Sentința nr. 820/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR.820/2012
Ședința ta de 05 noiembrie 2012
Instanța constituită din: JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. D., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă martorii B. A. și D. L., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care s-au audiat martorii B. A. și D. L., ale căror declarații s-au anexat la dosarul cauzei la filele 36-37.
Martorul B. A. depune la dosar H. nr. 7983/(...) emisă de C. J. de P. C. prin care i s-a recunoscut calitatea de refugiat pentru perioada (...)-(...).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de (...), reclamantul
B. D. a chemat-o în judecată pe pârâta C. J. de P. C., solicitând anularea H. nr. 32849 din (...) emisă de pârâtă și să i se recunoască calitatea de refugiat pe perioada 940-1945.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost refugiat în anul
1940, motiv pentru care nu și-a continuat școala până la sfârșit.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. J. de P. C. solicită respingerea acțiunii reclamantului și menținerea actului administrativ atacat.
În motivare, pârâta a arătat că, in cazul in care nu exista nici un document oficial, calitatea de beneficiar al L. nr.1. se dovedeste cu declaratiile notariale a doi martori (la inceputul aplicarii acestei legi majoritatea petentilor au avut acte oficiale doveditoare, in prezent aproape toate dosarele fiind intocmite exclusiv pe baza de martori si negatia Arhivelor in care se arata ca nu exista inregistrari cu numele petentului, fiind mai mult o dovada a lipsei refugiului).
Asadar accentul in dovedirea calitatii de refugiat, calitate care aduce cu sine o suma egala cu pensia altora muncita o viata, este pus pe aceste declaratii.
Pârâta a susținut că din adeverința școlară a reclamantului, perioada de școlarizare arată prezența în altă localitate decât cea a refugiului.
Au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate și a fost administrată proba cu cei doi martori care au depus declarațiile notariale în dosarul reclamantului.
Analizând contestația reclamantului, precum și materialul probator administrat în cauză prin prisma prevederilor legale aplicabile, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.67387/(...), reclamantul B. D. a solicitat să-i fie recunoscută calitatea de persoană beneficiară a drepturilor prevăzute de L. 1., în dovedirea cererii sale depunând acte de stare civilă, actul de identitate, adeverință eliberată de A. N., precum și declarațiile autentificate a doi martori. De asemenea, comisia a solicitat ca reclamantul să depună adeverință din care să rezulte perioada de școlarizare.
Prin H. nr.32849/(...), C. pentru aplicarea prevederilor L. 1. din cadrul Casei Județene de P. C. a respins cererea, motivând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al legii.
Potrivit art.1 din L. 1., beneficiază de prevederile ordonanței 105/1999 persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost […] strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu. A., pentru a putea beneficia de drepturile conferite de lege persoanei care dobândește calitatea de refugiat, trebuie dovedit faptul că persoana respectivă era cetățean român și, în perioada (...) - (...), a suferit persecuții etnice în vreuna din modalitățile enumerate de textul legal.
În speță, pentru dovedirea acestor condiții, s-a făcut aplicarea principiului nemijlocirii administrării probelor (art.169 alin.1 C.proc.civ.), respectiv s-a încuviințat audierea celor doi martori ale căror declarații autentificate au stat la baza respingerii cererii reclamantului.
Curtea constată că aceste depoziții nu sunt concludente și nu aduc informații care să se coroboreze cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei în sensul dovedirii pretențiilor reclamantului. A., martora D. L. a declarat că nu îl cunoaște pe reclamant și, de altfel, nici nu a fost refugiată, ci a stat la fratele său în timpul războiului, neamintindu-și nici ce vârstă avea în acea perioadă. La rândul său, declarația martorului B. A. este extrem de generală în sensul că știe că reclamantul a venit în D. M. din localitatea B., dar nu a putut da relații cu privire la vârsta reclamantului sau cum arăta acesta în acea perioadă, fapt din care, coroborat și cu vârsta martorului la acea dată, rezultă că declarația sa nu poate fi reținută ca aducând informații utile soluționării cauzei. De asemenea, din această relatare nu rezultă că reclamantul a părăsit localitatea de origine ca urmare a persecuțiilor pe care le-ar fi suferit din cauza regimurilor instaurate în acea perioadă.
Mai mult, nici din înscrisurile anexate cererii reclamantului nu rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru dobândirea calității de persoană persecutată, A. N. - Serviciul Județean C. comunicând faptul că nu deține niciun document din care să reiasă această calitate, iar adeverința din care rezultă perioada de școlarizare nu este concludentă sub aspectul persecuțiilor pretins suferite.
Prin urmare, din întregul probatoriu administrat de instanța de judecată rezultă că hotărârea emisă de C. pentru aplicarea prevederilor L. 1. din cadrul Casei Județene de P. C. este legală și temeinică, reclamantul neaducând niciun element de natură a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază acest administrativ.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.18 alin.1 din L.
554/2004, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului de anulare a H. nr.32849/(...) emisă de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. D., cu domiciliul în comuna C. M., sat D. M., nr.36, jud. C., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., cu sediul în C.-N., str. G. C., nr. 2, jud. C., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. P. V. D.
Red. C.P./Dact. G.C.
4 ex/(...)
