reclamant, se constată că nu au fost respectate sarcinile trasate în (...) și a fost remarcată lipsa întocmirii notelor de sarcini de către lucrătorii postului după data de (...), pentru dosarele înregistrate după data controlului anterior. În plus, au fost reanalizate toate petițiile aflate în lucru și s-au stabilit sarcini pentru remedierea deficiențelor.
Conform procesului verbal din data de (...), comisarul șef Souca V., șeful P. municipiului G. și subcomisarul I. I. au verificat executarea sarcinilor trasate, constatând remediat modul de gestionare și păstrare a documentelor clasificate, iar cu privire la dosarele penale s-a constatat că nu au fost respectate în totalitate sarcinile trasate de șeful poliției. După aceasta, s-a dispus atenționarea celor trei lucrători de la P. de P. Sic, dar nu și a reclamantului, întrucât nu se impunea.
Esențial este faptul că reclamantul nu avea atribuții de sancționare a celor trei lucrători de poliție, acestea revenind comandantului poliției, căruia i-a adus la cunoștință în permanență problemele de la P. de P. S.
A., martorul I. I. arată că:
„Activitatea reclamantului în cursul anilor 2009-2010 a fost una foarte bună, inclusiv în ceea ce privește P. de P. Sic, reclamantul preluând și instrumentând personal o parte din dosarele penale înregistrate aici….
Apreciez că reclamantul și-a îndeplinit toate atribuțiile de îndrumare pe care le avea în legătură cu P. de P. Sic în mod corespunzător în cursul anului
2010.
Menționez că au fost date de către reclamant îndrumări cu caracter orientativ către lucrătorii de poliție de la posturile locale, atât în dosarele cu autori cunoscuți, cât și în cele cu autori necunoscuți.";
Din declarația martorului S. M. O. reiese că:
„Activitatea de îndrumare pe linie de cercetare penală a fost preluată de reclamant din 2009. Ea se materializa în efectuarea a două vizite anual, ocazie cu care erau verificate toate dosarele penale pe care le aveam în lucru, reclamantul stabilind sarcini și termene concrete de realizare în acest sens.
Purta cu fiecare dintre noi discuții aplicate pe dosare, dându-ne îndrumări în legătură cu mersul acestora, în sensul audierii anumitor persoane, a efectuării de cercetări în anumite localități etc.
Menționez că întrevederile cu reclamantul nu se limitau la cele două vizite anuale, deoarece ori de câte ori apărea vreo problemă deosebită într-un dosar, îl contactam telefonic sau personal pentru a-i cere sprijin, petentul manifestând solicitudine în acest sens. lndicațiile date de reclamant le consideram utile și încercam să le punem în practică…..
În opinia mea, în dosarele penale în care s-a dispus de către reclamant începerea urmăririi penale nu mai era necesară efectuarea altor verificări, în afara celor deja existente la dosar." (f. 86-87).
De asemenea, nu este de neglijat nici apărarea conform căreia activitatea desfășurată de reclamant a inclus și dosare și lucrări proprii, pe lângă activitățile de supraveghere și sprijin la P. de P. Sic, iar acesta supraveghea 7 posturi de poliție, nu numai P. de poliție S. A., în anul 2010 a soluționat singur 62 de dosare, în condițiile în care la P. de P. sic existau 48 de dosare pentru trei lucrători.
În ceea ce privește dosarele penale cu autori necunoscuți unde se reține că în două dosare nu existau planuri de măsuri informativ-operative iar într-unul nu au fost desfășurate activități informativ-operative, nefiind verificat acest dosar, petentul arată întemeiat că toate dosarele penale cu autori necunoscuti au fost analizate la data de (...) împreună cu șeful biroului, fiind întocmite note de sarcini in toate dosarele cu activități concrete și termene de executare, aspecte confirmate de martorul I. și de probațiunea administrată.
De asemenea, în dosarul penal nr. 363/P/2002, s-au audiat în luna mai 2007 atât denunțătorul C. C. cât și Jula Alexandru, persoana menționată ca și coautor de catre denunțător, însa din probele administrate pe parcursul urmăririi penale și din verificările efectuate pentru stabilirea veridicității celor declarate de denunțător, ambii fiind încarcerați în Penitenciarul Gherla, s-a stabilit că declarațiile acestora nu sunt coroborate cu actele existente la dosar si cu situația operativă reală. Or, aceste declaratii se află atașate la dosarul penal nr. 363/P/2002 aflat in lucru la P. de P. C. S.
În ceea ce privește dosarul nr. 363/P/2002, în legătură cu autodenunțul lui C. C., s-au făcut verificări în Penitenciarul Gherla în data de (...), când a fost audiat denunțătorul, cât și posibilul complice, constatându-se că declarațiile celor două persoane nu se coroborau cu probele de la dosar.
În legătură cu aceste aspecte, martorul I. I. declară :"În legătură cu dosarul cu autori necunoscuți în care s-a autodenunțat numitul C. C., știu că acesta a fost repartizat unui lucrător din cadrul compartimentului condus de mine în cursul anului 2005 sau 2006, ocazie cu care autodenunțătorul a fost audiat în Penitenciarul Gherla. A. declarație nu a rămas atașată în dosar, fiind depusă într-un alt dosar, însă, ulterior controlului efectuat de C. de C. din cadrul IPI C., a fost identificată."
În fine, reclamantul susține corect și că slaba activitate de coordonare
și supraveghere a modului de efectuare, de către lucrătorii postului de poliție, a activităților necesare înregistrării și soluționării petițiilor, nici aceasta nu este dovedită, ci, din contră, s-a probat verificarea și coordonarea acestei activități inclusiv prin procesele verbale din datele de (...) și (...), la fel și în anul 2009 prin procesul verbal din data de (...).
În procesul verbal din data de (...) întocmit de reclamant cu ocazia controlului efectuat la P. de P. Sic, s-au consemnat constatări și îndrumări atât pentru soluționarea petițiilor, cât și privind modul de conducere a registrelor de evidență (contravențional, corespondența generală, evidența accidentelor, arhiva), aceste aspecte fiind confirmate și de martorii I. I. și S. M. O.
În concluzie, văzând că în cauză nu a fost relevată și dovedită săvârșirea de către reclamant a abaterii disciplinare prev. de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, acțiunea va fi admisă, cu luarea în considerare și a disp. art. 1, 8 și 18 din LCA, dispunându-se anularea Dispoziției IGPR nr.
4233/(...) și a ordinului M. A. ȘI I. nr. II/3973/(...).
În baza prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ., pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. și I. G. AL P. R. vor fi obligați să achite reclamantului suma de 800 lei, cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. ȘI
I.
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. C. cu domiciliul în G., str.A., nr.20, sc.B, ap.23, jud.C. în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. ambii cu sediul în B., P. R., nr.1A, sector 1 și I. G. AL P. R. cu sediul în B., str.M. V., nr.6, sector 5 și, în consecință:
Dispune anularea Dispoziției IGPR nr. 4233/(...) și a O.ui M. A. ȘI I. nr. II/3973/(...).
Obligă pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, M. A. ȘI I. și I. G. AL P. R. să achite reclamantului suma de 800 lei, cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, M. B. D. C.
Red.M.B./dact.L.C.C.
6 ex./(...)
