Decizia civilă nr. 11759/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 11759/2013

Ședința publică de la 05 Decembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. D.

Judecător R. -R. D. Judecător L. U. Grefier M. T.

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul B. M. T. împotriva sentinței civile nr. 1.599 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu pârâtele intimate A. F.

P. C. -N. și A. F. PENTRU M. - M. M. LUI, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este legal timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 1.599 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. M. T., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C. -N. și A. F. PENTRU M. .

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul pretinde că a achiziționat dintr-un stat membru UE un autoturism iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost nevoit să achite taxa de poluare stabilită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare.

După pronunțarea CJUE în Cauza T., reclamantul a solicitat pârâtei restituirea taxei de înmatriculare, arătând că prin hotărârea menționată CJUE a stabilit că OUG 50/2008 este neconformă cu normele dreptului comunitar întrucât aduce atingere principiului circulației libere

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Audi iar pentru înmatricularea in România a fost obligat să achite o taxă specială de înmatriculare, în temeiul OUG 50/2008, în cuantum de

2.170 lei la AFP Dej. Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe (f.8), însă cererea sa a fost respinsă (f.10).

Aceasta taxă a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O.U.G.nr.50/2008.

Reclamantul nu a făcut însă dovada împrejurării că autoturismul pentru care a achitat taxa de poluare a fost achiziționat dintr-un stat membru al UE. Astfel, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisurile de la filele 8-10, dar reclamantul nu a efectuat demersuri pentru traducerea acestora.

Dispozițiile legale cuprinse în vechiul cod civil referitoare la probațiune au rămas în vigoare până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.1169 C.civ, reclamantul are obligația de a dovedi temeinicia pretențiilor sale, însă în lipsa depunerii oricărui act din care să rezulte că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat membru UE, cerințele art.1169 nu sunt întrunite.

Potrivit art. 129 alin 5¹ C.pr.civ, astfel cum a fost acesta modificat prin Legea 202/2010, instanței de judecată nu i se mai poate reproșa că nu a ordonat din oficiu probe pe care părțile nu le-au propus și administrat în condițiile legii.

Împotriva acestei hotărâri reclamantul B. M. T. a declarat recurs

, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterea cererii sale, respectiv obligarea intimatei A.F.P. C. -N. la restituirea sumei de 2.748 lei reprezentând taxă de poluare pentru autoturisme, cu dobânda legală precum și obligarea intimatelor la cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a depus actele necesare traduse din limba germană în limba română, astfel cum a solicitat instanța de fond, raportat la nedepunerea dovezii privind înmatricularea anterioară într-un stat al C.E. a autoturismului său, dovedind astfel faptului că autoturismul era înmatriculat anterior importării în Germania .

Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Wolskwagen, iar pentru înmatricularea in România a fost obligat să achite o taxă de poluare, în temeiul OUG 50/2008, în cuantum de 2.7480 lei la AFP C. -N. . Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe (f.8), însă cererea sa a fost respinsă (f.11).

Aceasta taxă a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O.U.G.nr.50/2008.

În recurs reclamantul a depus dovada înmatriculării autovehiculului în spațiu UE, tradus din limba germană în limba română f.6-10 dosar recurs.,

Curtea mai reține că, în prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, Direcția Generală a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A. F. pentru M. și M. M. lui.

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național

2

anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.

Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).

Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).

Referitor la cererea de acordare a dobânzilor, este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.

Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.

Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă

3

administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.

În consecință Curtea va admite și capătul de acțiune privind dobânda legală, dobândă la care va fi obligată pârâta, dobândă calculată de la data achitării taxei de către reclamant și până la data restituirii acelei taxe.

În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de reclamantul B. M. T. și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va admite cererea de chemare în judecată, iar pârâtele

A.F.P. C. -N. și A. F. pentru M. vor fi obligate să restituie reclamantului suma de 2.748 lei, reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța nr. 106 din_, cu dobânda legală aferentă acestei sume.

În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.civ., pârâtele A.F.P. C. -N. și A.F.M. vor fi obligate să achite reclamantului cheltuieli de judecată în suma de 39,30 lei, în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite recursul declarat de reclamantul B. M. T. împotriva Sentinței civile nr. 1.599 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamantul Muscă Eusebiu Iosif, în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. C. -N. și DEJ și A.

F. PENTRU M. și ca o consecință:

Obligă pe pârâte să restituie reclamantului suma de 2.748 lei,încasată cu titlu de taxă de poluare în baza chitanței nr. 106 din_ și la plata dobânzii legale aferentă acestei sume de la data plății și până la restituirea integrală a debitului.

Obligă pârâtele, în solidar, la plata sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.

Respinge cererea de plată a cheltuielilor de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 decembrie 2013.

PREȘEDINTE,

M. D.

JUDECĂTOR,

R. -R. D.

JUDECĂTOR,

L. U.

GREFIER,

M. T.

Red:L.U./_ .

Dact.H.C./3 ex. Jud.fond: E. L.

4

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 11759/2013. Anulare act control taxe şi impozite