Decizia civilă nr. 10638/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10638/2013
Ședința publică din data de 06 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. T.
JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanta SC T. SS împotriva sentinței civile nr. 11563 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâta A. F. P.
T. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta- reclamantă prin avocat P. escu A., care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent recursului promovat.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ 3 recurenta-reclamantă a depus la dosar un set de înscrisuri, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și dispozițiile OUG 92/2003, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
R. ul recurentei depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, solicitând instanței a încuviința proba cu înscrisuri, respectiv documentele depuse la data de_ .
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
R. ul recurentei solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 11563 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată. Din înscrisurile depuse la dosar și a traducerilor anexate rezultă în mod cert că autoturismul în privința căruia se solicită restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de poluare provine intr-un stat membru al comunității europene.
De asemenea arată că solicită acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 11.563 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._ s-a respins acțiunea formulată de reclamanta SC T.
SS T. | , în contradictoriu cu pârâții A. | F. | P. | A |
MUNICIPIULUI T. | și A. F. PENTRU M. . |
S-a respins cererea de chemare în garanție.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
A mai apreciat instanța de fond că potrivit principiului disponibilității parților în procesul civil reclamanta este cel care investind instanța, precizează ca element al cererii de chemare în judecată, cauza pretențiilor sale și depune la dosar toate documentele pe care își întemeiază aceste pretenții.
Așa cum rezultă din prevederile art.129 alin.5,prima teză,Cod de procedură civilă, rolul principal în administrarea probelor revine părților implicate în proces, instanța având obligația atât de a cenzura acest probatoriu din perspectiva îndeplinirii condițiilor de verosimilitate, pertinență, concludență, cât și de a uza de toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului.
Raportat la cele arătate mai sus, având în vedere faptul că reclamanta nu a depus la dosar dovada că autoturismul provine dintr-un stat al Comunității Europene, cererea acesteia a fost respinsă, în consecință și cererea de chemare în garanție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. T. S.
S.R.L. T.
, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterea cererii sale așa cum a fost formulată, deoarece a făcut dovada că autoturismul pentru care solicită restituirea taxei de poluare provine dintr-un stat membru al C.E., respectiv Italia, depunând în acest sens înscrisuri doveditoare traduse în limba română.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, Direcția Generală a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu,
A. F. pentru M. și M. M. lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național
anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamantă nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
În speță, tribunalul a reținut că nu s-a făcut dovada de către reclamantă că autoturismul ar fi fost anterior înmatriculat într-un stat comunitar, iar criticile de încălcare în speță a dreptului comunitar aduse de reclamantă prin acțiune nu subzistă, jurisprudența comunitară existând exclusiv în raport cu autoturisme care au fost anterior înmatriculate într-un stat membru.
În recurs, reclamanta a depus înscrisurile doveditoare, traduse în limba română, ale împrejurării că autovehiculul fusese anterior înmatriculat într-un stat membru al UE.(f.8-15)
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor
, este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală
calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Referitor la cererea de chemare în garanție, respinsă de către instanța de fond, Curtea reține următoarele
:
Cererea de chemare în garanție a A.F.M. B., formulată de către pârâtă
A.F.P.T. este întemeiată. Astfel, taxa de poluare a fost plătită de către reclamantă în contul deschis pentru taxe de poluare pentru autovehicule, taxe care se constituie un venit la bugetul F. pentru M. în vederea programelor pentru protecția mediului.
Se reține aplicabilitatea art. 1 al.1 din OUG nr.50/2008, unde se prevede: "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. ."; Art. 60 al. 1 c.pr.civ. prevede :";Partea poate să cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in
pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubiri.";
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de reclamanta S.C. T. SSR.L. T. și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va admite cererea de chemare în judecată, iar pârâta A.F.P. T. va fi obligată să restituie reclamantei suma de 1.132 lei, reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS3A nr. 3049477/_
, cu dobânda legală de la data de_ până la restituirea efectivă.
De asemenea, în temeiul art. 1 și 3 din OUG nr. 50/2008 se va admite cererea de chemare în garanție, iar A. F. PENTRU M. va fi obligată la plata sumei de 1.132, cu dobânda legală aferentă acestei sume în favoarea A.F.P.
T. .
În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.civ., pârâta A.F.P. T. va fi obligată să achite reclamantei suma de 59,1 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamanta S.C. T. SSR.L. T. împotriva sentinței civile nr. 11.563 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că respinge excepția invocată
Admite acțiunea formulată de reclamantă și obligă pârâta A. F.
P. T. să restituie reclamantei suma de 1.132 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS3A nr. 3049477/_, cu dobânda legală de la data de_ până la restituirea efectivă.
Admite cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU
M. B. formulată de A. F. P. T. .
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei A.F.P. T. sumele menționate anterior.
Obligă pârâta A. F. P. T. să achite reclamantei S.C. T.
SSR.L. T. suma de 59,1 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. |
GREFIER, D. C. |
Red.D.M./_ .
Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: A.R. lescu.
