Decizia civilă nr. 5077/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5077
Ședința publică din data de_ Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. S. JUDECĂTOR: C. P. JUDECĂTOR: A. M. C.
GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. C. E. S. împotriva sentinței civile nr. 8562 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C. -N. și A. F. PENTRU M. B., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite
- restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 8562 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta SC C.
E. S., în contradictoriu cu parata A. F. P. A M. C. N.
.
A fost admisă cererea de chemare in garanție.
A fost obligată parata sa restituie reclamantului suma de 2453 lei reprezentând taxa de poluare precum si dobânda legală calculată la această sumă începând cu data de_ și până la achitarea efectivă.
A fost obligată chemata în garanție A. F. PENTRU M. să plătească paratei suma de 2453 lei cu titlu de taxa de poluare si dobânda legala calculata la aceasta suma începând cu data de_ si pana la achitarea efectiva.
A fost obligată parata sa plătească reclamantului cheltuieli de judecata în sumă de 189,3 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Reclamanta a achiziționat un autoturism marca Volvo, nr. de identificare
YV2AG30A7BB582427, înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru UE.
Pentru înmatricularea autoturismului în România, reclamanta a achitat cu titlu de taxă de poluare suma de 2453 lei cu chitanța seria TS7 nr. 5406592/_
.
Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma modificată prin OUG nr.117/2009.
La data de_ reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea i-a fost respinsă motivat de faptul că, taxa de poluare pentru autovehicule a fost instituită prin O.U.G. nr. 50/2008, astfel persoana fizică sau juridică care face înmatricularea are obligația plății taxei cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, iar taxa de poluare nu poate face obiectul unei restituiri.
Instanța a constatat că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I.
T.
c. Statul Român,
s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
În tem.art.274 alin 1 și 3 Cod pr.civ., instanța a obligat pârâta A. F.
P. C. -N. să plătească reclamantei suma de 189,3 lei cheltuieli de judecată
.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. . C. E. S.
, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pentru motivele prevăzute de art. 304 al. 7, 8, 9 C.pr.civ. art. 3041și art. 312 al. 3 C.pr.civ.
În motivarea recursului, recurentul arată că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este nelegală, motivele de recurs fiind cele prevăzute de art.304 pct.7 C. pr.civ .
O primă critică adusă hotărârii pronunțate de către instanța de fond se încadrează în prevederile art 304 pct.7 C. pr.civ, teza 1, "hotărârea nu cuprinde
motivele pe care se sprijină ... ".Hotărârea nu conține o motivare concretă în fapt și în drept, astfel încât să constituie o constituie o garanție pentru recurentă. Obligația motivării este edictată în interesul unei bune administrării a justiției și a încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor hotărârile judecătorești.
Consideră că instanța de fond nu a ținut cont de toate cheltuielile efectuate de către recurentă cu privire la acest proces, astfel încât din motivarea acesteia
nu rezultă care au fost temeiurile de drept și de fapt pentru care onorariul de avocat nu a fost acordat în integralitate.
Susține că instanța de fond nu a verificat proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauza, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
Consideră că un onorariu de 450 RON nu este nepotrivit de mare pentru o spetă care, deși nu a implicat un grad mare de specializare, a presupus o muncă și documentare laborioasă, astfel Încât cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat, taxa de timbre și timbru judiciar ar trebui acordate integral.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Deși în cadrul cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă în cadrul judecății în primă instanță s-au regăsit și onorariul în cuantum de 450 lei achitat avocatului care a reprezentat partea, precum și taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar datorate pentru fond, instanța a acordat doar suma de 189,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fără a indica motivele pentru care nu a acordat întreaga sumă solicitată și fără a motiva ce anume reprezintă suma de 189,3 lei, respectiv dacă se compune numai din onorariu avocațial redus sau din taxa judiciară de timbru/timbrul judiciar și onorariu avocațial parțial.
Prin urmare, hotărârea este parțial criticabilă prin prisma motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.7 C.proc.civ., întrucât nu cuprinde motivele pentru care s-au acordat cheltuielile de judecată în cuantum de 189,3 lei.
Curtea reține că pârâta este în culpă procesuală întrucât a încasat o taxă constatată ca fiind nelegală, nu a restituit-o la cerere, astfel că reclamantul a fost nevoit să inițieze prezentul demers procedural pentru a-și recupera suma de bani percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
De asemenea, curtea apreciază că, în aplicarea prevederilor art.274 alin.3 C.proc.civ. și în concordanță cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului atunci când hotărăște asupra art.41 din Convenție, partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
Din această perspectivă, precum și în conformitate cu jurisprudența constantă în materie a Curții de Apel C., reclamantul era îndreptățit la restituirea întregului cuantum al cheltuielilor de judecată solicitate, respectiv 489,30 lei, constând în onorariu avocațial, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate pentru fondul cauzei.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ., Curtea va admite recursul declarat de reclamanta S. C. E. S. împotriva sentinței civile nr. 8562 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în parte, în sensul că va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 489,30 lei și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta S. C. E. S. împotriva sentinței civile nr. 8562 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în parte, în sensul că obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 489,30 lei.
Menține celelalte dispozițiilor.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. | S. | C. | P. | A. | M. C. |
GREFIER
V. D.
Red. A.M.C./S.M.D.
2 ex. /_ jud.fond.M. B.
