Decizia civilă nr. 1634/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1634
Ședința publică din data de 11 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F.
P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEUL S. și A. F. P. N. împotriva sentinței civile nr. 3075 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., în contradictoriu cu reclamantul H. K., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
Curtea invocă excepția lipsei de interes a recurentei D. G. a F.
P. S. în promovarea recursului în nume propriu și reține cauza în pronunțare atât pe excepție cât și pe recurs.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3075 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F. P. S. și A. F. P. Z. și respinsă în consecință acțiunea formulată de reclamant împotriva acestora.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A.
F. P. Ș. S. .
A fost admisă excepția inadmisibilității anulării deciziei de calcul a taxei de poluare emisă de A. F. P. N. și respinsă în consecință cererea de anulare a acesteia.
A fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de restituire.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul H. K. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. Ș. S. și în consecință a fost obligată pârâta A. F. P. Ș. S. la restituirea sumei de 2286 lei în favoarea reclamantului, încasată cu titlu de taxă de poluare.
A fost respinsă ca nefondată cererea formulată de reclamant pentru acordarea dobânzii în materie fiscală.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a A. F. Pentru M.
, formulată de pârâtele D. G. a F. P. S., A. F. P.
N. și A. F. P. Z.
A fost obligată pârâta A. F. P. Ș. S. să achite reclamantului suma de 39 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., la prima zi de înfățișare, a soluționat cu prioritate excepțiile invocate.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtelor D. G. a F.
P. a J. S. și A. F. P. a M. Z. a fost admisă, acțiunea formulată de reclamant împotriva acestora și a fost respinsă, instanta retinand ca, inscrisurile a caror anulare se solicita nu au fost emise de nici una dintre aceste pârâte.
Reclamantul a achitat suma de 2286 lei, cu titlul de taxa de poluare, la Trezoreria din cadrul A. F. P. a O. Ș. -S., conform chitanței seria TS5 nr.1952995/_, A. F. P. a M. Z. nefiind parte în raportul juridic dedus judecății.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. a
O. Ș. S. a fost respinsă, instanța reținând că reclamantul a achitat suma de 2286 lei, cu titlul de taxa de poluare, la Trezoreria din cadrul A.
F. P. a O. Ș. -S., conform chitanței seria TS5 nr.1952995/_
, între reclamant și această din urmă instituție existând un raport juridic direct care să justifice chemarea acesteia în judecată.
Excepția inadmisibilității cererii de anulare a deciziei de calcul al taxei de poluare nr. 5177/_ emisă de A. F. P. a C. N. a fost admisa și în consecință cererea reclamantului privind anularea acesteia urmează a fi respinsă, instanța reținând că legalitatea acestui act nu poate fi cercetată de instanța de contencios administrativ pe cale directă în procedura contenciosului administrativ, întrucât decizia nu a fost atacata pe procedura specială derogatorie de la dreptul comun, respectiv prin contestația prevăzută de art.205 și urm. din
O.G. 92/2003 republicată cu modificările si completările ulterioare.
Exceptia inadmisibilitatii cererii de restituire pentru neindeplinirea procedurii prealabile a fost respinsa pentru urmatoarele considerente:
Articolul 1 alin.1 din legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată.
Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal.
Potrivit art. 205 alin 1 Cod Procedură Fiscală, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrative fiscale, se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Așadar, raportat la faptul că reclamanta a inițiat procedura prevăzută de art.7 din legea nr.554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său, cererea reclamantului de încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art.11 din Legea nr. 554/2004
Conform dispozitiilor din capitolul I pct. 3 ali.1 din Ordinul nr.1899/2004 emis de M. F. publice, pentru restituirea sau rambursarea sumelor de la buget, nu se cere efectuarea unor proceduri prealabile, singura conditie fiind depunerea cererii de restituire in cadrul termenului legal de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire.
De asemenea, prin Decizia nr. 24/2011, ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de A. Iași și Colegiul de conducere al Curții de A. C., stabilind că:
"1.Acțiunea având ca obiect obligarea Instituției Prefectului prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 și fără parcurgerea procedurii de contestare a obligației fiscale prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 este admisibilă.
2. Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.";
De altfel, in cazul in care o taxa a fost incasata in baza unei legislatii interne contrara normelor comunitare, se aplica principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxa contrara dreptului comunitar este obligat sa restituie taxa perceputa prin incalcarea acestuia.
In astfel de situatii Curtea de Justitie a decis ca statele membre trebuie sa asigure rambursarea taxelor colectate cu incalcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaza autonomia procedurala si imbogatirea fara justa cauza.Totodata, a mai decis ca in astfel de cauze pot fi platite si daune pentru pierderile suferite(CJCE,cazul nr.68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et accises precum si cauza conexata nr.C- 290/05 si C-333/05 Akos Nadasdi si Ilona Nemeth parag.(61-70).
Asupra cauzei pe fond
tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. N. și A. F. P. Ș. S. calcularea taxei de poluare. Cererea sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule .reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 50/2008 Tribunalul a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H.G. 686/2008 privind normele metodologice de aplicare a O.G. 50/2008 taxa de poluare se achită la unitățile Trezoreriei Statului, însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de
M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A
F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. ȘIMLEUL S. ȘI A. F. P. N.,
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. Susține recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 50/2008, în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Analizând cu prioritate exceptia lipsei de interes invocata de catre instanta din oficiu Curtea apreciaza ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente :
In prima instanta atat cererea de chemare in judecata cit si cererea de chemare in garantie au fost respinse ca nefondate .
In speta s-a declarat recurs doar de catre parate .
Intrucit la fond actiunea formulata impotriva paratelor a fost respinsa prin promovarea prezentei cai de atac recurentele nu obtin nici un folos practic motiv pentru care demersul lor judiciar din prezentul dosar este lipsit de interes .
In consecinta in temeiul art. 20 alin. 3 din Legea 554/2004 corob cu art. 312 C.pr.civ Curtea a admis exceptia lipsei de interes si a respins recursul ca lipsit de interes .
Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât
acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, în speță, reclamantul nu a depus niciun înscris din care să rezulte că autoturismul pentru a cărui înmatriculare s-a achitat taxa de poluare a fost anterior înmatriculat în vreun stat membru UE, motiv pentru care cererea prin care reclamantul solicită restituirea taxei întrucât ar contraveni normelor comunitare este neîntemeiată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul și 312 C.proc.civ., se va admite
recursul declarat de D. | G. | a F. | P. | S. | în numele A. | F. | ||
P. Ș. S. și A. | F. | P. | N. | . |
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII
DECIDE:
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de D. G. a F. P.
S. în nume propriu.
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. S. în numele A. F. P. ȘIMLEUL S. și A. F. P. N.
împotriva sentinței civile nr.3075 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
C. P. | A. | M. | C. | M. | S. |
Red.AMC../S.M.D.
2 ex./_ /Jud.fond.P. R.
GREFIER
V. D.
