Decizia civilă nr. 64/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 64/R/2013
Ședința publică din 23 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE E. B.
Judecător I. N. B. Judecător A. -L. I. Grefier D. -P. O.
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de reclamanta B. R. SA membră a G. N. B. OF G. împotriva sentinței civile nr.11586/_ a Judecătoriei C. -N., cauza privind și pe intimat C. J. PENTRU P.
C. C., cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție. La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Reține că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca în data de_, petenta B. R. SA a solicitat în contradictoriu cu intimatul ANPC -
C.J.P.C. C., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției seria ANPC nr. 0007772/_ și suspendarea măsurilor dispuse prin acesta.
In motivarea plângerii sale petiționarul arată că intimatul cu sediul în C. -
N. nu ar fi avut competența materială și teritorială să-i aplice sancțiunea având în vedere că are sediul în B. . Apoi respectivul comision de administrare de credit conform OUG nr.50/2010, este comisionul de monitorizare credit prevăzut de art.6 pct.1 din contractul de credit bancar și că a decis redenumirea comisionului de monitorizare în comision de administrare credit doar pentru a fi în concordanță cu limbajul legal, deși este vorba de același comision.
În drept s-au invocat prevederile OG nr. 2/2001 și OUG nr.50/2010. Intimatul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării acesta a arătat, că avea competența materială și teritorială de a aplica sancțiunea petentei și că potrivit prevederilor legale, comisionul de administrare se aplică la soldul curent al creditului și nu asupra sumei creditate, așa cum îl aplică incorect petenta.
După efectuarea cercetării judecătorești instanța a respins plângerea contravențională prin Sentința civilă nr.11586/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere faptul că starea de fapt a fost corect consemnată in procesul verbal și că la data încheierii acestuia, art.95 din OUG nr.50/2010 nu era încă modificat, aplicarea OUG nr.50/2010 contractului din litigiu fiind așadar posibilă.
Împotriva hotărârii primei instanțe petenta a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia întrucât sentința pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică, pronunțarea făcându-se prin reținerea în mod eronat a stării de fapt (f.3-7 din dosar nr._ al T. ului C. ).
In motivarea recursului acesta arată că instanța de fond a ignorat faptul că chiar dacă ordonanța de urgență și-a produs efectele până la data la care a intervenit modificarea prevederilor art.95 din OUG nr.50/2010, sancțiunile contravenționale nu se mai execută.
Recursul este motivat în drept prin dispozițiile art.3041C.pr.civ.
Intimatul C. Regional pentru P. C. - Regiunea Nord-Vest
C., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că la data controlului s-a constatat ca abatere majorarea de către recurentă a comisionului de administrare credit după data de_, când a intrat in vigoare OUG nr.50/2010. Comisionul de administrare trebuia să se aplice la soldul curent al creditului și nu asupra sumei creditate, așa cum recurenta în mod incorect l-a stabilit.
Examinând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 11586/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a respins plângerea contravențională formulată de către petentă.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut în vedere faptul că starea de fapt a fost corect consemnată in procesul verbal și că la data încheierii acestuia, art.95 din OUG nr.50/2010 nu era încă modificat, aplicarea OUG nr.50/2010 contractului din litigiu fiind așadar posibilă.
Este cunoscut că instanța investită cu soluționarea cererilor de recurs nu rejudecă pricina în fond ci controlează hotărârea recurată în raport de motivele invocate de către recurent ori cu cele ridicate din oficiu de către instanță.
In recurs instanța este ținută să verifice hotărârea atacată pe baza probelor administrate la fond fără a putea în principiu să administreze probe noi, deoarece recursul nu are caracter devolutiv. Cu toate acestea, disp. art. 305 Cod Procedură Civilă permit administrarea înscrisurilor direct în recurs, instanța are căderea de a se ocupa de situația atât de starea de fapt cât și de probleme de drept.
Din motivele de recurs nu rezultă care prevederi ale art.304 pct.1-9 Cod de procedură civilă sunt incidente pentru a putea fi casată ori modificată hotărârea primei instanțe.
M. ivul prev.de art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă, dedus de către instanța, vizează în primul rând încălcarea legii de drept substanțial care poate îmbrăca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor ei. De asemenea, textului de lege corespunzător situației de fapt, i s-a dat o interpretare greșită ori s-au încălcat principiile generale ale dreptului civil, context în care trebuie verificat caracterul imperativ sau dispozitiv al normei de drept material ce se pretinde că ar fi fost încălcată.
Cu privire la viciile de formă ale actului sancționator, respectiv încălcarea prevederilor art.16 alin.1 și art.17 din O.G.nr.2/2001, trebuie arătat că agentul constatator a făcut toate mențiunile cuvenite,astfel că ,în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001. Mențiunile prevăzute de art.16 alin1 din acest act normativ, altele decât cele la care face referire art.17, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul procesului verbal de contravenție, în caz contrar sancțiunea este doar nulitatea relativă a acestuia, cu condiția dovedirii unei vătămări prin dresarea acestui act cu nerespectarea prevederilor legale.
În sensul celor arătate mai sus, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin Decizia nr. XXII din_ prin care s-a admis recursul în interesul legii, promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a arătat că nulitatea absolută, ce poate fi constatată și din oficiu,intervine doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.17 din O.G.nr.2/2001.
T. ul, după analizarea materialului probator existent la dosarul cauzei, a constatat că hotărârea instanței de fond este temeinică si legală, întrucât fapta reținută de către agentul constatator trebuia sancționată potrivit actului normativ în vigoare la momentul săvârșirii acesteia. Astfel Legea nr.288/2010 a intrat în vigoare după aplicarea sancțiunii contravenționale iar majorarea comisionului de administrare credit la valoarea de 0,3000 s-a făcut cu încălcarea prevederilor art.35 alin.1 lit.a din O.U.G.nr.50/2010.
Apoi din actele adiționale, aferente contractelor de credit privindu-le pe numitele Onac S. M. și I. cu C.M. ,la pct.2.1.1, se arată că împrumutatul plătește lunar băncii";comision de de administrare a creditului la valoarea procentuală prevăzută în contractul de credit bancar, cu excepția cazului în care contractul de credit nu prevede acest comision și pentru care valoarea comisionului este 0";.
Astfel, potrivit Deciziei nr. 183/2003 a Curții Constituționale, procesul- verbal se bucură de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care are o natură relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Așa cum prevăd disp.art. 1169 cod civil " cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească";.
Conform Jurisprudenței C.E.D.O. (cauza Ozturk vs.Germania, Salabiaku vs.Franța și Pham Hoang vs Franta) reglementările ce sancționează contravențiile au o natură penală, astfel că la judecarea unor astfel de cauze trebuie respectate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție.
In acest sens, Curtea Constituțională a României prin Deciziile nr. 183/_ si 259/2003 a statuat că legislația contravențională intră sub incidenta art. 6 din C.E.D.O. Așa fiind, prezumțiile de fapt si drept sunt compatibile cu prevederile europene anterior menționate în situatia în care se utilizează în limite rezonabile, nu operează automat si cel în favoarea căruia operează acestea, are la îndemână mijloace de probă pentru a putea dovedi că sunt neîntemeiate.
Așadar, prezumția relativă de temeinicie si legalitate de care se bucură procesul-verbal potrivit legislației contravenționale din România este compatibilă cu prev.art. 6 din C.E.D.O. si ca atare, poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă prevăzut de lege, asigurându-se astfel dreptul la apărarea petentului.
Față de cele ce preced, tribunalul consideră că nu ne aflăm în situațiile prevăzute de art.304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, motiv pentru care va respinge recursul declarat de către recurent împotriva Sentinței civile nr. nr.1353511586/_ ,pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de către recurenta B. R. SA, membră a
G. N. B. Of G., în contradictoriu cu intimatul Autoritatea N. ă pentru P. C. -C. Regional pentru P. C. Regiunea Nord-Vest C. împotriva Sentinței civile nr.11586/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, E. B. | Judecător, I. N. B. | Judecător, A. -L. I. |
Grefier, D. -P. O. |
Red.EB/tehn.mG 2 ex. 06.02.13
Jud. fond Pîru Ecaerina