Sentința nr. 65/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 65/2012
Ședința 27 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S. C. V. în contradictoriu cu pârâții BAROUL MARAMUREȘ, pârât U. N. A B. DIN R., având ca obiect anulare decizie U. N. a B. din R..
Se constată că la data de 25 ianuarie 2012 reclamantul a depus la dosar, prin fax, concluzii scrise și notă de cheltuieli.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 20 ianuarie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus la data de (...), reclamantul S. C. V. a chemat în judecată pârâții BAROUL MARAMUREȘ, U. N. A B. DIN R., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei nr.91 din (...) adoptată de C. B. M. alături de toate actele care au stat la baza emiterii acestui act administrativ ; să se dispună anularea deciziei nr.60 din 19-(...) emisă de C. U. N. a B. din R., să fie obligat pârâtul Baroul Maramureș să procedeze la înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul învederează că la data depunerii cererii îndeplinea condițiile cerute de lege pentru a fi admis în profesie fără examen, fapt constatat de Baroul Maramureș în preambulul Deciziei nr.91/(...) și rezultat din publicarea numelui său în anunțul de pe site-ul B. M. la pozitia 16 pe lista persoanelor ale căror cereri de primire in profesie cu scutire de examen au fost validate în vederea susținerii probei de verificare a cunoștințelor. Cu toate acestea, pârâții i-au refuzat acest drept, introducând o nouă cerință (examinarea cunoștințelor candidatului), care excede prevederilor legale. Prevederile statutului profesiei ale altor Hotărâri ale U. sau ale B. M. nu au puterea de a modifica textul Legii 51/1995, astfel încât adăugarea unei astfel de condiții este nelegală, cum nelegală este si respingerea cererii de primire in profesie cu scutire de examen din considerentul neobținerii calificativului minim la examenul de verificare a cunoștințelor. Consideră că nu îi poate fi imputat faptul că a acceptat participarea la acest examen ca nu a contestat procedura de organizare a examenului sau Decizia C. B. M. nr. 17/(...) de validare a rezultatelor, întrucât nici procedura nu i-a fost adusă la cunoștință, nici decizia sus menționată nu i-a fost comunicată, reclamantul aflând de existența ei doar din considerentele deciziei 60/2011 adoptată de C. U. A. lucru se poate afirma si despre procesul verbal încheiat la data de (...), act despre care se face vorbire in motivarea Deciziei nr.91/(...) a C. B. M. si care nu a fost publicat sau comunicat candidaților.
Textul legal (art. 16 alin. 2 lit. b din Legea 51/1995, republicată stabileste un drept al persoanelor care îndeplinesc și celelalte condiții de înscriere în avocatură și nu o posibilitate sau o facultate.
Prevederea legală "poate fi primit în profesie" trebuie înțeleasă în sensul în care ,dacă o persoană se află în una din situațiile prevăzute de art.16 din lege și solicită primirea în profesia de avocat, cererea trebuie sa fie admisă, daca sunt îndeplinite și celelalte condiții cerule de lege. M. refuzului primirii în profesia de avocat cu scutire de examen nu poate fi discreționară, iar când, în urma verificării se constată îndeplinirea condițiilor legale de către persoana care a formulat o atare cerere, ea devine un drept care trebuie recunoscut.
De asemenea, CEDO s-a pronunțat prin H. dată în (...) în cauza Ștefan și Ștef contra României, făcând referire la jurisprudența constantă a ÎCCJ care a statuat că primirea în profesie cu scutire de examen era pentru persoana care îndeplinea condițiile legii, un drept și nu o posibilitate lăsată la aprecierea discreționară a U..
Pârâții s-au opus admiterii acțiunii.
Deliberând Curtea reține următoarele :
Dispozițiile legale relevante pentru dezlegarea raportului juridic litigios sunt următoarele:
1.Curțile de apel judeca in prima instanța, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autorităților si instituțiilor centrale( art. 3 C.proc.civ.)
2.În înțelesul legii contenciosului administrativ, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică; act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ;exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor (art. 2 din Legea nr. 554/2004).
3.Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate (art.4 din Legea nr.554/2004 ).
4.U. N. a B. din R. - U. este formată din toate barourile din R. și are sediul în capitala țării, municipiul B. U. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu și buget proprii( art.57 din Legea nr. 51/1995).
5.C. U.N.B.R verifică legalitatea și temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate ( art. 63 din Legea nr. 51/1995).
6.La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: titularul diplomei de doctor în drept;cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat( art. 16 alin. 2 din Legea nr. 51/1995- forma în vigoare la data formulării de către reclamat a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen).
7.Cererea formulată de persoana care dorește primirea în profesie cu scutire de examen în condițiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lângă mențiunile de la art. 15 din statut, trebuie să cuprindă menționarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie cu scutire de examen; persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul științific de doctor în drept;persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverință echivalentă eliberată de C. N. P. de 10 ani prevăzută de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculează prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare dintre funcțiile respective( art. 16 din Statutul profesiei de avocat adoptat de U. -. în vigoare la data formulării de către reclamat a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen ).
8. In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii( art. 20 din Statutul profesiei de avocat adoptat de U.--
. în vigoare la data formulării de către reclamat a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen)
9. După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții. In cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat ( art. 21 alin 2 din Statutul profesiei de avocat adoptat de U. -. în vigoare la data formulării de către reclamat a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen ).
10.Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea
.Decizia de primire în profesie va fi comunicată și U. decizia consiliului baroului poate fi atacată la C. U. ( art. 38 din Statutul profesiei de avocat adoptat de U. -. în vigoare la data formulării de către reclamat a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen ).
I. Cu titlu preliminar se rețin următoarele:
1.În speță, s-a solicitat, atât pe cale directă în temeiul art. 8 din Legea contenciosului administrativ, cât pe cale incidentă, în baza art. 4 din același act normativ , realizarea unui control de legalitate în privința unor acte emise de o instituție publică centrală ( se vedea prevederile art. 57,63 din Legea nr. 51/1995, art. 2 din Legea nr. 554/2004) .
Actele supuse controlului de legalitate sunt :
- prevederile art. 21 alin 2 din Statutul profesiei de avocat;
- hotărârea nr. 9. a C. U. în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat în cazul cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen;
- decizia nr. 60 din 19-20 februarie 2011 emisă de C. U. - decizia nr. 91 din (...) a C. B. M.;
În consecință, Curtea de apel C. era competentă material să soluționeze pricina.
În același timp,competența teritorială a Curții a fost validată de incidența prevederilor art.10 din Legea contenciosului administrativ, reclamantul avându-si domiciliul în raza de competentă teritorială a acestei instanțe.
2.Cu privire la admisibilitatea realizării controlului de legalitate al actelor administrative cu caracter normativ din perspectiva prevederilor art.4 al Legii contenciosului, Curtea constată că,în raport de jurisprudența constantă a ICCJ, excepția de nelegalitate ca mijloc de apărare în procesul de contencios administrativ este admisibilă indiferent de caracterul normativ sau individual al actului administrativ unilateral a cărui nelegalitate se invocă (a se vedea spre exemplu deciziile 548/(...) pronunțate de I. s. com. cont. adm.și fisc.)
3.Dispozițiile din actele administrative cu caracter normativ vizate de excepția de nelegalitate au produs efecte în perioada în care erau în vigoare, prin urmare abrogarea lor ulterioară nu lipsește de obiect excepția.
4.Potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți de C. și Justiție în materie, cu ocazia soluționării excepției de nelegalitate, instanța trebuie să verifice dacă actul administrativ îndeplinește cumulativ anumite cerințe de legalitate, printre care cea potrivit căreia conținutul actului administrativ trebuie să fie conform cu conținutul legii în temeiul și în executarea căreia este emis și cu actele normative cu forță juridică superioară (a se vedea, spre ex., decizia nr.3580/2007 a I. s. com. cont. adm. și fisc.).
II. Cu privire la fondul raportului juridic litigios se relevă următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamantul a formulat o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, în condițiile reglementate de art.16 alin.2 din Legea
51/1995.
Baroul Maramureș invocând prevederile art.21 alin.2 din Statutul profesiei de avocat și hotărârea nr.9. a C. U. a condiționat analiza acestei cereri de verificarea cunoștințelor solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat fiind parcurse în vederea realizării acestui obiectiv, mai multe operațiuni administrative pregătitoare .
După parcurgerea acestor operațiuni administrative, și susținerea examenului de către solicitant, C. B. M. a adoptat decizia nr.91 din (...) prin care a respins cererea reclamantului de primire în profesie, motivând că acesta nu a întrunit punctajul minim la examenul de verificare a cunoștințelor cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Decizia nr.91 din (...) a C. B. M. a fost menținută de C. U. care, prin decizia nr.60/19-(...), a respins contestația formulată de reclamant.
Reclamantul susține că cererea sa de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, nu putea fi condiționată de o operațiune administrativă având ca obiect verificarea cunoștințelor cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor art.21 alin.2 din Statutul profesiei de avocat precum și nelegalitatea hotărârii nr.9. a C. U. în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat în cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen. În esență se susține că metodologia de examinare instituită prin prevederile statutului și hotărârii nr.9. a C. U., nu sunt în concordanță cu actul normativ cu forță juridică superioară ce reglementează raporturile juridice supuse judecății în litigiul de fond în cadrul căruia s-a invocat excepția.
Reclamantul relevă că art.16 alin.2 din Legea 51/1995 instituia (la data formulării cererii) o excepție de la regula concursului, în cazul solicitanților care până la data primirii în profesia de avocat au îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurist consult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu și-au încetat activitatea din motive disciplinare care îi fac nedemni pentru profesia de avocat.
Dispozițiile art.21 alin.2 din statut și hotărârea nr.9. a C. U. conțin dispoziții contrare Legii 51/1995, nu respectă ierarhia forței juridice a actelor normative de stat, afectează drepturile prevăzute de constituție și intervin artificial acolo unde legea a reglementat explicit. Efectul acestei intervenții nu face altceva decât să anihileze aplicarea art.16 alin.2din legea nr.51/1995 -. în vigoare la data formulării cererii)
Autoritățile implicate în această procedură susțin însă că atât prevederile statutare cât și cele inserate în hotărârea nr.9. a C. U. se subordonează legii și nu conțin dispoziții contrare art.16 alin.2 din Legea
51/1995.
Interpretarea istorico-teleologică dată de autorități, pornește de la ideea textul legal (art.16 alin.2 lit.b din Legea 51/1995 republicată) nu stabilește un drept al persoanelor care îndeplinesc și celelalte condiții de înscriere în avocatură, ci reglementează o posibilitate.
Prin urmare, soarta litigiului depinde de lămurirea acestei chestiuni. Putea reglementa C. U. o procedură de verificare a cunoștințelor în cazul solicitanților care au formulat cereri de primire în profesia de avocat cu scutire de examen (fie ea și limitată la legislația specifică profesiei de avocat) sau nu. Răspunsul depinde de lămurirea conținutului normei juridice cuprinse în art.16 alin.2 din Legea 51/1995.
La data nașteri acestei dispute art. 16 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 avea următoarea formă : la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen- titularul diplomei de doctor în drept, -cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.
Prima metodă de interpretare a acestei norme , la care Curtea a apelat, a fost interpretarea gramaticală. Curtea a recurs la folosirea procedeelor de analiză, morfologică și sintactică a conținutului legal al normei ținând cont de înțelesul semantic al termenilor utilizați în textul respectiv. A. metodă de interpretare face necesară trimiterea la sensul semantic al termenilor utilizați. În dicționarul explicativ al limbii române, termenii a putea, examen, a scuti, au următorul înțeles:
- a puteá, pot, vb. II. Tranz. 1. A fi în stare, a avea puterea, a se simți capabil de a înfăptui un lucru. ◊ Loc. adv. Cum poate (sau pot, poți etc.) = pe măsura posibilităților. ◊ Expr. Cât (sau ce) îi poate (cuiva) capul (sau pielea, cojocul, etc.) = cât (sau ce) este în stare să facă cineva, ce posibilități, câtă rezistență are cineva. A nu mai putea (de...) = a) a fi copleșit de un sentiment sau de o senzație puternică; b) (fam.) a nu-i păsa, a nu se sinchisi de ceva sau de cineva. 2. A avea posibilitatea, mijloacele, condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui, de a face ceva, a-i fi ceva cu putință. 3. A exista posibilitatea sau probabilitatea, a fi posibil, a fi cu putință ca un lucru să se întâmple. ◊ Expr. Ce (sau când, unde) poate să fie? = ce (sau când, unde) să fie? ◊ Refl. impers. Cum se poate să nu învețe? (Loc. adv.) De nu se mai poate (sau cât se poate, cum nu se poate mai mult) = foarte, din cale-afară. (Expr.) Se prea poate = e (foarte) posibil. ♦ (La prez. ind. pers. 3 sg., cu valoare adverbială) E posibil, e cu putință. ◊ Loc. adv. Peste poate = cu neputință, imposibil. Fără doar și poate = neîndoielnic, sigur, precis. 4. A avea voia, dreptul de a face ceva. ♦ Refl. impers. A fi permis sau îngăduit. Se poate intra? 5. A avea motive, a avea justificare, a fi îndreptăț it să facă, să spună, să creadă ceva. 6. A fi indicat, nimerit, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să,..; a se cuveni, a se cădea. [Prez. ind. și: (pop.) poci] - Lat. potere (= posse).
- exámen, examene, s. n. 1. Mijloc de verificare și de apreciere a cunoștințelor dobândite de elevi, de studenți, de candidați pentru ocuparea unui loc, a unui post etc. ◊ Examen de diplomă = examen susținut în fața unei comisii speciale, după absolvirea unei instituții de învățământ superior, în vederea obținerii diplomei. ♦ Probă, încercare prin care se verifică trăinicia, temeinicia unui lucru, a unei situații etc. 2. Cercetare amănunțită a unui lucru sau a unei ființe, în vederea ajungerii la o justă cunoaștere a lor. ◊ Examen medical = cercetare de către medic a unui bolnav pentru a pune diagnosticul și pentru a stabili tratamentul. [Pr.: eg-za-] - Din fr., lat. examen.
- scutí, scutesc, vb. IV. Tranz. 1. A dispensa pe cineva de anumite îndatoriri, sarcini, a nu supune la anumite obligații. ♦ Refl. A cere, a solicita să fie dispensat de o obligație. S-a scutit la ora de sport. 2. A feri sau a scăpa pe cineva de ceva neplăcut; a cruța, a menaja. ♦ A lăsa în pace, a nu plictisi pe cineva. - Din scut.
- a scutí ~ésc tranz. A elibera de îndatoriri. ~ de impozit. ◊ ~.-mă, te rog! lasă-mă, te rog, în pace; slăbește-mă, te rog! /Din scut
Curtea, pe baza legilor logicii formale, reține că art.16 alin.2 instituie o excepție de la regula concursului și recunoaște celor care îndeplinesc cerințele prevăzute de art.16 din Legea 51/1995 dreptul de a fi primiți în profesia de avocat fără examen, aceștia fiind dispensați de sarcina verificării cunoștințelor.
Conform regulii de interpretare exprimată de adagiul actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat (o normă juridică trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul în care să nu se aplice), teza susținută de pârâte nu poate fi validată.
Dacă s-ar accepta ideea că art.16 alin.2 din Legea 51/1995 nu recunoaște celor care îndeplinesc condițiile necesare dreptul de a fi primiți în profesia de avocat, cu scutire de examen, (adică dispensați de îndatorirea de a parcurge o procedură de verificare și apreciere a cunoștințelor), s-ar putea ajunge la situații în care norma juridică ar fi golită de conținut și prin aceasta s-ar eluda finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea ei.
Dreptul autorității de a refuza/condiționa accesul în profesie în raport de alte cerințe, derivând din distincții pe care textul nu le conține, ar face ca accesul la profesie să depindă exclusiv de dorința autorității. Cu alte cuvinte, solicitantul poate să acceadă în profesie cu scutire de examen dacă autoritatea acceptă. O astfel de condiție ar fi una pur potestativă, ar deschide indubitabil calea arbitrariului într-un domeniu unde transparența și rigoarea trebuie să fie maximă. Într-o atare interpretare, textul nu ar îndeplini cerința previzibilității.
Prin urmare, sensul voinței legiuitorului, exprimată în art.16 alin.2 din
Legea 51/1995, este acela că toți cei aflați în situația evocată de aceste dispoziții au dreptul să fie primiți în profesie fără examen, fiind dispensați de orice îndatorire legată de verificarea cunoștințelor.
Validând această interpretare se poate ajunge facil la concluzia că disp.art.21 alin.2 din Statutul profesiei de avocat și hotărârea nr.9. a C. U., în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat în cazul cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, sunt nelegale. Ele conțin dispoziții contrare Legii
51/1995, nu se subordonează legii și intervin acolo unde aceasta a reglementat explicit.
Art.21 alin.2 din Statutul profesiei de avocat prevede că în cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen, C. baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Or, scutirea de examen înseamnă a nu supune solicitantul la obligația de a participa într-o procedură de verificare și apreciere a cunoștințelor.
Recunoașterea prin această normă a dreptului C. baroului de a verifica cunoștințele solicitantului cu privire la legislația specifică profesiei de avocat, anihilează, amputează în mod grosier tocmai dreptul recunoscut de actul normativ cu formă juridică superioară. Textul din statut introduce o distincție pe care legea nu o conține.
În consecință, Curtea a reținut că prevederile art.21 alin.2 din statutul profesiei de avocat și H. 9. a C. U. nu sunt în concordanță cu art.16 alin.2 din Legea 51/1995.
Accesul la profesia de avocat în cazul solicitanților care îndeplinesc cerințele art.16 alin.2 din Legea 51/1995, nu se întemeiază nici pe ideea de competiție, nici nu are în vedere modalitatea fără caracter competitiv a examenului, ori interviului.
Faptul că reclamantul a consimțit să participe la forma de verificare a cunoștințelor, și nu a atacat regulamentul de concurs, nu obliterează accesul acestuia la prezenta procedură.
Concursul, examenul, interviul sunt operațiuni administrative pregătitoare pentru actul propriu-zis. Cel care se consideră vătămat prin dispoziții, criterii din regulamentul de examen pe care le consideră nelegale, trebuie să atace cu acțiune directă doar refuzul autorității de a-i soluționa favorabil cererea, solicitând instanței să verifice legalitatea concursului, examenului ca operațiune administrativă care stă la baza actului emis, în temeiul art.18 alin.2 din Legea 554/2004.
Nu este necesar ca reclamantul să formuleze un petit separat în constatarea ilegalității operațiunii administrative, fiind suficient să susțină acest aspect în motivarea acțiunii sale, fapt ce s-a și întâmplat în speță
.Simetric, instanța de contencios este abilitată să stabilească în considerentele hotărârii că operațiunea administrativă este ilegală, fiind suficient ca dispozitivul hotărârii să conțină doar dispoziția de anulare a actului administrativ emis în baza examenului viciat.
Întreaga procedură de verificare a cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat, în cazul cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen formulată de reclamant, este ilegală, iar reclamantul a fost vătămat prin organizarea acestui examen.
Constatarea acestei cauze de ineficacitate face de prisos analiza celorlalte apărări evocate de reclamant privind criteriile netransparente ,doza sporită de subiectivism, diminuarea semnificativă a posibilității de control al legalității, generate un regulament de concurs deficitar sau chiar de absența unui regulament ori de organizarea defectuoasă a examenului.
Pentru aceste motive , întemeiat pe dispozițiile art. 4,18 din Legea contenciosului administrativ, Curtea va constata, pe cale de excepție, nelegalitatea prevederilor art. 21 alin 2 din Statutul profesiei de avocat, nelegalitatea Hotărârii nr. 9. a C. U. în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat în cazul cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen și va anula cele două decizii contestate . Reținând că reclamantul îndeplinea la data depunerii cererii cerințele prevăzute de art.16 alin. 2 din Legea 51/1995 pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, va obliga pârâtul Baroul Maramureș să procedeze la înscrierea sa pe tabloul avocaților definitivi din Baroul Maramureș.
Culpa procesuală a B. M. fiind dovedită, acesta va fi obligat să plătească reclamantului în temeiul prevederilor art.274 C.proc.civ., cheltuieli de judecată în sumă de 474,55 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite acțiunea formulată de reclamantul S. C. V. cu dom.în B. M., str.B. nr.36D, jud.M. în contradictoriu cu pârâții BAROUL MARAMUREȘ cu sediul în B. M., P-ța L. nr.15, jud.M. și U. N. A B. DIN R. cu sediul în B., S. I. nr.5, sector 5 în consecință:
Constată, pe cale de excepție, nelegalitatea prevederilor art. 21 alin 2 din Statutul profesiei de avocat, nelegalitatea Hotărârii nr. 9. a C. U. în ceea ce privește procedura verificării cunoștințelor privind legislația specifică profesiei de avocat în cazul cererilor de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.
Anulează Decizia nr. 60 din 19-20 februarie 2011 emisă de C. U.
Anulează Decizia nr. 91 din (...) a C. B. M..
Obligă pârâtul B. MM să procedeze la înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi din Baroul Maramureș.
Obligă pârâtul Baroul Maramureș să plătească reclamantului cheltuieli judiciare în sumă de 474,55 lei.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE GREFIER
S. AL H. A. B. red.S.Al H./A.c.
5 ex. -(...)
