Decizia civilă nr. 4418/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4418/2013
Ședința publică de la 18 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D. Judecător R. -R. D.
G. C. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P.
M. în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI F. P. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1072 din data de 22 mai 2012, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu reclamantul-intimat
G. G. D. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
Compunerea completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012 anexată în extras la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată, în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Ca și motiv de ordine publică și întemeiat pe dispozițiile art. 306 alin.2 raportat la art. 304 pct.5 C.pr.civ., Curtea din oficiu, invocă lipsa calității procesuale active a reclamantului-intimat și reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1072 din 22 mai 2012, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M. s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G. G. D., în ceea ce privește capătul de cerere referitor la constatarea nelegalității Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 3139/_ și restituirea taxei de poluare în sumă de 5.813 lei.
S-a respins cererea reclamantului de constatare a nelegalității Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 3139/_ și de restituire a taxei de poluare în sumă de 5.813 lei, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-au respins excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâta D. G. a F. P. M. .
S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul G. G. D. în contradictoriu cu pârâții D. G. A F. P. M., A. F.
P. B. M. și A. F. Pentru M. și în consecință :
S-a constatat nelegalitatea încasării la bugetul pârâtei A. F. pentru M. a taxei de poluare în cuantum de 1.237 lei achitată la Trezoreria B.
M. cu chitanța seria TS7 nr. 6121769 din_ .
Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 1.237 lei, cu dobânda legală de la data achitării taxei și până la restituire.
Au fost obligate toate pârâtele să plătească reclamantei suma de 43,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
T., având a se pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată din oficiu la termenul de judecată din_, a reținut următoarele:
Creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective (art. 21 alin. 1 și 4 Cod procedură fiscală).
În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanță fiscală prevăzute la art. 21, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligația corelativă de plată a acestor drepturi (art. 25 alin. 1 Cod procedură fiscală).
Creanțele principale sau accesorii privind drepturi de rambursare sau de restituire ale contribuabililor, precum și sumele afectate garantării executării unei obligații fiscale pot fi cesionate numai după stabilirea lor potrivit legii (art. 30 alin. 1 Cod procedură civilă).
În speță, nu este îndeplinită condiția referitoare la stabilirea creanțelor fiscale potrivit legii. Această cerință este de ordine publică și are ca rațiune, printre altele, prevenirea speculării creanțelor fiscale.
Cu alte cuvinte, la momentul cesiunii, cedenții nu aveau împotriva fiscului o creanță certă, lichidă și exigibilă, ci doar o creanță virtuală (aceasta va putea să devină certă numai în situația recunoașterii sale pe cale judecătorească).
Restituirea taxelor ilegal percepute, fie și cu nesocotirea dreptului comunitar, nu poate avea loc decât cu respectarea regulilor procedurale interne (principiul de drept comunitar al autonomiei procedurale naționale).
Așa fiind, reclamantul, nefiind contribuabil, adică persoană care să fi plătit taxa de poluare, nu are calitate procesuală activă.
În raport de aceste considerente, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ceea ce privește capătul de cerere referitor la constatarea nelegalității Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 3139/_ și restituirea taxei de poluare în sumă de 5.813 lei.
Cu privire la autoturismul marca Mercedes Benz s-a arătat că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene autovehiculul marca Mercedes Benz, pe care a dorit să-l înmatriculeze, însă pârâta A. F.
P. a stabilit prin Decizia de calcul al taxei de poluare, obligația de plată a sumei de 1.237 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare.
Reclamantul consideră în esență că OUG nr. 50/2008 este contrară art.
90 din Tratatul de instituire a CE.
Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M., în principal, a invocat excepția lipsei procedurii prealabile și excepția de inadmisibilitate, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Având a se pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâta D. G. a F.
P., în conformitate cu art. 137 Cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele:
Astfel cum s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 24/_, procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod, sens în care instanța a respins excepțiile invocate.
Asupra cauzei pe fond tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări in România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. B. -M. calcularea taxei de poluare. Cererea sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule reclamantul achitând taxa stabilită.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 50/2008 T. a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F.
P. M. în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI F. P.
B. M.
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată și menținerea ca temeinic și legal a actului administrativ fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de organul fiscal.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond
interpretând greșit disp. art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamant nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Recurenta a reiterat excepția inadmisibilității, invocată și în fața instanței de fond, arătând că nu a fost urmată procedura fiscală obligatorie, prev. de dispozițiile codului de procedură fiscală.
Mai arată recurenta că în mod greșit instanța de fond a dispus restituirea sumei reprezentând taxă de poluare, fără să se facă referire la actul din care provine această sumă.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. Susține recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 50/2008, în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile Codului de pr.fiscală cât și pe cele ale Ordinului nr._ pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau
rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, iar dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prev. la pct. 1 sau a celui prev. la Cap. I pct. 4 alin. 3, după caz, și se acordă la cererea contribuabililor.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
In analiza recursului declarat de pârâtă Curtea a analizat cu prioritate motivul de ordine publica pus in discuție din oficiu vizând calitatea procesuală activă a reclamantului raportat la prevederile art. 30 C.pr.fiscala ,motiv care daca ar fi întemeiat ar face inutila analiza celorlalte motive de recurs .
Reclamantul a încheiat contract de cesiune a creanței pe care numitul Coma SA ar avea-o împotriva Statului, creanța constând in restituirea taxei pe poluare perceputa de administrațiile financiare în baza OUG 50/2008, reglementare naționala apreciata a fi contrară dreptului comunitar (f. 9-25 dos. fond) .
După încheierea contractului de cesiune, reclamantul a notificat cesiunea (f. 6 dos. fond) și a formulat cerere de restituire a taxei de poluare (f. 8 dos. fond) .
Potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă Statul și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ în raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe .
Articolul 30 Cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții :creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul intimat pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert, lichid si exigibil al creanței prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile Codului civil, cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert, lichid si exigibil al creanței contribuabilului.
Cesiunea nu poate privi așadar drepturi litigioase sau drepturi al căror caracter cert, lichid si exigibil nu a fost stabilit încă ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al căror caracter cert lichid si exigibil este stabilit in modalitățile sus menționate .
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroborează în sensul celor mai sus menționate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h) si alin 5 indice 1 C.pr.fiscala si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care în ipoteza formulării unui cereri de restituire a unor creanțe fiscale prevăd obligativitatea in primul rând a compensării sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urmărind, în toate situațiile în care o persoana a achitat o suma supusa restituirii în primul rând se verifica daca nu operează compensarea si doar apoi se stabilește suma de restituit. Astfel se explica si de ce art. 30 C.pr.fiscala impune ca o condiție de validitate a cesiunii de creanța ca in cauza creanța cesionata sa fie stabilita adică sa aibă un caracter cert si lichid .
In speța, dreptul cedentului la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita în condițiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire, fie prin hotărâre judecătoreasca. Rezulta așadar ca
cesiunea de creanța din speța nu este valabila, iar cesionarul nu a dobândit nici un drept legal de restituire. Pe cale de consecința, cesionarul nu are calitate procesual activa nici pentru a urma procedura prevăzuta de art. 205 si urm C. pr. fiscala care este deschisa numai celui care consideră că a fost lezat în drepturile sale si a solicita accesoriu anularii actului si restituirea sumei si nici de a solicita pe cale principala restituirea taxei de poluare întrucât nu este titularul vreunui drept care sa fie lezat in speța .
Este adevărat că organul fiscal nu a respins contestația administrativă pe excepția lipsei calității procesuale active și nici în recurs nu a formulat critici.
Din perspectiva dreptului material care se dorea a fi realizat prin prezentul demers judiciar indiferent ca realizarea dreptului este respinsa pe unul din argumentele sus menționate pentru reclamant situația este aceeași respectiv dreptul pretins nu a putut fi valorificat in acest demers judiciar .
Din analiza cesiunii de creanța rezultă ca aceasta cesiune a fost conceputa de către părți ca un mecanism care sa ușureze recuperarea taxei de poluare de către cedent. Mai mul cesionarul reclamant explică prin precizarea de acțiune că de fapt plata taxei pe poluare încasată de autoritatea fiscală prin chitanța din_ a fost făcută de acesta fără însă să se producă vreo probă în acest sens iar încheierea contractului de cesiune de fapt vizează recuperarea direct de la organul fiscal. Or, deși valabil efectuată pentru organul fiscal este și reprezintă nu o plată directă ci o plată pentru altul, raportul juridic fiscal este și rămâne legat între fisc pe de o parte și terțul cedent.
Din aceasta perspectiva respingerea acțiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa este chiar mai favorabila reclamantei care ar putea uza in mod legal de prevederile art. 30 C.pr.fiscala în faza unei eventuale executări silite a sumelor stabilite in favoarea cedenților prin hotărâri judecătorești irevocabile .
Împrejurarea ca taxa de poluare ce a făcut obiectul cesiunii de creanța este contrara dreptului comunitar si ca pentru recuperarea ei nu mai este necesara parcurgerea procedurii prevăzute de art. 205 si urm din C.pr fiscala așa cum s-a statuat prin decizia 24/2011 de către ICCJ nu contrazic cele mai sus expuse. Altfel spus ,soluția de fata nu încalcă principiul priorității dreptului Uniunii Europene sau al efectului direct al acestui drept.
Pe lângă aceste principii, o alta trăsătura definitorie a dreptului european este autonomia procedurala naționala în aplicarea acestui drept. Aplicând si acest principiu este evident ca in cazul de fata reclamantul nu are calitatea procesual activa așa cum s-a arătat deja întrucât nu este titularul unui drept legal dobândit si pe cale de consecința nu a suferit vreun prejudiciu legat de un asemenea drept prin încălcarea de către legislația interna a dreptului Uniunii Europene.
In ipoteza in care o taxa este perceputa contrar dreptului comunitar așa cum se arata in literatura de specialitate în virtutea autonomiei procedurale sus indicate, căile procedurale de restituire ale acesteia sunt cele folosite si pentru recuperarea taxelor plătite cu încălcarea dreptului intern cu condiția ca acestei cai sa fie efective si sa nu facă imposibila recuperarea taxei .
Este evident ca persoanele prejudiciate prin perceperea taxei de poluare in speța cedenții au si în prezent in limita termenului de prescripție deschisa calea acțiunii de restituire in temeiul art. 117 lit. d) din C.pr fiscala care este așadar o cale de atac efectiva si care face posibila recuperarea taxei nelegal achitate.
Totodată, în ipoteza acestor acțiuni la fel ca si pentru acțiunile de restituire a taxelor interne exista un mecanism de verificare a existentei dreptului de restituire, respectiv se verifica daca taxa a fost achitata pentru un autovehicul ce provine din spațiul U.E, verificare ce se face fie de către organul care a colectat
taxa in cazul in care se adresează cu o cerere acestuia, fie de către instanța de judecata .Si in acest caz la fel ca si in cazurile din dreptul intern rămân in vigoare in virtutea principiului autonomiei procedurale celelalte reguli cuprinse in Codul de procedura fiscala respectiv cele vizând compensarea si restituirea doar a sumei ramase după compensare si posibilitatea cesionarii doar după stabilirea lor
,aceste reguli neîmpiedecând efectivitatea caii procedurale recunoscute celor in drept pentru recuperarea taxei de poluare achitata cu încălcarea dreptului UE si neîncălcând principiul priorității dreptului Uniunii Europene si a caracterului direct al acestuia .
Așa cum s-a arătat mai sus art. 30 C.pr.fiscală este o prevedere legala cu caracter imperativ, iar vătămarea ce rezulta din nerespectarea sa consta în imposibilitatea aplicării art. 116 alin. 5 si art. 117 alin alin. 6 C.pr. fiscala, vătămare ce nu poate fi înlăturata decât prin respingerea acțiunii pe lipsa calitate procesual activa .
În consecință, in baza considerentelor de mai sus Curtea în baza articolului 312 cod procedură civilă raportat la articolul 20 din Legea 554/2004 va admite recursul declarat in cauza si va modifica sentința recurata in sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active si respingerii acțiunii ca inadmisibilă, fiind formulata de o persoana fara calitate procesual activa .
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta D. | G. | A F. | P. M. în | |
nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI F. | P. | B. | M. împotriva |
sentinței civile nr. 1072 din 22 mai 2012, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o modifică în sensul că respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul G. G. D. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | |||
L. U. | M. | D. | R. -R. | D. |
G. ,
C. C.
Red.L.U./dact.L.C.C.
2 ex./_ .
Jud.fond: V. F.
