Decizia civilă nr. 6657/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 6657/2013
Ședința publică de la 10 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. M. C.
Judecător M. S.
Judecător C. P. Grefier V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F.
P. B. N. PENTRU A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 2152/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B.
N. , în contradictoriu cu reclamantul C. P. privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C u r t e a ,
Prin sentința civilă nr. 2152/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D. G. A F. P. B. -N., și în consecință, a fost respinsă acțiunea promovată față de aceasta.
A fost respinsă excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
A fost admisă acțiunea intentată de reclamantul C. P., împotriva pârâtei A. F. P. a mun.B. și în consecință:
A fost obligată pârâta AFP a mun.B. să restituie reclamantului suma de 6.302 lei, reprezentând taxă de poluare, precum și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă calculată de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă, precum și suma de 43,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M., și s-a dispus obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei suma de 6.302 lei reprezentând taxă de poluare, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării taxei de
poluare și până la restituirea efectivă, precum și suma de 43,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Examinând, cu prioritate, potrivit disp.art.137 alin.1 Cod proc.civilă, excepția invocată de pârâta D.G.F.P. B. -N.
, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată deoarece pârâta de rândul I nu are calitate procesuală pasivă, taxa de poluare în discuție fiind administrată de pârâta de rândul II. Ca urmare, excepția invocată va fi admisă și, pe cale de consecință, acțiunea reclamantului a fost respinsă în raport cu această pârâtă.
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile, instanța a reținut că aceasta este nefondată, fiind respinsă, deoarece anterior promovării prezentei acțiuni, reclamantul s-a adresat pârâtei D. BN cu contestație împotriva deciziei de stabilire a taxei de poluare, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr. 379 din 2l.l0.20ll emisă de către intimată, aspect ce dovedește îndeplinirea procedurii prealabile administrativ fiscale.
Analizând, pe fond, actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism second hand dintr-un stat membru U.E. marca Mercedes Benz, serie șasiu WDB2102161B248353, pentru care a achitat taxa de poluare în sumă de 6.302 lei, cu chitanța TS5, nr. 0396099, autovehicul înmatriculat în statul de proveniență la data de 23.l0.2000.
Taxa de poluare s-a calculat și perceput în considerarea dispozițiilor O.U.G.nr.50/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Tribunalul constată că taxa în discuție este o taxă cu efect echivalent taxelor prevăzute de art.23-25 din Tratatul C.E., deoarece se aplică și produselor importate.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar (a se vedea Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene în Cauza C-345/93 Nunes Tadeu, par. 20).
Prin art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza Tatu, din_, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a statuat că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
În continuare, Curtea a constatat că regimul de impozitare instituit prin reglementarea română nu face vreo deosebire nici între vehicule în funcție de proveniența lor, între proprietarii acestor vehicule, în funcție de cetățenia sau naționalitatea lor. Astfel, taxa este datorată independent de cetățenia sau naționalitatea proprietarului vehiculului, de statul membru în care acest vehicul a fost produs și de faptul că vehiculul a fost cumpărat pe piața națională sau importat. Cu toate acestea, chiar dacă nu sunt întrunite
condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale.
V
erificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă
între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând
dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi,
Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1
iulie 2008.
Astfel, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să
introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Deci, art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru instanțele naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul a apreciat acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată astfel că o va admite și, constatând nelegalitatea refuzului de restituire a taxei de poluare, a dispus obligarea pârâtei AFP a mun.B. la plata sumei de 6.302 lei cu acest titlu și a dobânzii legale calculată de la data efectuării plății, până la data restituirii efective, potrivit disp.art.3 alin.3 din O.U.G.nr.9/2000 corob.cu art.1535 Cod civ. In baza art.274 Cod pr.civ. a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, potrivit dispozitivului.
Pe cale de consecință, constatând că pârâta este căzută în pretenții și că sunt întrunite cerințele disp.art.60 și urm.C.pr.civ., a admis și cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., urmând ca aceasta să plătească pârâtei AFP a mun.B. suma reprezentând taxa de poluare achitată și dobânda legală aferentă, precum și cheltuieli de judecată ocazionate, cu motivarea că potrivit art.1 din O.U.G.nr.50/2008 taxa de poluare reprezintă venit la Fondul de M. și se gestionează de A.F.M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. A F. P. B. N. PENTRU A. F. P. B.
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei procedurii prealabile cu consecința respingerii cererii ca inadmisibilă și nedispunerea restituirii sumelor solicitate la restituire achitate de reclamantă cu titlu de taxă de poluare și nici dobânda legală aferentă solicitată.
În motivarea recursului se arată, fată exceptia lipsei procedurii prealabile, prin actiunea introductivă formulata, reclamanta a inteles sa cheme in judecata pe paratele D. G. a F. P. solicitând instantei de judecata ca prin hotărârea ce o va pronunta să oblige pârâta la restituirea unor sume de bani, sume achitate de reclamantă cu titlu de taxă de poluare.
Petentul nu a inteles să uzeze de cale administrativă in sensul de a solicita organ ului fiscal competent restituirea cuantumul reprezentând taxa pe poluare, așa cum in mod expres se prevede la an 117 C.proced.fiscală. Astfel, rezultă fără dubiu, că in absenta unei cereri preliminare, formularea unei cereri direct in fata instantei de judecată, nu poate fi apreciată decât ca fiind introdusă cu incălcarea procedurii privind plângerea prealabilă in întelesul legii contenciosului administrativ, urmând ca ea să fie sanctionată prin respingere ca inadmisibilă.
Pe fond, asa cum rezulta si din cererea introductiva reclamanta, ca urmare a achizitionarii unui autoturism second-hand din al stat al UE, a achitat in vederea inmatricularii acestuia taxa de poluare așa cum reiese din probatoriul administrat.
Potrivit reglementarilor incidente în cauză taxa de poluare se datoreaza cu ocazia primei înmatriculări in Romania a unui autoturism sau autovehicul comercial, atat in cazul celor noi cat si in situatia celor rulate.
Taxa de poluare se aplica nu numai autoturismelor rulate ci si autoturismelor noi produse in tara si in strainatate legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau provenienta autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabila in situatia in care autoturismul se inmatriculeaza pentru prima data in Romania.
Astfel odată cu preambulul O.G 50/2008, respectiv prin art. 1 alin. 1) din actul normativ, se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care se constitue venit la Bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. in vederea finanțări unor proiecte și programe necesare protecției mediului. Rezultă deci fără echivoc că instituirea și perceperea taxei de poluare are drept scop final, imbunătățirea calității aerului și pentru incadrarea in valorile limită prevăzute de legislatia comunitară in acest domeniu.
Obligația de plată a taxei se naște, conform prevederilor art 4 din O.G 50/2008, cu ocazia primei inmatriculări a unui autovehicul in România sau la repunerea in circulatie a unui autovehicul după incetarea unei exceptări sau scutiri expres prevăzute.
Potrivit reglementarilor mai sus mentionate taxa de poluare se datoreaza cu ocazia primei inmatriculari in Romania a unui autoturism sau autovehicul comercial, atat in cazul celor noi cat si in situatia celor rulate. Taxa de poluare se aplica nu numai autoturismelor rulate ci si autoturismelor noi produse in tara si in strainatate, legea nu face nici o deosebire cu privire la vechimea sau provenienta autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabila in situatia in care autoturismul se inmatriculeaza pentru prima data in Romania.
Atâta timp cât O.U.G 50/2008, nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din productie internă cât și cea externă.
Jurisprudența internațională, respective CJEC, a concluzionat cu referire la modul de interpretare a art.90 din Tratat, că prin acesta se interzice o taxă de poluare percepută cu ocazia unei prime inmatriculări, numai in măsura in care valoarea taxei determinată exclusiv, prin raportare la caracteristicile
tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere a poluării, este calculată fără a se lua in calcul deprecierea autoturismului, astfel incât, atunci când se percepe pentru autoturisme second hand importate din state membre, aceasta exced valoarea taxei incluse in valoarea reziduală a unor autoturisme second -hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate .
Astfel, raportat la cele de mai sus, se poate constata, că in ințelesul art.6 din O.U.G 50/2008, determinarea taxei de poluare se realizează, pe baza unor criterii obiective - gen tipul motorului, capacitatea cilindrică și clasificarea din punct de vedere a poluării, or, conform anexei 4 a aceluiași act normativ rezultă că determinarea se face luându-se în considerare și deprecierea autoturismului.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Referitor la lipsa procedurii prealabile
Contrar susținerilor recurentei, instanța observă că la dosar există dovada că reclamantul s-a adresat în prealabil organului fiscal, contestând decizia de calcul a taxei de poluare, precum și răspunsul nefavorabil al Direcției Generale a F. P. B. - N., motiv pentru care excepția inadmisibilității este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei
, curtea reține că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu
c. Statul Român,
s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și
caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de_ .
Astfel, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal).
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B.
N. PENTRU A. F. P. B. împotriva sentinței civile nr. 2152/_ , pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. N. , pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. P.
GREFIER
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: I.P.
