Decizia civilă nr. 10025/2013. Anulare act control taxe şi impozite
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10025/2013
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător C. I.
Judecător A. -I. A. Grefier E. T. V.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâta A. | F. | |
P. | pentru C. M. prin D. G. a F. P. C. | împotriva |
sentinței civile nr. 98 din_ pronunțată nr._ al Tribunalului C., privind și pe reclamantul intimat SC R. I. E. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâtă este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 17 octombrie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei SC R.
I. E. S. .
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 98 din_ pronunțată nr._ al Tribunalului C. s-a admis acțiunea exercitată de reclamanta SC R. I. E.
S., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a Municipiului C. -N. ; a fost obligată pârâta A. F. P. a Municipiului C. -N. la plata către reclamantă a sumei de 1975 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare și a dobânzii legale începând cu data de_ până la restituirea integrală a debitului.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, reclamanta a achiziționat autoturismul marca Renault Symbol anterior înmatriculată într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat o taxă de primă înmatriculare în cuantum de 1975 lei prin Ordinul de plată nr.250/_ .
În drept, instanța constată că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era reglementată la data efectuării plății taxei de către reclamanți de
dispozițiile art.214¹ din Codul fiscal, sub forma unui impozit nou, aplicabil de la data de_, ca urmare a apariției Legii 343/2006 care a suferit modificări prin OUG 110/2006, în sensul stabilirii unor categorii de persoane exceptate cât și situații de scutire de la plata acestei taxe.
Rezultă din reglementările cuprinse la art.214¹ Cod fiscal că, la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturism era datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a acelui autoturism. Modul de stabilire a întinderii acestei taxe era determinat în raport de parametrii și după formula cuprinsă la art.214¹ alin. 3 Cod fiscal. Esențial este că taxa specială nu era percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, care în urma vânzării determină o nouă înmatriculare a acestora, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Comunității Europene și reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară. Procedându-se astfel, se constată existența unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră, în situația în care acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe. Reglementată în acest mod, taxa diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, iar cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second - hand deja înmatriculate în România.
Aceste dispozițiile ale art.214¹ din Capitolul 2¹ Cod fiscal, potrivit cărora persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național erau obligate să achite o taxă specială pentru înmatricularea autoturismelor în România, instituie o taxă cu efect echivalent în înțelesul art.25 TCE, care are drept efect împiedicarea libertății circulației mărfurilor în spațiul Comunității Europene.
De altfel, noțiunea de taxă cu efect echivalent rezultă din jurisprudența Curții care constată ca fiind orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia (a se vedea în acest sens hotărârile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Rec.p.I-4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, Outokumpu, C-213/96, Rec.p.I-1777, punctul 20).
Potrivit dispozițiilor art.90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene
"Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau
indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție";. Mai mult, Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (vezi hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium C- 393/04 și C-41/05 punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, punctul 45).
Astfel, prin taxa specială pe care o impune, textul din legea internă, respectiv Capitolul 2¹, inclusiv art. 214¹ Cod fiscal contravine dispozițiilor cuprinse în Tratatul Comunității Europene arătate mai sus și care au prioritate
față de dispozițiile contrare din legile interne, ceea ce imprimă un caracter nedatorat taxei percepute în temeiul acestora.
În ceea ce privește dob ând a leg al ă
pretinsă, tribunalul a apreciat că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamantă și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr.13/2011, reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de primă înmatriculare nu era datorată, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată la restituirea taxei achitate, cu dobânda legală aferentă de la data achitării și până la data restituirii efective.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F.
P. pentru C. M. prin D. G. a F. P. C.
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de primă înmatriculare și a dobânzii legale, începând cu data de_ până la restituirea integrală a debitului.
S-a mai arătat că sentința recurată este nelegală, întrucât în cauză nu este vorba despre un autovehicul înmatriculat anterior în alt stat membru UE, prima instanță reținând greșit contrariul, în speță fiind vorba despre o mașină nouă și care nu a mai fost înmatriculată anterior.
S-a precizat că nu i-a fost comunicată o dovadă a înmatriculării anterioare în alt stat membru, iar din factura depusă la dosarul cauzei de către reclamantă este vorba despre o mașină nouă fabricată în anul 2007, înmatriculată pentru dată în România.
În acest context, perceperea taxei de primă înmatriculare este legală, neavând un caracter discriminatoriu și nu se poate pune în discuție restituirea ei.
Reclamanta SC R. I. E. S. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului.
Analizind recursul declarat in cauza Curtea retine urmatoarele
Reclamanta si-a intemeiat actiunea invocand nelegalitatea taxei de poluare datorata incalcarii dreptului Uniunii Europene de catre legislatia romana ce reglementeaza taxa de poluare .
Pentru a sustine si dovedi incidenta in speta a dreptului Uniunii Europene in motivarea actiunii arata ca a cumparat autovehiculul pentru care a achitat taxa de poluare in anul 2007 .
Verificind actele depuse de catre reclamant in dovedirea actiunii ,acte aflate dosar fond rezulta ca reclamantul a cumparat autovehiculul din spatiul Uniunii Europene ,cumpararea lui fiind o achizitie intracomunitara .
Din aceleasi acte rezulta ca autovehiculul cumparat de catre reclamant si pentru care a achitat taxa de poluare in_ este un autovehicul nou ,fabricat in acelasi an 2010 .
Problema care se ridica in speta este aceea de a stabili daca achitarea taxei de poluare pentru un autovehicul nou este sau nu contrara dreptului Uniunii Europene respectiv contrara art. 110 TFUE.
O prima precizare care se impune in speta este aceea ca in prezent compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizind forma OUG 50/2008 dupa_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că:
Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Asa cum rezulta din cele mai sus mentionate aceste hotarari vizeaza doar masinile de ocazie nu si masinile noi. Ca atare aceste hotarari nu pot fi avute in vedere pentru a statua ca si pentru autovehiculele noi taxa de poluare este contrara dreptului UE.
Din analiza prevederilor OUG 50/2008 in vigoare la data achitarii prezentei taxe de poluare rezulta ca pentru autovehiculele noi taxa de poluare se achita indiferent de imprejurarea ca ele proveneau din alte state membre sau erau produse in Romania .
Rezulta asadar ca autovehiculele similare sau aflate in concurenta sunt supuse aceleiasi taxe de poluare indiferent daca provin de pe piata nationala sau din alt stat membru .Totodata taxa de poluare se calculeaza dupa aceleasi criterii pentru aceste autovehicule .
Concluzia care se impune este ca pentru aceste autovehicule taxa de poluare nu contravine art. 110 TFUE intrucât regimul acestei taxe de poluare nu este stabilit pentru aceste autovehicule noi astfel incit sa descurajeze punerea în circulație, în Romania, a unor vehicule noi cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule noi produse in piața națională.
În consecință, față de cele menționate anterior, in temeiul art. 20 din Legea 554/2004, art. 3041C.pr.civ ,art. 312 C.pr.civ. se va admite recursul și se modifica sentinta recurata in sensul respingerii acțiunii reclamantei SC R. I.
E. S. C. -N., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Admite recursul declarat de către pârâta A. F. P. pentru C.
M. | prin D. G. A F. P. | C. împotriva sentinței civile nr. 98 din |
_ | , pronunțată în dosarul nr._ | al Tribunalului C. pe care o modifică |
în sensul că respinge acțiunea reclamantei SC R. I. E. S. C. -N., ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
D. | P. C. | I. | A. | I. | A. E. T. | I. |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _