Decizia civilă nr. 1260/2013. Anulare act control taxe şi impozite
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1260/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. -I. A. JUDECĂTOR: C. I. JUDECĂTOR: DP GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. A. împotriva sentinței civile nr. 5874 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată A. F. P.
C. N. și A. F. PENTRU M. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Reprezentanta reclamantului recurent arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile în sensul admiterii acțiunii formulate de către acesta, având în vedere că în faza de atac a recursului reclamantul a depus la dosar toate actele necesare pentru dovedirea acțiunii, fără cheltuieli de judecată. În completare depune la dosar concluzii scrise.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5874 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost respinsă cererea în contencios administrativ
formulată de reclamantul T. A. în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. a municipiului C. -N. .
A fost respinsă cererea de chemare in garantie formulată de către pârâtă în contradictoriu cu chemata în garanție A. F. pentru M.
.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul
T. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. a municipiului C. -N.
, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 15979 RON plătită cu titlul de taxa de poluare și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei de 15979 RON de la data plăților și până la restituirea efectivă a sumei pretinse, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii
, a arătat reclamantul că a fost obligat să achite, în mod ilegal, sumele sus indicate cu titlul de taxă de poluare pentru autoturismele înmatriculate deja în state membre al CE.
A solicitat pârâtei restituirea acestor taxe, dar pârâta i-a respins nejustificat cererile de restituire.
Consideră reclamantul că refuzul pârâtei de a restitui aceste taxe este în contradicție cu dispozițiile art. 6-12, art.110 din TFUE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa de poluare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO 1, sau EURO 2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor. Taxa de poluare este contrara și practicii C.J.C.E.
Reclamantul pretinde că a achiziționat dintr-un stat membru UE un număr de 5 autoturisme, iar pentru înmatricularea acestora în România a fost nevoit să achite taxe de poluare stabilite prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare.
După pronunțarea CJUE în Cauza T., reclamantul a solicitat pârâtei restituirea taxelor achitate, arătând că prin hotărârea menționată CJUE a stabilit că OUG 50/2008 este neconformă cu normele dreptului comunitar întrucât aduce atingere principiului circulației libere a mărfurilor, protejând piața internă în detrimentul celei comunitare.
Taxa de poluare nu a fost restituită de către pârâtă, astfel încât reclamantul a fost nevoit să solicite pe cale judecătorească restituirea taxei, înregistrând cererea care face obiectul prezentului dosar, invocându-se aplicarea directă a dreptului comunitar în baza art.148 din Constituție.
Instanța apreciază că, în conformitate cu dispozițiile art.148 din Constituție și cu aspectele ce rezultă din Cauza T., reclamantul ar fi îndreptățit să beneficieze de restituirea taxei de poluare, temeiul juridic care a stat la baza perceperii taxei, respectiv OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, putând fi înlăturat de la aplicare.
Reclamantul nu a făcut însă dovada împrejurării că autoturismele pentru care a achitat taxa de poluare au fost achiziționate dintr-un stat
membru al UE. Doar în această situație ar fi admisibilă restituirea taxei de poluare nu și în situația achiziționării autoturismului dintr-un alt stat, necomunitar.
Dispozițiile legale cuprinse în vechiul cod civil referitoare la probațiune au rămas în vigoare până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Potrivit prevederilor art.1169 C.civ, reclamantul are obligația de a dovedi temeinicia pretențiilor sale, însă în lipsa depunerii oricărui act din care să rezulte că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat membru UE,cerințele art.1169 nu sunt întrunite.
Potrivit art. 129 alin 5 ind.1 C.pr.civ, astfel cum a fost acesta modificat prin Legea 202/2010, instanței de judecată nu i se mai poate reproșa că nu a ordonat din oficiu probe pe care părțile nu le-au propus și administrat în condițiile legii."
În consecință, având în vedere aspectele menționate, instanța apreciind că temeinicia pretențiilor reclamantului nu a fost dovedită, va respinge cererea de chemare în judecată formulată.
Cu privire la cererea de chemare in garantie, având în vedere solutia asupra cererii principale, aceasta a fost respinsă.
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul T. A.,
solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului arată că a achiziționat autovehiculele din țări membre ale UE, astfel că decizia tribunalului nu este temeinică și
legală, acest autovehicule fiind înmatriculate într-unul dintre aceste state comunitare.
Examinând recursul, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat 5 autoturisme din spațiul comunitar, depunând în acest sens acte. În vederea înmatriculării autovehiculelor a achitat taxa de poluare, după cum urmează:
suma de 3470 lei prin chitanța nr. 2961/_ stabilită prin decizia decalcul a taxei de poluare înregistrată sub nr. 622/_, calculată pentru autoturismul marca BMW serie șasiu WBABE71070ES35495.
suma de 4784 lei prin chitanța nr. 2982/_ stabilită prin decizia decalcul a taxei de poluare înregistrată sub nr. 582/_, calculată pentru autoturismul marca BMW serie șasiu WBABL32080JP72039.
suma de 3541 lei prin chitanța nr. 749/_ stabilită prin decizia decalcul a taxei de poluare înregistrată sub nr. 234/_, calculată pentru autoturismul marca BMW serie șasiu WBABH31080EH25897.
suma de 994 lei prin chitanța nr. 3154/_ stabilită prin decizia decalcul a taxei de poluare înregistrată sub nr. 552/_, calculată pentru autoturismul marca BMW serie șasiu WBABE51010JG6175.
suma de 3190 lei prin chitanța nr. 1309/_ stabilită prin decizia decalcul a taxei de poluare înregistrată sub nr. 237/_, calculată pentru autoturismul marca BMW serie șasiu WBABF510X0EP11224.
Compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C- 402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România,
prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, Direcția Generală a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A. F. pentru M. și M.
M. lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie
înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr.50/2008.
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art.
148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
Referitor la obligația de plată a dobânzii:
Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.
Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat.
Pentru considerentele arătate anterior, Curtea în baza art. 312 (3), 304
Cod proc.civ., va admite recursul declarat de către recursul declarat de reclamantul T. A. împotriva sentinței civile nr. 5874 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o va modifica în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantul T. A. împotriva pârâtei A. F. P. C. -N. și în consecință:
va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 3470 lei achitată cu chitanța nr. 2691/_, suma de 4874 lei achitată cu chitanța nr. 2892/_, suma de 3541 lei achitată cu chitanța nr. 749/_, suma de 994 lei achitată cu chitanța nr. 3154/_ și suma de 3190 lei achitată cu chitanța nr.1309/_ cu titlu de taxă de poluare;
obligă pârâta să achite reclamantului dobânda legală calculată de la data achitării sumelor și până la restituirea lor efectivă.
Va admite cererea de chemare în judecată formulată de A. F.
P. C. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. B. și obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3170 lei, suma de 4784 lei, suma de 354 lei, suma de 994 lei și de 3150 lei cu dobânda legală aferentă calculată de la data achitării sumelor și până la restituirea
lor efectivă.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civ., pârâta va fi obligată achite reclamantului suma de 75 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamantul T. A. împotriva sentinței civile nr. 5874 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul T. A. împotriva pârâtei A. F. P. C. -N. și în consecință:
obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 3470 lei achitată cu chitanța nr. 2691/_, suma de 4874 lei achitată cu chitanța nr. 2892/_, suma de 3541 lei achitată cu chitanța nr. 749/_, suma de 994 lei achitată cu chitanța nr. 3154/_ și suma de 3190 lei achitată cu chitanța nr.1309/_ cu titlu de taxă de poluare;
obligă pârâta să achite reclamantului dobânda legală calculată de la data achitării sumelor și până la restituirea lor efectivă.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de A. F.
P. C. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. B. și obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3170 lei, suma de 4784 lei, suma de 354 lei, suma de 994 lei și de 3150 lei cu dobânda legală aferentă calculată de la data achitării sumelor și până la restituirea
lor efectivă.
Obligă pârâta achite reclamantului suma de 75 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. A. C. I. DP
GREFIER
B.
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
jud.primă instanță: M. T.