Decizia civilă nr. 6142/2013. Contencios. Despăgubire

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR._ *

DECIZIA CIVILĂ NR.6142/2013

Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. G. JUDECĂTORI: A. A. M.

S. L. RUS GREFIER: M. V. -G.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant Vad G. împotriva sentinței civile nr. 386 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. C. Pentru S.

D. și intimatul- interveninet Vad A. S., având ca obiect despăgubire Legea nr. 247/2005.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant Vad G. asistat de avocat T. Zoltan, fără delegație la dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă C. C. Pentru S. D. și intimatul- interveninet Vad A. S. .

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

Cauza a fost declinată de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Intimata-pârâtă C. C. Pentru S. D. a depus o cerere de amânare a cauzei.

Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159¹al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei de timbru.

Curtea pune în discuție cererea de amânare a cauzei formulată de intimata-pârâtă C. C. Pentru S. D., pentru a-și preciza poziția procesuală raportat la promulgarea legii nr.165 din_ .

Reprezentantul recurentului-reclamant Vad G., avocat T. Zoltan lasă la aprecierea instanței cererea de amânare a cauzei.

Curtea, respinge cererea de amânare a cauzei ca neîntemeiată.

Curtea pune în discuție incidența prevederilor art. 34 din Legea nr.165/2013.

Reprezentantul recurentului-reclamant Vad G., avocat T. Zoltan apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 34 din Legea nr.165/2013.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul recurentului-reclamant Vad G., avocat T. Zoltan susține recursul așa cum a fost formulat și motivat în scris și în esență solicită admiterea recursului cu consecința modificării sentinței recurate în sensul respingerii excepției prematurității și admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.

Solicită să se aibă în vedere că OUG nr.4/2012 a intrat în vigoare după data promovării acțiunii de către reclamant și că termenele de soluționare a dosarelor de despăgubire prevăzute de Legea nr.165/2013 sunt exagerat de lungi și abuzive.

De asemenea, arată că alte persoane aflate în aceeași situație ca recurentul pe care îl asistă au fost despăgubite.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 386 din 28 mai 2012 în dosarul nr._ al Curții de Apel C., s-a admis excepția prematurității.

S-au respins ca premature formulate cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul VAD G. în contradictoriu cu pârâta C. C. PENTRU S. D. și cererea de intervenție în interes propriu formulată de Vad A. S. .

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul VAD G. a chemat-o în judecată pe pârâta C.

C. PENTRU S. D., solicitând admiterea acțiunii și obligarea acesteia la soluționarea dosarului de despagubire, avand numar de dosar 46398/CC, cu privire la apartamentul nr. 1 inscris in CF 66675 C. N. nr.top 5993/1 cu partile indivize comune aferente in cota de 60/100, inscrise in CF colectiva nr. 66674 C. N. si terenul aferent in suprafata de 1205 mp si apartamentul nr.2 inscris in CF 66676 C. N. nr. top 5993/11, cu partile indivize comune aferente in cota de 40/100 parte inscrise in CF colectiva nr. 66674 C. N. si terenul aferent in suprafata de 802 mp, toate situate in C. N.

, str. Scortarilor nr. 37, jud. C., prin acordarea despagubirilor cuvenite reclarnantului și obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii in cuantum de 50 lei/zi de intarziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a solicitat in temeiul Legii 10/2001 masuri reparatorii pentru apartamentul nr. 1 inscris in CF 66675 C.

N. nr.top 5993/1 cu partile indivize comune aferente in cota de 60/100, inscrise in CF colectiva nr. 66674 C. N. si terenul aferent in suprafata de 1205 mp si apartamentul nr.2 inscris in CF 66676 C. N. nr. top 5993/11, cu partile indivize comune aferente in cota de 40/100 parte inscrise in CF colectiva nr. 66674 C. N. si terenul aferent in suprafata de 802 mp, toate situate in C.

N., str. Scortarilor nr. 37, jud. C. . Dosarul de revendicare a fost inaintat spre solutionare Comisiei Centrale pentru S. D. de pe langa Autoritatea Nationala pentru S. D., de catre Institutia Prefectului jud. C., dosarul avand nr . 46398/CC.

Pana in prezent nu a primit nici o instiintare sau comunicare, de la parata, despre stadiul in care se afla dosarul de revendicare, doar faptul ca se afla inregistrat la ANRP, mai mult decat cele de mai sus parata in mod cu totul nelegal si nejustificat din anul 2009 refuza solutionarea dosarului de revendicare, motiv pentru care este nevoit sa se adreseze Instantei, pentru realizarea dreptului său, adica acordarea despagubirilor sub forma unor masuri reaparatorii prin numerar conform Titlului I, referitor la modificarea si completarea Titlului VII, din legea 247/2005 si conform Ordonantei de Uregenta nr. 81/2007 prin emiterea unei decizii in sensul celor de mai sus in favoarea acestuia.

Reclamantul a arătat că este o persoana in varsta inaintata (68 ani) si dorește ca in timpul vietii sa beneficieze de drepturile cuvenite, astfel se consideră ca solicitarea sa este intemeiata.

Prin întâmpinarea formulată, C. C. PENTRU S. D.

a arătat că prin dispoziția nr. 4469/_ care s-au acordat măsuri reparatorii pentru apartamentul nr. 1 înscris în CF 66675 C. -N. nr. top. 5993/1 cu părțile

indivize comune aferente în cota de 60/100, înscrise în CF colectivă nr. 66674 C.

N. și terenul aferent în suprafață de 1205 m.p. și pentru cota de câte 1/3 parte fiecare revendicator din apartamentul nr. 2 înscris în CF 66676 C. N. nr. top. 5993/11, cu părțile indivize comune aferente în cotă de 40/100 parte înscrise în CF col nr. 66674 C. N. și terenul aferent în suprafață de 802 m.p., toate situate în C. -N., str. Scorțarilor nr. 37, județ C., în favoarea d-lor Vad G. și d-Iui Vad A. S. .

În acest context a făcut precizarea că, pe lângă faptul că domnul Vad G. nu este singurul beneficiar al dispoziției nr. 4469/_, pentru apartamentul nr. 2 nu poate beneficia decât pentru cota de 1/3 din despăgubirile ce vor fi stabilite pentru acest apartament.

1.S-au considerat solicitările reclamantului formulate în contradictoriu cu C. C. pentru S. Despăgubiriior ca fiind neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

În cauza dedusă judecății, prin notificarea nr. 414/2001 formulată în temeiul Legii nr.10/2001, reclamantul Vad Gyongy precum și domnul Vad Sandor Laszlo au solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat in C. -

N., str. Scorțarilor nr.38. Prin dispoziția nr. 4469/_ care s-au acordat măsuri reparatorii pentru apartamentul nr.1 înscris În CF 66675 C. -N. nr.top.5993/1 cu părțile indivize comune aferente în cota de 60/100, transcrise în CF colectivă nr. 66674 C. N. și terenul aferent în suprafață de 1205 m.p. și pentru cota de câte 1/3 parte fiecare revendicator din apartamentul nr. 2 înscris în CF 66676 C. N. nr. top. 5993/11, cu părțile indivize comune aferente în cotă de 40/100 parte înscrise în CF col nr. 66674 C. N. și terenul aferent în suprafață de 802 m.p., toate situate în C. -N., str. Scorțarilor nr. 37, județ C.

, în favoarea d-lor Vad G. și d-Iui Vad A. S. .

Dosarul aferent dispoziției amintite a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale, fiind astfel declanșată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005.

În cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din actul normativ amintit, sunt parcurse mai multe etape: etapa transmiterii și a inregistrării dosarelor, etapa analizării dosarelor, etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizandu-se prin emiterea de către C. C. a deciziei reprezentând titlul de despăgubire și valorificarea acestui titlul în condițiile prevăzute de pct.26 din O.u.G nr.81/200l, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.24l/2005, Capitolul V1, Secțiunea I intitulată "Valorificarea titlurilor de despăgubire".

În cauza supusă judecății, s-a arătat că etapa transmiterii și inregistrării dosarelor a fost parcursă în ceea ce privește dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantului, în sensul că, dosarul aferent dispoziției nr. 4469/_, a fost transmis de Primăria municipiului C. -N., în calitate de entitate notificată, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr. 46398/CC. Totodată, dosarul amintit mai sus, a fost analizat în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat.

Referitor la etapa evaluării, s-a arătat faptul că această etapă este condiționată de respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor, așa cum s-a stabilit prin Decizia nr.2815/_ a Comisiei Centrale pentru S. D.

. Potrivit acestei decizii dosarele transmise Secretariatului Comisiei Centrale se vor împărți în două categorii: dosare transmise Secretariatului Comisiei Centrale pentru S. D. înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență nr.81/2007, dosare transmise Secretariatului Comisiei Centrale după intrarea în vigoare a OUG nr. 81/2007. În plus, conform art.2 din aceeași decizie, proporțional, din fiecare categorie mai sus arătată și în ordinea înregistrării lor, dosarele verificate și constatate a fi complete, vor fi trimise la evaluare.

Fată de aceste aspecte, solicitarea reclamantului privind obligarea Comisiei Centrale pentru S. D. la emiterea titlului de despăgubire este neîntemeiată.

Ulterior efectuării raportului de evaluare, C. C. va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, această entitate având obligația de a respecta anumite principii stabilite prin Titlul VII din Legea nr.247/200S, cu modificările și completările ulterioare, între care și cel al acordării unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională, motiv pentru care apreciază solicitarea reclamantei îndreptată împotriva Comisiei Centrale pentru S. D. ca fiind neîntemeiată.

Astfel, prin Decizia nr.2815/_, C. C. a stabilit două categorii de dosare, respectiv cele transmise Secretariatului Comisiei centrale înainte de apariția O.U.G nr.81/2007, și cele transmise după intrarea în vigoarea a actului normativ amintit.

În speță, dosarului privind acordarea de despăgubiri, în favoarea reclamantului, face parte din categoria dosarelor transmise Secretariatului Comisiei Centrale după intrarea în vigoare a O.U.G nr.81/2007, urmând a se respecta ordinea de înregistrare a dosarelor, așa cum a arătat mai sus.

Față de solicitarea reclamantului privind obligarea Comisiei Centrale pentru S. D. la plata de daune cominatorii de 50 lei/zi de Întârziere, face următoarele precizări:

În speță, nu poate fi vorba de refuzul Comisiei Centrale pentru S. D. de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, atât timp cât, așa cum a arătat în cuprinsul prezentei întâmpinări, procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 a fost declanșată, dosarul aferent fiind transmis Secretariatului Comisiei Centrale.

Totodată, potrivit dreptului civil, daunele cominatorii se aplică numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligațiilor de a face și de a nu face. În același context, potrivit dispozițiilor art.5802 din Codul de Procedură Civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într- un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare prin încheiere irevocabilă să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului, motiv pentru care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți, precum și solicitarea la plata daunelor cominatorii.

Cu privire la solicitarea privind obligarea Comisiei Centrale la plata cheltuielilor de judecată, s-a solicitat respingerea acestora în considerarea celor mai sus menționate.

S-a formulat cerere de intervenție în interes propriu Vad A. S.

, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la soluționarea aceluiași dosar de despăgubiri, reiterând argumentele din cererea de chemare în judecată.

Analizând cererile și înscrisurile aflate la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale relevante, curtea a constatat următoarele:

Prezentul litigiu care ca obiect obligarea pârâtei C. C. pentru S.

D. la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire reglementat de Titlul VII al Legii 247/2005.

În speță, în anul 2011 reclamantul și intervenientul în interes propriu s-au adresat pârâtei cu o cerere în sensul de a li se soluționa dosarul de despăgubire. Prin răspunsul adresat de pârâtă acestora li se aduce la cunoștință faptul că dosarul înregistrat cu nr.46398/CC va parcurge procedura prevăzută de Titlul VII din lege în ordinea stabilită prin Decizia Comisiei Centrale nr.2815/_ . Prin urmare, nu se poate vorbi de un refuz al pârâtei de a soluționa cererea de emitere a titlului de despăgubire, ci de o nesoluționare a acestei cereri într-un termen rezonabil, în această materie nefiind incidente dispozitiile art.2 alin.1 lit.g) din Legea nr.554/2004 referitoare la termenul legal de 30 de zile pentru solutionarea cererii. Până la formularea prezentei cereri de chemare în judecată, pârâta nu a soluționat această cerere, respectiv nu a îndeplinit operațiunile administrative prevăzute de lege și nici nu a emis titlul de despăgubire.

Caracterul rezonabil al termenului se apreciază de la caz la caz, la momentul soluționării acțiunii. Totodată, fiind vorba de o situație juridică în curs, instanța va aprecia caracterul rezonabil al termenului prin raportare la legislația în vigoare la data soluționării acțiunii.

Prin urmare, pe lângă prevederile Cap. V al Titlului VII al Legii 247/2005, sunt aplicabile și prevederile adoptate în această materie până la soluționarea cererii, în speță prevederile OUG 4/2012, conform cărora la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Efectul intrării în vigoare a acestui text legal este că, în speță, chiar dacă s- ar putea reține că termenul trecut de la formularea cererii de despăgubiri este nerezonabil, obligația pârâtei de soluționare a acesteia nu este exigibilă, întrucât termenul de îndeplinire a obligatiilor prevăzute de Titlul VII al Legi 247/2005 s-a prelungit cu încă 6 luni prin voința leguitorului.

Astfel, prin acest act normativ, s-a urmărit punerea în aplicare a hotărârii - pilot pronunțate de Curtea europeană a Drepturilor în cauza M. Athanasiu și alții împotriva României la data de 12 octombrie 2010, suspendarea procedurilor de evaluare și de emitere a titlurilor de despăgubire fiind determinată și de

imposibilitatea corelării momentului epuizării Fondului Proprietatea cu momentul adoptării actului normativ privind implementarea hotărârii - pilot, care va reglementa, pe lângă măsurile privind reformarea legislației în domeniu, și modul

în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor.

Așadar, prin această suspendare nu s-a urmărit doar amânarea momentului la care se vor realiza evaluarea imobilelor și emiterea titlurilor de despăgubiri, ci și blocarea acestor operatiuni pentru intervalul de timp necesar, pe de o parte, reformării legislației în acest domeniu și, pe de altă parte, găsirii resurselor financiare necesare plății acestor despăgubiri.

În ceea ce privește găsirea resurselor financiare, așa cum rezultă și din nota de fundamentare și din expunerea de motive a OUG 4/2012, resursele financiare prevăzute de Legea 247/2005 pentru plata acestor despăgubiri nu mai există în prezent, Fondul Proprietatea fiind epuizat în proporție de peste 99%, iar plata în numerar a fost sistată timp de 2 ani datorită lipsei fondurilor. În aceste

condiții, emiterea titlurilor de despăgubire nu ar avea o acoperire, fiind necesară găsirea altor resurse financiare care să asigure plata acestor despăgubiri.

Pe de altă parte, prin hotărârea - pilot pronunțată în cauza M. Athanasiu împotriva Romaniei s-a recomandat o reformare a legislației în domeniu atât în privința despăgubirii propriu - zise, cât și a mecanismului de acordare a acestora pentru a ajunge la situația în care legislația internă prevede o despăgubire certă, sigură și posibil a fi platită. Și din această perspectivă se impune oprirea procedurilor de despăgubire pentru a putea avea o imagine de ansamblu a numărului de persoane cărora trebuie să le fie plătite despăgubirile, persoane aflate în aceeași situatie, asupra posibilelor resurse existente în acest sens și a cuantumului acestor despăgubiri posibil a fi achitate în mod real, așa cum recomandă CEDO. Stoparea acestor proceduri ar urmări să asigure tuturor persoanelor îndreptățite și, deci, aflate în aceeași situație plata unei despăgubiri.

În aceste condiții, prin instituirea acestui termen de 6 luni, obligațiile prevăzute de Titlul VII al Legii 247/2005 în toate ipotezele și, implicit, dreptul afirmat de către reclamant și intervenient ca o condiție de exercitare a acțiunii civile sunt afectate de un termen suspensiv. Or, creditorul ce are un drept afectat de un termen suspensiv nu poate cere realizarea dreptului, respectiv executarea obligației corelative acestui drept înainte de împlinirea termenului.

De asemenea, instanta a apreciat că acțiunea nu a putut fi nici admisă cu stabilirea îndeplinirii obligației peste 6 luni întrucât, așa cum s-a arătat mai sus intenția legiuitorului a fost de a stopa aceste proceduri până la reformarea legislației în domeniu.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul Titlului VII al Legii 247/2005, OUG 4/2012, art.18 din Legea 554/2004, reținând incidența în speță a prevederilor OUG 4/2012, curtea a admis excepția prematurității și a respins cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție în interes propriu ca prematur formulate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul-recurent VAD

solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii excepției prematurității și admiterea acțiunii reclamantului în întregime, cu obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate atât în fond cât și în recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs se consideră că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală, având în vedere faptul că instanța a admis excepția prematurității acțiunii reclamantului și a respins acțiunea acestuia ca fiind prematur formulată, raportat la prevederile OUG nr. 4/2002.

În continuare, se arată că OUG nr. 4/2002 a intrat în vigoare la data de 15 martie 2012, după data promovării acțiunii de către reclamant și chiar dacă Ordonanța prevede suspendarea pe o perioadă de 6 luni, a emiterii titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acord despăgubiri, prevăzute de titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv"; din Legea nr. 247/2005, apreciază că procedura de acordare a măsurilor reparatorii

trebuie considerată în cauză că a fost inițiată încă în cursul anului 2001, prin emiterea notificării în temeiul Legii nr. 10/2001.

Având în vedere intervalul de timp scurs de atunci, de 11 ani, recurentul consideră că este o perioadă de timp nerezonabilă în soluționarea dosarului acestuia și nu se poate vorbi de o "prematuritate"; în solicitarea de a obliga intimata la soluționarea dosarului său de revendicare.

Totodată în susținerea recursului său, reiterează faptul că, conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei sentințe sau a unei hotărâri, indiferent de la ce instanță ar proveni, trebuie

considerată ca făcând parte integrant din proces în sensul în care a fost astfel clarificat prin Convenție. Dreptul la o instanță ar fi iluzoriu dacă dispozițiile juridice interne ale unui stat membru ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți sau să se bucure de efectul parțial. În aceste condiții, parcurgerea procedurii instituite de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 care reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv poate fi echivalată cu o modalitate de punere în executare a drepturilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

Curtea de la Strasbourg amintește în mod constant în jurisprudență faptul că omisiunea autorităților de a se conforma într-un termen rezonabil unei decizii definitive poate antrena o încălcare a art 6, alin.1 din Convenție, mai ales când obligația de a executa decizia în cauză revine unei autorități administrative, ori suspendarea pe o perioadă de 6 luni a procedurii de soluționare a dosarelor de acordarea despăgubirilor este inadmisibilă, raportat la perioada scursă din anul 2001, timp în care nu s-a procedat la respectarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 respectiv a Legii nr. 247/2005 și nu se poate vorbi despre o prematuritate.

În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepției prematurității și admiterii acțiunii reclamantului în întregime, cu obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate atât în fond cât și în recurs.

Intimata pârâtă C. C. pentru S. D. , prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea ca fiind temeinică și legală a sentinței atacate.

În motivarea poziției procesuale se artă că, avându-se în vedere și obligativitatea menținerii echilibrului bugetar și, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, a fost adoptată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/_ .

Noua lege corespunde necesității adoptării unui cadru normativ unitar pentru urgentarea și finalizarea procesului de restituire, menit să permită persoanelor îndreptățite să beneficieze de acordarea unor despăgubiri certe, previzibile și predictibile, în conformitate cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, prin noul act normativ, sunt instituite o serie de termene, atât în sarcina solicitanților cât și în sarcina entităților învestite de lege, inclusiv în sarcina noii entități ce a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru S. D.

, respectiv C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Conform art.17, alin.1, lit. a din Legea nr. 165/2013, la care am făcut referire mai sus, noua comisie validează / invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

În privința termenului în care C. Națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, facem precizarea că, art. 34 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

Acest termen de 60 de luni a fost stabilit pentru tocmai pentru a acorda, în mod efectiv, despăgubirile aferente imobilelor preluate în mod abuziv, fără a compromite angajamentele financiare internaționale asumate de Guvernul României.

Mai mult, în prezenta cauză devin incidente prevederile noului act normativ, având în vedere dispozițiile art.4 din Legea nr.165/2013, conform cărora dispozițiile prezentei legi se aplică cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel C. constată următoarele:

Obiectul prezentului litigiu constă în obligarea paratei C.C.S.D de a emite decizia cuprinzând titlul de despăgubire reglementat de titlul VII al Legii 247/2005 și a de îndeplini operațiunile administrative prealabile si necesare emiterii titlului de despăgubire si care nu au fost îndeplinite până în prezent din procedura administrativă reglementata de cap.V din titlul VII al Legii 247/2005 respectiv procedura de evaluare .Actul normativ aratat nu prevede un termen ceea ce se apreciază cu valoare de principiu ca procedura de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, conform Legii nr.10/2001 se realizează într-un termen rezonabil.

Caracterul rezonabil al acestui termen se apreciază de la caz la caz, la momentul soluționării acțiunii. Totodată, fiind vorba de o situație continuă în timp această cerere si caracterul rezonabil al termenului se soluționează respectiv se apreciază în raport cu legislația in vigoare la data soluționării de către instanța a acțiunii.

Prin urmare în speță pe lângă prevederile cuprinse in cap. V al titlului VII al Legii 247/2005 sunt aplicabile si prevederile adoptate în această materie respectiv prevederile cuprinse in OUG 4/2012 conform cărora:,, La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, până la data de 15 mai 2013, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum și procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII «Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.,,

In baza acestor prevederi legale rezulta ca in speță chiar daca s-ar putea retine ca la data pronunțării soluției recurate a trecut un termen rezonabil in care parata avea posibilitatea reala de a emite titlul de despăgubire, obligația paratei la emiterea acestui titlu și la îndeplinirea operațiunilor administrative nu a devenit exigibilă întrucât termenul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute de titlul VII al Legi 247/2005 s-a prelungit prin voința legiuitorului exprimată în actul normativ sus menționat, act normativ care urmărește implementarea hotărârii din cauza pilot M. Athanasiu și alții împotriva României .

Astfel, așa cum rezultă din expunerea de motive a acestui act normativ, suspendarea procedurilor de evaluare și de emitere a titlului de despăgubire urmărește implementarea hotărârii sus menționate și a fost determinată și de

imposibilitatea corelării momentului epuizării Fondului Proprietatea cu momentul adoptării actului normativ privind implementarea hotărârii-pilot, care va reglementa, pe lângă măsurile privind reformarea legislației în domeniu, și modul în care va continua procesul de acordare a despăgubirilor.

Prin aceasta suspendare nu s-a urmărit așadar doar amânarea momentului la care se vor realiza evaluarea imobilelor, respectiv emiterea titlurilor de despăgubiri ci prin această suspendare s-a urmărit blocarea acestor operațiuni pentru intervalul de timp necesar pe de o parte pentru reformarea legislației în acest domeniu și pe de altă parte pentru găsirea resurselor financiare necesare plății acestor despăgubiri.

In ce privește găsirea resurselor financiare așa cum rezultă și din nota de fundamentare cât și din expunerea de motive a OUG 4/2012, resursele financiare prevăzute de Legea 247/2005 cu modificările ulterioare pentru plata acestor despăgubiri nu mai exista in prezent. Fondul Proprietatea s-a epuizat intr-o proporție de peste 99% iar plata în numerar a fost sistată timp de 2 ani datorita lipsei fondurilor necesare în acest sens. În aceste condiții, emiterea titlurilor de despăgubire nu ar avea o acoperire fiind necesară găsirea altor resurse financiare care să asigure plata acestor despăgubiri.

Pentru plata despăgubirilor în numerar, ca urmare a suspendării plătii acestora timp de 2 ani prin OUG 62/2010 practica judiciară a statuat cu caracter de principiu ca emiterea titlurilor de plată apare ca prematură până la expirarea acestui termen astfel ca pentru identitate de rațiune aceasta soluție poate fi aplicată și în spețe de genul celei de față pentru emiterea titlului de despăgubire ca urmare a adoptării OUG 4/2012.

Pe de altă parte, prin hotărârea pronunțată în cauza pilot M. Athanasiu împotriva României s-a recomandat o reformare a legislației în domeniu iar in aceste împrejurări și avându-se în vedere și obligativitatea menținerii echilibrului bugetar și, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, a fost adoptată Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/_ .

, respectiv C. Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Conform art.17, alin.1, lit. a din Legea nr. 165/2013, noua comisie validează / invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.

Pretențiile reclamantului și ale intervenientului, astfel cum au fost formulate în dosarul de fond al prezentei cauze, nu se mai regăsesc în Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, publicată în Monitorul Oficial nr.278/_

Având in vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proced. civilă, curtea va respinge recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de reclamantul Vad G. împotriva sentinței civile nr. 386 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE			JUDECĂTOR	JUDECĂTOR
V. G.	A.	A.	M. S. L. RUS

fiind în CO cei doi magistrați, semnează pentru aceștia Președintele Curții de Apel

Judecător V. M.

GREFIER

M. V. G.

fiind în CO, semnează Grefier șef

M. LENA T.

Red.V.G./M.N.

2 ex./

Decizia civilă nr. 6142/2013. Contencios. Despăgubire

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 6142/2013. Contencios. Despăgubire