Decizia civilă nr. 2022/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2022/2013
Ședința publică de la 14 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător S. L. R. Judecător L. U.
G. A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta G. A F. P.
M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 3.172 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu reclamantul intimat S. N. și pârâta A.
F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de pârâtă este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_ s-a înregistrat la dosarul cauzei note de ședință din partea intimatului S. N. .
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 3.172 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-au respins excepțiile invocate de pârâte.
S-a admis excepția inadmisibilității invocată de instanță din oficiu de instanță cu privire la petitul prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de poluare pe care l-a respins.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul S. N., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M., A. F.
P. B. M. și A. F. PENTRU M. B., iar pârâtele A. F.
P. B. M. și A. F. pentru M. au fost obligate să restituie reclamantului suma de 7135 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare.
S-a respins petitul prin care s-a solicitat obligarea la plata dobânzilor fiscale.
Au fost obligate pârâtele D. G. A F. P. M. și A.
F. PENTRU M. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1043,3 lei.
Conformându-se exigentelor articolului 137 alin.1 C.Proc.Civ., instanța de fond a soluționat cu prioritate excepțiile invocate.
Conform art. 109 Cod pr. civilă acțiunea în constatare este inadmisibilă dacă partea are la dispoziție acțiunea în realizare. Cererea de constatare a nelegalității încasării taxei de poluare nu poate fi primită în condițiile în care partea are la dispoziție mijlocul procedural reglementat de lege și anume contestația administrativă și acțiunea în contencios administrativ prin care să atace în termenele și condițiile procedurale stabilite în Codul de procedură fiscală legalitatea actului administrativ, mai exact a deciziei de calcul a taxei de poluare. Un alt argument care susține inadmisibilitatea acestui capăt de cerere decurge și din natura juridică a operațiunii de încasare a taxei de poluare care nu constituie un act administrativ prin ea însăși, ci doar o operațiune materială.
Pentru aceste motive instanța a admis excepția și a respins ca inadmisibil petitul prin care se solicită să se constate nelegalitatea încasării taxei de poluare. Chiar dacă această chestiune are consecințe pur formale în cauză pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare, soluționarea ei se impune pentru acuratețea hotărârii pronunțate în cauză.
Cu privire la excepția de inadmisibilitate invocată de către pârâta instanța a constatat următoarele:
Prin decizia nr. 24/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii s-a statuat că în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 lit. d) Cod procedură fiscală nu s e aplică procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008 coroborat cu art. 205-218 Cod procedură fiscală
În consecință, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii invocată de către pârâta.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat dintr- un stat membru al Uniunii Europene autovehiculul identificat în cerere, pentru înmatricularea căruia în România pârâta A. F. P. B. M. a emis decizia de calcul a taxei de poluare prin care a stabilit cuantumul de 7135 lei al obligației de plată a taxei de poluare. Suma a fost achitată cu chitanța seria TS8, nr. 1345363 din_ .
Ulterior înmatriculării, s-a solicitat restituirea taxei, fără a se dispune restituirea taxei de poluare de către autoritățile fiscale.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 50/2008 T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F.
P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M.
, prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată și menținerea deciziei de stabilire a taxei de poluare ca temeinică și legala.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 303 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond,
departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. Susține recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 50/2008, în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamanta solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr. fiscală cât și pe cele ale O.G. nr. 9/2000, potrivit cărora repararea prejudiciului se realizează de la data cererii de chemare în judecată și nu de la data achitării taxei.
În privința cheltuielilor de judecată, se solicită respingerea acestora ca inadmisibile având în vedere dispozițiile art. 274 corob. cu art. 275 - 276 C.pr.civ.
Reclamantul-intimat
S. N. a depus note de ședință
în cauză prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, deoarece taxa de poluare stabilită în sarcina sa încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor în cadrul C.E. și principiul nediscriminării între produsele comunitare și cele naționale, cu cheltuieli de judecată.(f.5)
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011,respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizind forma OUG 50/2008 dupa_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceaste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie
importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să
fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
In speta nu s-au acordat dobanzi .
In ce priveste motivul de recurs vizind cheltuielile de judecata acesta este nefondat cita vreme recurenta este in culpa procesuala determinata de refuzul nejustificat de recunoastere a dreptului reclamantului la restituirea taxei de poluare si de restituirea efectiva a acesteia .
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădeste a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corpb cu art. 312 C.pr.civ urmează a fi respins ca atare.
In temeiul art. 316,298,274 C.pr.civ Curtea va obliga recurentele aflate in culpa procesuala sa plateasca intimatului reclamant suma de 300 lei cheltuieli de judecata in recurs constand in onorariu avocatial partial dovedit prin chitanta de la f.9 apreciind ca acest cuantum corespunde valorii pricinii si muncii depuse care s-a limitat la depunerea concluziilor scrise intr-o problema de drept in prezent lamurita prin pronuntarea hotararilor indicate in prezentele considerente .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de către pârâta D. G. A F. | P. | |
A J. | M., în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI F. | P. |
B. M., împotriva sentinței civile nr. 3.172 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Obligă recurentii să plătească intimatului S. N. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2013.
PREȘEDINTE, A. A. M. | JUDECĂTOR, S. L. R. | JUDECĂTOR, L. U. |
G. , A. B. |
Red.A.A.M./_
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: M. H. .
