Decizia civilă nr. 7442/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7442/2013
Ședința publică de la 21 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M. B.
Judecător M. S. Grefier A. B.
Componența completului de judecată a fost modificată potrivit art.
98 alin 6 și 7 din ROI, conform procesului verbal atașat la dosar.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent B. A. C. împotriva Sentinței civile nr. 9867/2012 pronunțată de Tribunalul Cluj, privind și pe intimat A. F. P. C. -N., intimat A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat A.
M. în reprezentarea intereselor recurentei, lipsă fiind restul părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că nu s-a depus la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente recursului promovat.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.
Reprezentanta recurentei depune la dosar chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar mobil de 0,15 lei.
Totodată, aceasta depune în probațiune copia unei adrese către pârâtă prin care s-a solicitat copie după dovada provenienței intracomunitare a autovehiculului, la care nu s-a primit răspuns, sens în care solicită acordarea unui nou termen de judecată în cauză, pentru depunerea actelor menționate.
Curtea, după deliberare, respinge cererea în probațiune formulată de recurentă, considerându-se lămurită referitor la aspectele deduse judecății, raportat la înscrisul existent la f.22 dosar fond.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii introductive, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 9867/_ , pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. _,
s-a respins acțiunea formulată de reclamanta C. A.
B., împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului C. -N., având ca obiect restituire taxă specială de primă înmatriculare.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.
F. P. a Municipiului C. -N. împotriva chematei de în garanție A.
F. pentru M. .
Referitor la excepția inadmisibilității s-a reținut:
Conform principiului disponibilității, reclamantul are latitudinea statuării cadrului procesual al obiectului juridic dedus judecății și nu i se poate impune acest obiect pentru a putea fi analizată îndeplinirea sau nu a procedurii de contestare a actului administrativ prin care a fost stabilită taxa pe poluare.
Din aceste considerente s-a respins excepția inadmisibilității ca nefondată.
Asupra cauzei pe fond
, tribunalul a reținut că în vederea efectuării primei înmatriculări în România a autovehiculului sus individualizat reclamantul a solicitat pârâtei, A. F. P. calcularea taxei de poluare. Cererea sa a fost soluționată prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, reclamantul achitând taxa stabilită.
Având în vedere faptul că reclamantul/a a declarat că nu poate face dovada înmatriculării autovehiculului în Ungaria, tribunalul a dispus respingerea petitului având ca obiect obligarea pârâtei la restituirea taxei pe poluare asupra autovehiculelor, în cuantum de 1932 lei ca nefondat.
Deoarece cererea de chemare în garanție a fost formulată de pârâtă numai pentru ipoteza în care s-a admis acțiunea formulată de reclamantă, ori, în speță, acțiunea acesteia fiind respinsă s-a dispus și respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată apreciindu-se că nu sunt întrunite cerințele prev. de art. 60-63 C.pr.civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. A. C.
, prin care s-a solicitat admiterea recursului și obligarea pârâtei la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare și la plata dobânzii legale pentru perioada cuprinsă între data achitării taxei și până la restituirea integrală; modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii introductive așa cum a fost formulată, pentru motivele prevăzute de art. 304 alin. 7, 8 și 9 și art. 3041și art. 312 alin. 3 C.pr.civ. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în prezentul litigiu.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea este nelegală, întrucât nu conține o motivare corectă în fapt și în drept, instanța neținând cont de actele depuse la dosarul cauzei.
S-a mai arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, autovehicul recurentei fiind înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii Europene.
Compatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu normele comunitare trebuie analizată prin raportare la modificările aduse prin O.U.G. nr. 218/200, care încalcă prevederile art. 110 din Tratatul de Instituire a Comunităților Europene.
Astfel, norma internă este incompatibilă cu prevederile art. 90 din Tratatul C.E., existând o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al U.E. și care se înmatriculează în tom și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România.
În concluzie, arată recurenta, dispozițiile legale care reglementează taxa de poluare sunt incompatibile cu dispozițiile art. 90 din Tratatul U.E.
Mai mult, pentru o justă reparare a prejudiciului se impune ca, pe lângă restituirea integrală a sumei achitate, și plata dobânzii legale calculate de la data plății și până la data restituirii integrale.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea sa, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1932 lei, constând în taxă de poluare.
În motivare a arătat că a achitat această taxă în baza OUG nr. 50/2008, la data de_, pentru înmatricularea definitivă a autoturismului marca BMW, care a fost prima dată înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene, respectiv Ungaria.
Tribunalul a respins acțiunea, considerând că nu pot fi reținute alegațiile referitoare la proveniența comunitară a autoturismului, însă criticile din recurs urmează a fi validate de către Curte, deoarece prin înscrisurile depuse la fond (f. 22), s-a atestat realitatea susținerilor privind incidența în cauză a prev. art. 110 par. 1 din TFUE.
Așa fiind, referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din O.G. nr. 93/2003, Curtea a reținut următoarele:
În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze - a emis Decizia nr. 24 în dosarul nr. 9/2011, iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și Colegiul de conducere al Curții de Apel C. și a stabilit că procedura de contestare prevăzută de art. 7 din O.U.G. nr. 50/2008 raportat la art. 205 - 218 C.pr.fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin.1 lit. d din același cod.
Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 C.pr.civ., Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată.
Referitor la fond
, în prezent, compatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I.
T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, Direcția Generală a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A.
F. pentru M. și M. M. lui.
Prin această hotărâre, Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de
ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea, ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis, conform art. 267 din TFUE, interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art.
148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE, precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor
:
Este de principiu că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 Codul de procedură fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluția cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate sau de la cea a cererii de chemare în judecată.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificare acestei sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Aceste considerente sunt valabile, de altfel, și în privința petitului privind acordarea cheltuielilor de judecată, culpa procesuală nefiind raportată la legislația în vigoare la momentul plății taxei, ci la poziția adoptată de către recurentă în fața instanței de fond și cu ocazia cererii de restituire adresate pârâtei, cu luarea în considerare a faptului că reclamanta a înțeles să învestească tribunalul și cu o astfel de solicitare.
Pe cale de consecință, Curtea constată că recursul declarat este fondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, art. 312 și 274 alin. 1 C.pr.civ., urmează a fi admis ca atare, fiind modificată hotărârea în sensul admiterii acțiunii și a obligării pârâtei AFP C. N. la restituirea sumei de 1932 lei, taxă de poluare, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la 0_ și până la integrala restituire, precum și 39,3 lei cheltuieli de judecată la fond, taxă de timbru și timbru judiciar.
În privința cererii de chemare în garanție, trebuie reținut că raportat la prevederile H.G. 686/2008 privind normele metodologice de aplicare a
O.G. 50/2008, taxa de poluare se achită la unitățile Trezoreriei Statului, însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de M.
, astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, Curtea va admite și cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată, obligând A.
F. pentru M. B. să restituie pârâtei A. F. P. C. -N. sumele constând în taxă de poluare și dobânda legală aferentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de către reclamanta A. B. C. împotriva sentinței civile nr. 9867 din_, pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului C. , pe care o modifică în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta A. F. P. C. -N. să restituie reclamantei suma de 1932 lei, taxă de poluare, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la 0_ și până la integrala restituire, precum și 39,3 lei cheltuieli de
judecată la fond.
Admite cererea de chemare în garanție.
Obligă A. F. pentru M. B. să restituie pârâtei A.
F. P. C. -N. sumele constând în taxă de poluare și dobânda legală aferentă.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
S. | AL H. M. | B. | M. | SA B. |
red.MB/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: E.B.
