Decizia civilă nr. 11479/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 11479/2013
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul C. LOCAL M., împotriva sentinței civile nr. 529/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu reclamantul D. F. și intimatul P. C. M., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat D. F. personal, care se identifică cu CI, seria XB, nr. 2., având CNP 1., domiciliat în sat M., nr. 394, comuna M., Jud. Bistrița- Năsăud, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 529/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui comunei M. în ceea ce privește petitul de obligare a acestuia la eliberarea legitimațiilor pentru transportul în comun, excepție invocată de pârâții
comunei M. și C. Local al comunei M. .
S-a respins, în consecință, acest capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamantul D. F. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-a admis, în parte, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. F. în nume propriu, în contradictoriu cu pârâții P. comunei M. și C. Local al comunei M. și, în consecință:
a fost obligat C. Local al comunei M. să stabilească prin hotărâre modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia, în ceea ce privește dreptul de a beneficia de gratuitate pe toate liniile de transport urban în comun de suprafață;
s-a respins petitul având ca obiect obligarea P. ui comunei M. să promoveze o hotărâre de consiliu local privind alocarea în bugetul local a sumelor necesare aferente dreptului consacrat de art. 23 din Legea nr. 448/2006, precum
și cel de încheiere a unor convenții cu firmele transportatoare care asigură transportul în comun pe tot cuprinsul țării, ca neîntemeiate.
S-a respins cererea pârâților privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
A fost obligat pârâtul C. Local al comunei M. să plătească către stat suma de 350 lei reprezentând contravaloarea ajutor public judiciar, conform art.18 din OUG nr.51/2008, iar reclamantului suma de 161,3 lei reprezentând cuantumul taxei de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de transport.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit
art. 23 alin.1 și 3, 4, 5 din Legea nr.448/2006: ";Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul…. Legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață este valabilă pe întregul teritoriu al țării
, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, și este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București… Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) și (2) se asigură din bugetele locale. …Modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliilor locale
";.
În examinarea excepției lipsei calității procesuale pasive a P. ui M.
, raportat la cel de-al doilea petit, acela de obligare a acestuia la eliberarea legitimațiilor gratuite și valabile pentru transportul în comun pentru persoanele cu handicap, instanța, față de prevederile legale mai sus enunțate, anume că legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață valabilă pe întregul teritoriu al țării este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, …, costurile fiind suportate din bugetele județelor.…, a apreciat că nu poate fi stabilită în sarcina primarului o asemenea atribuție, context în care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui comunei M. în ceea ce privește petitul de obligare a acestuia la eliberarea legitimațiilor pentru transportul în comun, excepție invocată de pârâții P. comunei M. și C. Local al comunei M., cu consecința respingerii acestui capăt de cerere din acțiunea formulată de reclamantul D. F. ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, actele dosarului evidențiază că reclamantul face parte din categoria persoanele cu handicap grav și accentuat - fila 75 dosar, beneficiind indubitabil de prevederile art.23 din Legea nr.448/2006, respectiv de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul, legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață fiind valabilă pe întregul teritoriu al țării
, sumele aferente acestui drept asigurându-se din bugetele locale, consiliile locale având competența de a stabili prin hotărâre atât modalitatea de acordare a gratuității, cât și cuantumul acesteia
.
Art. 36 alin.1 din Legea nr.215/2001 stabilește că cel care are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale, este consiliul local, iar alin.2 enumeră atribuțiile ce sunt exercitate de către acesta, printre care, la lit. d) - cele privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, iar în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.
(2) lit. d), consiliul local, în sensul celor statuate de art.36 alin.6 lit. a) pct.2
"asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: …serviciile sociale pentru
protecția
copilului, a persoanelor cu handicap
, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială";.
În acest context normativ, este clar că doar acestei autorități deliberative îi revine competența de a acționa pentru asigurarea funcționabilității gratuității pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață, pe întregul teritoriu al țării, în cazul persoanelor cu handicap, astfel că a fost obligat C. Local al comunei M. să stabilească prin hotărâre modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia, în ceea ce privește dreptul de a beneficia de gratuitate pe toate liniile de transport urban în comun de suprafață.
Referitor la petitul având ca obiect obligarea P. ui comunei M. să promoveze o hotărâre de consiliu local privind alocarea în bugetul local a sumelor necesare aferente dreptului consacrat de art. 23 din Legea nr. 448/2006, precum și cel de încheiere a unor convenții cu firmele transportatoare care asigură transportul în comun pe tot cuprinsul țării, instanța a reținut că potrivit art.61 din Legea nr.215/2001, primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, …, precum și punerea în aplicare a legilor, …, a hotărârilor consiliului local";, art. 63 alin.1 stabilind că acesta îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii; b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local; c) atribuții referitoare la bugetul local; d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin.(1) lit. c) și d), art.63 alin.4 și 5 din aceeași lege, prevede că primarul: a) exercită funcția de ordonator principal de credite; b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local; c) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale; d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar, respectiv: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență; c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d); d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale";, însă din economia textelor legale enunțate nu reiese că primarului i-ar reveni obligația de a iniția o "hotărâre de consiliu local privind alocarea în bugetul local a sumelor necesare aferente dreptului consacrat de art. 23 din Legea nr. 448/2006";, consiliul local fiind deci suveran a stabili modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia prin hotărâre; mai mult, încheierea de către primar a unor convenții cu firmele transportatoare care asigură transportul în comun pe tot cuprinsul țării, nu este posibilă nici în baza abilitării date de lege acestei autorități publice executive, nici faptic prin inițierea unor negocieri cu astfel de firme, câtă vreme legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață valabilă pe întregul teritoriu al țării, eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene este, fără alte formalități, recunoscută de toate regiile de transport local.
Pentru considerentele expuse, s-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere având ca obiect obligarea P. ui comunei M. să promoveze o hotărâre
de consiliu local privind alocarea în bugetul local a sumelor necesare aferente dreptului consacrat de art. 23 din Legea nr. 448/2006, precum și cel de încheiere a unor convenții cu firmele transportatoare care asigură transportul în comun pe tot cuprinsul țării.
Față de soluția adoptată, în temeiul art.274 C.pr.civ., s-a respins cererea pârâților privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, nefiind defalcat cuantumul onorariului avocațial pe fiecare pârât.
Cum art. 18 din OUG nr. 51/2008 dispune: "Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume";, iar prin încheierea din data de_ s-a încuviințat cererea reclamantului privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenței prin avocat, prin avansarea de către stat a 50% din onorariu, adică 350 lei - a se vedea și fila 49 dosar, a fost obligat pârâtul C. Local al comunei M. să plătească către stat suma de 350 lei reprezentând contravaloarea ajutor public judiciar.
Totodată, în temeiul art.274 C.pr.civ., același pârât a fost obligat să achite reclamantului suma de 161,3 lei reprezentând cuantumul taxei de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de transport( file 35, 84-100 dosar).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL
C. M.
solicitând ca in temeiul art. 312 alin.3 VCPC, sa se admită recursul, sa se modifice in parte sentința civila atacata, in sensul respingerii in totalitate a acțiunii formulate de reclamantului intimat D. F., ca fiind neîntemeiata, cu cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru si onorar avocat in fond si recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul, în esență, că instanța de fond nu a arătat care este beneficiarul dreptului de gratuitate pe
liniile de transport urban in comun de suprafața, intelegandu-se din dispozitiv ca pot beneficia de gratuitate toate persoanele cu handicap, ori reclamantul si-a precizat acțiunea ca fiind făcuta in nume propriu.
Instanța de fond, in mod greșit a apreciat ca reclamantul este îndreptățit a beneficia de scutire pe mijloacele de transport urban in comun de suprafața, în condițiile în care acesta domiciliază într-o localitate rurală și nu urbană.
In fiecare unitate urbana, se stabilește prin hotărâre a consiliului local modalitatea de acordarea a legitimației de gratuitate, condițiile si cuantumul gratuității, insa pentru persoanele cu handicap cu domiciliul la sate, unde nu este organizat un serviciu de transport public in sensul legii nr.448/2006, nu se pot acorda gratuități pentru transport urban.
Așadar, astfel de hotărâri de consiliu local, având ca obiect acordarea de gratuități pentru transportul public urban, sunt posibile si pot fi adoptate numai de consiliile locale ale municipiilor și orașelor, si nicidecum de cele comunale. Se poate observa ca si Decizia Curții de Apel depusa ca practica la dosarul cauzei, se refera la o hotărâre de consiliu local orășenesc si nu comunal, așadar nu poate fi reținuta ca practica in speța de fata.
Totodată, bugetul C. ui Local M. nu poate susține niște cheltuieli de deplasare a persoanelor cu handicap in orice oras al tarii.
In concluzie, comuna nu beneficiază de servicii de transport specializat, prin urmare neexistand serviciu, nu se poate acorda nici vreo gratuitate.
Totodată, analizând practica in materie, se poate observa ca atribuirea de gratuități la transportul cu diverse mijloace de suprafața sau cu metroul se hotărăște numai pentru efectuarea de calatorii in acea localitate iar beneficiarele acestor gratuități sunt doar persoane dintr-o anumita zona determinata.
Potrivit dispozițiilor legale, art. 23, Legea 448/2006, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul. Așadar legea nu impune o obligație a consiliilor locale de a avea disponibil in bugetul local pentru asemenea facilitați si de a le acorda in orice condiții persoanelor cu handicap.
Bugetul comunei M. este unul restrâns, mult mai restrâns decât bugetele consiliilor locale ale municipiilor, care nu permite nici acordarea indemnizațiilor si salariilor persoanelor cu handicap si ale asistenților personali.
In drept, s-au invocat prevederile: art. 299 si urm., 304 pct.9 VCPC art. 304 indice 1, art. 312 VCPC.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, din următoarele considerente:
Un prim aspect invocat de recurent îl constituie faptul că, în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea sa la a stabili, prin hotărâre, modalitatea de
acordare a gratuității și cuantumul acesteia pentru toate persoanele cu handicap, în condițiile în care reclamantul își precizase acțiunea ca fiind formulată în nume propriu.
Contrar celor susținute de recurent, Curtea constată că instanța de fond a dispus "obligarea C. ui Local al com. M. să stabilească, prin hotărâre, modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia, în ceea ce privește dreptul de a beneficia de gratuitate pe toate liniile de transport urban în comun de suprafață";, după ce, în prealabil, a admis în parte acțiunea reclamantului.
Prin urmare, prima instanță s-a pronunțat în limitele investirii, acest motiv de recurs fiind nefondat.
În privința celorlalte motive de recurs invocate, care vizează soluția pe fond, Curtea constată, de asemenea, că nu sunt întemeiate.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu metroul, legea neimpunând condiția ca, pentru a beneficia de o astfel de gratuitate, persoana cu handicap să domicilieze într-o localitate urbană.
În consecință, faptul că reclamantul domiciliază într-o localitate rurală nu are nici o relevanță sub aspectul îndreptățirii sale de a beneficia de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 448/2006, astfel cum eronat susține recurentul.
În privința consiliilor locale abilitate să emită astfel de hotărâri, este evident că această atribuție revine consiliilor locale de la domiciliul persoanelor cu handicap, în acord și cu dispozițiile art. 36 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Faptul că în comună nu există un serviciu specializat de transport nu are nici o relevanță, în condițiile în care recurentul nu a fost obligat să încheie vreo convenție cu firmele specializate în acest sens, ci doar să emită o hotărâre prin care să stabilească modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia, din această perspectivă fiind lipsit de relevanță și aspectul privind lipsa fondurilor necesare cheltuielilor de deplasare a persoanelor cu handicap.
Nu în ultimul rând, Curtea constată, contrar celor susținute în recurs, că pe baza legitimației de călătorie, care se emite în urma adoptării hotărârii de consiliu local, persoana cu handicap are gratuitate pe toate liniile de transport urban, de pe tot cuprinsul țării și nu numai într-o anumită zonă.
În consecinta, raportat la considerentele mai sus aratate si potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedura civila recursul formulat în cauza a fost respins ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL C. M., Jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD, împotriva sentinței civile nr. 529/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. | JUDECĂTOR, R. -R. D. |
GREFIER, M. T. |
Red.M.D./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: D. E. na L.
