Decizia civilă nr. 598/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 598/2013
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta P. I. L. I., în contradictoriu cu pârâții M. E.
N. și I. Ș. AL J. S., având ca obiect obligația de a face recunoaștere diplomă licență.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă, avocat Dâmb I., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1321 N. C. Pr. Civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Curtea acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepțiilor inadmisibilității acțiunii, a nelegalității diplomei de licență și a lipsei calității procesuale pasive a I. ui Ș. Județean S. .
Pe fond, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată în
solidar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reclamanta P. I. L. I., a chemat în judecată pe pârâții M.
E. N. și I. Ș. AL J. S. solicitând obligarea pârâtului
E. să recunoască valabilitatea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă cu consecința admiterii participării reclamantei la examenul de titularizare în învățământ, precum și a I. ui Ș. S. să permită reclamantei susținerea examenului de titularizare.
Reclamanta a arătat că s-a înscris în calitate de profesor la concursul de titularizare organizat în sesiunea 2013, însă nu a fost acceptată în concurs, nefiind înscrisă pe lista candidaților. Se susține că reclamanta a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română, specializare limba și
literatură engleză în cadrul Universității Spiru Haret, forma de învățământ la distanță în anul 2007, i s-a conferit titlul de licențiat în filologie, i s-a eliberat diploma de licență, a obținut un certificat de absolvire a departamentului pentru pregătirea personalului didactic, a promovat examenul de definitivat în învățământ și a fost acceptată în anii 2007-2011 la examenul de titularizare. În anul 2013 s-a regăsit pe lista de candidați înscriși la concurs cu studii neautorizate în jud.S. și cu toate că fișa de înscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice sesiunea 2013 i-a
fost inițial validată, ulterior i s-a transmis de către ISJ S. că nu mai este validată și că nu va fi primită la examenul de titularizare.
Prin întâmpinarea formulată I.S.J.S. a solicitat respingerea acțiunii ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, arătând că este instituție subordonată M. ui E. și obligată să aplice actele normative emise de către Minister. De asemenea, a invocat excepția de nelegalitate a diplomei de licență seria A1 nr.0025792 emisă de Universitatea Spiru Haret - Facultatea de Limbă și literatură română arătând că specializarea urmată de reclamantă nu se regăsește la forma de învățământ la distanță nici măcar ca fiind autorizată să funcționeze provizoriu în cadrul Universității Spiru Haret.
E. N. a depus întâmpinare invocând excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată arătând că nu a fost urmată procedura prealabilă, excepția lipsei de interes în raport de dispozițiile art.32 lit.d și 33 din Legea 134/2010 precum și de faptul că reclamanta deține o diplomă de licență și a arătat că nu există raporturi juridice între reclamantă și M. E. N. deoarece diploma produce efecte juridice, fără a fi necesar vreun act de recunoaștere a diplomei de către Minister.
Pe de altă parte, susține ministerul că Universitatea Spiru Haret nu a depus vreo dovadă că a formulat o cerere de acreditare pentru învățământul la distanță și nici că s-ar fi supus unei evaluaări conform OUG 75/2005 și HG 1011/2011 nefiind acreditată nici prin hotărârile anterioare HG 1609/2004, HG 916/2005, HG 676/2007, HG 635/2008 și HG 749/2009 și
HG 966/2011. Totodată, se susține că cererea de chemare în judecată nu întrunește condițiile prev.de art.8 și 18 precum și de art.2 alin.1 lit.i din Legea 554/2004 pentru a se considera că este vorba de un refuz nejustificat din partea ministerului, astfel încât această cerere este inadmisibilă, iar în subsidiar neîntemeiată.
Pârâtul arată că nici din perspectiva art.2 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul nu este obligat la organizarea unui tip de învățământ și nici la recunoașterea unor forme private de învățământ, astfel încât instanța nu poate obliga statul să recunoască efectul util al unor studii, respectiv recunoașterea unei diplome atât timp cât forma de învățământ parcursă nu este ea însăși recunoscută.
Referitor la înscrierea și participarea la examenul de titularizare în învățământ, acesta este organizat în baza Metodologiei Cadru aprobată prin ordinul 6239/2012 și verificându-se aceste condiții rezultă că studiile efectuate de reclamantă nu au fost autorizate să funcționeze provizoriu în baza unei hotărâri de guvern pentru forma de învățământ la distanță.
Asupra excepțiilor și asupra fondului cauzei, Curtea de Apel va reține următoarele:
Reclamanta a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română, specializare limba și literatură engleză în cadrul Universității Spiru Haret, forma de învățământ la distanță în anul 2007, astfel încât i s-a conferit titlul de licențiat în filologie și i s-a eliberat diploma de licență cu seria A1 nr.0025792 din_ precum și suplimentul de diplomă.
Specializarea urmată de reclamantă era autorizată să funcționeze la zi conform HG 944/2002 și a fost acreditată de Consiliul Național pentru Acreditarea Academică în 2005 pentru forma de învățământ cu frecvență fiind cuprinsă în HG 916/2005. Această specializare, de asemenea potrivit HG 1609/2004 formele de învățământ la distanță și cu frecvență redusă erau autorizate să funcționeze provizoriu. Ulterior prin HG 676/2007 studiile de Limba și literatura română - Limba și literatura engleză erau
acreditată la forma de învățământ cu frecvență și autorizată provizoriu pentru formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță dar prin HG 635/2008 acreditarea s-a făcut doar pentru forma de învățământ la zi. Astfel o mare parte a intervalului în care reclamanta a efectuat studiile este acoperit de actele normative mai sus enumerate iar la data absolvirii forma de învățământ urmată era acreditată să funcționeze provizoriu. Inconstanța cu care autoritatea centrală a statului a procedat în acest domeniu a dat o
imagine eronată persoanelor care urmau studii în forma la distanță acestea având percepția că studiile în această formă sunt autorizate să funcționeze chiar dacă in anumiți ani acestea erau autorizate numai în forma de învățământ la zi. De asemenea instituțiile statului abilitate în acest domeniu nu au controlat modul în care această unitate de învățământ superior respectă actele normative fapt care a condus la interpretarea abuzivă a actelor normative și la existența unui număr foarte mare de absolvenți în domenii neautorizate. A veni însă acum cu propunerea ca persoanelor care au obținut diplome să nu li se recunoască valabilitatea și au avut convingerea că au
De asemenea, reclamanta P. I. Lăcrimoara I. a obținut un certificat de absolvire a Departamentului pentru pregătirea personalului didactic, a promovat examenul de definitivat în învățământ și a fost acceptată în anii 2007-2011 la examenul de titularizare. Participarea la cursul de pregătire și acceptarea reclamantei de a-și desfășura activitatea în calitate de profesor în învățământ în acești ani, precum și participarea și promovarea la examenul de definitivat din luna august 2010, s-a făcut în baza diplomei de licență obținută de reclamantă ca urmare a examenului de
licență susținut în cadrul Universității Spiru Haret după absolvirea studiilor universitare. Prin aceasta, instituțiile statului au recunoscut valabilitatea studiilor universitare urmate de reclamantă și au permis în baza acestora să ocupe un post în învățământ și să participe la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice vacante.
În anul 2013 s-a regăsit pe lista de candidați înscriși la concurs cu studii neautorizate în jud.S. și cu toate că fișa de înscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice sesiunea 2013 i-a fost inițial validată, ulterior i s-a transmis de către ISJ S. că nu mai este validată și că nu va fi primită la examenul de titularizare.
Pârâta ISJ S. i-a comunicat reclamantei că neacceptarea la concursul de ocupare a posturilor vacante din anul 2013 s-a datorat faptului că introducând datele referitoare la studiile absolvite de reclamantă în aplicația titularizare 2013 a M. ui E., Cercetării și Tineretului fișa a fost blocată cu mențiunea că, candidata ar avea studii neacreditate.
Prin urmare, a existat un refuz al pârâtelor ISJ S. și M. E.
de a permite participarea reclamantei la examenul național de titularizare sesiunea 2013, iar prevederile art.8 din Legea 554/2004 nu pretind ca în cazul refuzului autorităților publice de a da curs cererii de participare a reclamantei necesitarea efectuării încă a unei plângeri prealabile. Aceasta deoarece plângerea prealabilă prevăzută de art.7 din Legea 554/2004 nu este necesară în cazul refuzului întrucât refuzul sau tăcerea administrativă este asimilată de art.2 din Legea 554/2004 unui act administrativ dând posibilitatea acțiunii judiciare; urmând ca instanța să verifice dacă acest refuz este sau nu justificat.
Din această perspectivă, excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității ca urmare a lipsei plângerii prealabile urmează a fi respinse.
Referitor la lipsa de interes a reclamantei în raport de dispoz.art.32 lit.d și art.33 din Legea 134/2010 și la faptul că reclamanta deține o diplomă de licență, Curtea de Apel va aprecia că deși reclamanta deține o diplomă de licență, conduita pârâților face ca acest act juridic să fie lipsit de eficiență și să ducă la un prejudiciu pe seama reclamantei care astfel pe o cale ocolită își vede nerecunoscută diploma eliberată cu concursul M. ui
E. N. .
Acest minister nu se poate prevala nici de prevederile art.2 din primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru că acest articol nu este incident în cazul de față în sensul arătat de pârâtă, respectiv de a împiedeca instanța de judecată de a obliga statul să recunoască efectul util al unor studii. Tocmai o astfel de ‚împiedecare prin respingerea acțiunii reclamantei printr-un fine de neprimire ar duce la incidența art.6 și 13 din această Convenție, instanțele de judecată având dreptul și obligația să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin acte administrative sau prin refuzul nejustificat de a permite accesul în învățământ a reclamantei în calitate de profesor.
Titularizarea personalului didactic este realizată în baza Metodologia Cadru aprobată prin Ordinul 6239/2012 care în art.97 alin.3 arată că specializările absolvenților cu studii universitare trebuie să se regăsească atât în centralizator cât și în hotărârile de guvern privind autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea specializărilor fiind aprobate programele de studii universitare acreditate și forma de învățământ pentru care au fost acreditate prin ordin al M. ui E. .
Obligația de remitere a diplomelor de licență și a foilor matricole către reclamantă este una de rezultat conform art. 20 din OMEC nr. 2284/2007. Potrivit art.5 din același act normativ, responsabilitatea gestionării, completării și eliberării actelor de studii revine în exclusivitate instituției de învățământ superior, respectiva rectorului instituției.
Potrivit Ordinului Ministerul Educației și Cercetării nr. 3404/_ privind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecvență redusă sau de învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective și dispun de departamente specializate.
Totodată, trebuie subliniat faptul că OG nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, nu este aplicabilă reclamantei (conform principiului neretroactivității legii civile), întrucât a intrat în vigoare după data promovării examenului de licență din sesiunea iulie 2008, fiind publicat în MO nr. 581 din 20 august 2009.
De altfel, în speță nu a fost contestat în mod expres faptul că reclamanta nu are dreptul să obțină diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru că a urmat o formă de învățământ pentru care pârâta nu a parcurs etapele obligatorii de acreditare/autorizare provizorie.
Așa cum arată și pârâta M. E., Ordinul nr.6239/2012 a fost emis pentru punerea în aplicare a Legii 1/2011. Prin urmare metodologia cadru poate privi doar diplomele eliberate după intrarea în vigoare a Legii 1/2011 și nu poate restricționa accesul reclamantei de a a participa la un
examen de titularizare, aceasta cu atât mai mult cu cât anterior i s-a permis participarea la acest examen în anii 2007 - 2011.
Având în vedere că prin diploma respectivă se recunoaște fără altă
formalitate studiile reclamantei și oricărei persoane aflată într-o situație similară și cum în cazul de față această diplomă nu a fost anulată pe motiv de nelegalitate sau de fraudă sunt deplin aplicabile prev.art.60 alin.3 din Legea 84/1995 conform căreia diplomele și certificatele de studii eliberate de
instituțiile de învățământ superior în condițiile legii pentru aceeași specializare sunt echivalente indiferent de forma de învățământ absolută. Modificările legislative apărute prin Legea 1/2011 nu pot avea efect decât pentru viitor ca și prevederile menționate de pârâta M. E. în metodologia aprobată conform ordinului 5560/2011 care a fost emis tocmai pentru punerea în aplicare a Legii 1/2011.
Având în vedere aceste aspecte, în conformitate cu art.4 din Legea 554/2004, Curtea va respinge excepția de nelegalitate a diplomei de licență seria A1 nr.0025792 din_ .
Ca atare, Curtea consideră că în mod nejustificat cu încălcarea prevederilor art.2 alin.1 lit.i din Legea 554/2004 s-a refuzat participarea reclamantei P. I. L. I. la susținerea examenului de titularizare din anul 2013. Acest refuz aparține în egală măsură pârâtului M. E. care a apreciat că un ordin pentru punerea în aplicare a Legii 1/2011 este aplicabil și diplomei eliberate în baza Legii 84/1995 și a stabilit aceste reguli în aplicația titularizare 2013, fapt ce a determinat ca fișa reclamantei să fie blocată pe considerentul că nu ar avea studii acreditate, cât și I. ui Ș. care a considerat că dosarul reclamantei trebuie avizat negativ și a refuzat să o accepte la susținerea acestui examen.
Apreciind valabilitatea diplomei de studii, eliberate în baza Legii 84/1995 ceea ce determină obligativitatea recunoașterii acesteia și de M.
E. și I. Ș. S., Curtea în conformitate cu art.18 din Legea 554/2004 va admite acțiunea reclamantei.
În consecință, va obliga M. E. N. să recunoască valabilitatea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă seria A1 nr.0025792 din_ cu consecința admiterii participării reclamantei la examenul de titularizare.
De asemenea, va obliga I. Ș. a J. S. să permită reclamantei susținerea examenului de titularizare în învățământ în baza diplomei de licență seria seria A1 nr.0025792 din_ și a suplimentului de diplomă.
În conformitate cu prevederile art.453 C.pr.civ., vor fi obligați pârâții să achite reclamantei suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive inadmisibilității și lipsei de interes.
Respinge excepția de nelegalitate a diplomei de licență A1 nr.0025792 din_ .
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. I. Lăcrimoara I. domiciliată în J. str.L. nr.61, et.2, ap.6 jud.S. în contradictoriu cu
M. E. N. cu sediul în B., str.G-ral B. nr.28-30, sector 1 și I. Ș. al Jud.S. cu sediul în mun.Z., str.U. nr.2, jud.S. .
Obligă pârâtul M. E. N. să recunoască diploma de licență seria A1 nr.0025792 din data de 0_ și a suplimentului de diplomă și de a permite susținerea examenului de titularizare.
Obligă I. Ș. a al J. S., să permită reclamantei susținerea examenului de titularizare.
Obligă pârâții să achite reclamantei suma de 1200 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
R. R. D. M. T.
red.RRD/AC 5 ex. - _
