Decizia civilă nr. 60/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 60/2013

Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. S.

Judecător C. P.

Judecător G. -A. N. Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D.

G.

A F.

P.

B. N. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. ADMINISTRAȚIEI F.

P.

A

COMUNEI L. împotriva sentinței civile nr. 644/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , în contradictoriu cu reclamantul V.

O. privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că modificarea compunerii completului de judecată desemnat să participe la judecarea cauzei este determinată de absența justificată a doamnei judecător A. M. C. .

Prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu completului de judecată denumit 1RTxA, din a cărui compunere, în data de 08 ianuarie 2013, ar fi făcut parte următorii judecători: A. M. C., M. S., C. P. .

Față de lipsa justificată a doamnei judecător A. M. C. completul de judecată va fi reîntregit prin includerea următorului judecător aflat pe lista de permanență aprobată de Colegiu de conducere al Curții de Apel C. pentru cauzele care au ca materie contenciosul administrativ și obiect anulare act de control taxe și impozite, cu obiectele secundare: restituire taxă de primă înmatriculare, restituire taxă de poluare și obligarea la înmatricularea autovehiculelor fără plata taxei de poluare), respectiv a domnului judecător G.

A. N. .

Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012, dosarele repartizate completelor RTXA nr. 1 și RTXA nr. 2 au fost preluate de către completele denumite: 1RTXA, 2 RTXA, 3 RTXA, 4 RTXA, 5 RTXA și 6 RTXA, potrivit planificării anexate la hotărâre.

Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 644/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive

a pârâtei D. G. a F. P. B. -N. , cu privire la petitul de restituire a taxei de poluare, formulat de reclamant și, în consecință, a fost respins acest capăt de cerere în contradictoriu cu pârâta DGFP B. -N. pentru lipsa calității procesuale pasive.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta

D. G. a F. P. B. -N. cu privire la celelalte petite formulate.

A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului cu privire la petitul de restituire a taxei pe poluare.

A fost admisă excepția inadmisibilității cu privire la petitul de anulare a Deciziei de calcul al taxei pe poluare nr. 36035/_ emisă de pârâta D. G. a F. P. B. -N. și, în consecință, a fost respins, ca inadmisibil, acest capăt de cerere.

A fost admisă în parte, acțiunea formulată de reclamantul V. O. , în contradictoriu cu pârâta A. F. P. L. .

A fost obligată pârâta A. F. P. L. să restituie reclamantului suma de 4.410 lei reprezentând taxă pe poluare, precum și să plătească acestuia dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire.

A fost respinsă cererea de anulare a refuzului de restituire materializat în adresa nr. 12964/_ emisă de pârâta DGFP B. -N. .

S-a luat act act că reclamantul nu a mai solicitat cheltuieli de judecată.

A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M. , și s-a dispus obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei A. F. P. L. suma de 4.410 lei reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

La data de_ cu chitanța seria TS5 nr. 0397175, reclamantul V. O. a achitat suma de 4410 lei în contul Trezoreriei B., beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită în vederea înmatriculării în România a autoturismului marca Volskwagen Golf, aflat la prima înmatriculare în România, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.

După achitare, reclamantul a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr. 12964/_ la DGFP B. -N. , aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 12964/_ emisă de aceeași pârâtă.

Pe fondul cauzei

, tribunalul a reținut că este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat, actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar

aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.

În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre

impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.

Verificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi, Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1 iulie 2008.

În ceea ce privește primul aspect al neutralității taxei, Curtea a amintit că există o încălcare a dreptului Uniunii atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național. În această privință, Curtea a constatat că reglementarea română este conformă cu dreptul Uniunii întrucât ia în considerare, la calcularea taxei de înmatriculare, deprecierea vehiculului și asigură astfel că această taxă nu depășește valoarea reziduală încorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost

înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse acestei taxe cu ocazia înmatriculării lor.

În schimb, în ceea ce privește al doilea aspect al neutralității taxei, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

Astfel, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul a obligat pârâta A. F. P. L. să restituie reclamantului suma de 4.410 lei reprezentând taxă pe poluare, precum și să plătească acestuia dobânda legală aferentă acestei sume, calculată

de la data achitării, până la restituirea efectivă, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire.

În privința dobânzii legale, aceasta s-a acordat reclamantului în temeiul OG nr. 9/2000 - în perioada de aplicabilitate a acestui act normativ - iar ulterior în baza OG nr. 13/2011 și respectiv a Codului civil, întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs contribuabilului prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. A admite teza avansată de pârâți în sensul că dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, independent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, înseamnă a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.

Totodată, instanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de anulare a refuzului de restituire materializat în adresa nr. 12964/_ emisă de pârâta DGFP B. -N., întrucât înscrisul menționat nu întrunește caracteristicile prev. de art. 41 C.pr.fiscală pentru a putea fi calificat drept un act administrativ

fiscal, fiind doar expresia materială a refuzului autorității administrativ-fiscale de a recunoaște un drept legitim al reclamantului.

În privința cheltuielilor de judecată instanța a luat act că reclamantul nu a mai solicitat cheltuieli de judecată.

Față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și având în vedere dispozițiile art. 60 C.pr.civ., instanța a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M. și a obligat chemata în garanție să plătească AFP L. suma ce reprezintă c/v taxei de poluare achitată de reclamant, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării și până la data restituirii efective, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. l alin. l și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, aceste sume se constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. G. a F. P.

B.

, în nume propriu și în numele Administrației F. P. a comunei L.

solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei civile atacate in sensul respingerii actiunii in contencios administrativ formulata de catre reclamantul-intimat ca fiind neintemeiata,pe cale de consecinta sa nu se dispună restituirea sumei de 4.410,00 lei precum nici acordarea dobânzii legale calculata de la data platii taxei si pana la restituirea efectiva,.

In temeiul dispozitiilor art.303 pct.(6) C,procedura civila,raportat la art.3 pct(3) Cod procedura civila solicită trimiterea dosarului spre competenta solutionare la Curtea de Apel C. -Sectia Comerciala de Contencios Administrativ si Fiscal. Motivele de recurs pe care intelege sa le invoce in prezenta cerere, sunt cele prevazute de art.304.pct. (7),si (9),Cod procedura civila respectiv: cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii; cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.

Recurenta critică în parte soluția pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, este lipsită de temei legal și nu cuprinde motivele pe care se sprijină motivarea soluției, solicită a se face aplicarea disp.art. 304 și 3041Cod proc.civ., în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.

De asemenea, apreciază că instanța de fond nu a făcut o atentă analiză a tuturor cererilor părților, ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului, apărând

astfel ca verosimilă și necontestată poziția reclamantului-intimat exprimată prin acțiunea introductivă.

În contradictoriu cu cele reținute de instanța de fond, actiunea in contencios administrativ formulata de catre reclamantul-intimat este neintemeiata astfel ca nu se impunea ca instanta sa dispuna restituirea sumei de 11.324,00 lei cu acordarea dobanzilor legale calculate de la data platii taxei si pana la restituirea efectiva.

Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:

Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru

menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.

Or, în speță, reclamantul nu a depus niciun înscris din care să rezulte că autoturismul pentru a cărui înmatriculare s-a achitat taxa de poluare a fost anterior înmatriculat în vreun stat membru UE, motiv pentru care cererea prin care reclamantul solicită restituirea taxei întrucât ar contraveni normelor comunitare este neîntemeiată.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P.

  1. N. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. ÎN N. ADMINISTRAȚIEI F. P. A COMUNEI L. împotriva sentinței civile nr. 644/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

    PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII

    D E C I D E

    Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. ÎN N. ADMINISTRAȚIEI F. P. A COMUNEI L.

    împotriva sentinței civile nr. 644/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

    Decizia este irevocabilă.

    Pronunțată în ședința publică din _ .

    PREȘEDINTE

    JUDECĂTORI

    M. S.

    C.

    P.

    G.

    -A. N.

    GREFIER

    1. B.

Red. C.P. dac. GC 2 ex/_

Jud.primă instanță: A.P.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 60/2013. Anulare act control taxe şi impozite