Decizia civilă nr. 754/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA Nr. 754/R/2013
Ședința publică din data de 05 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G. C. JUDECĂTOR: I. N. B. JUDECĂTOR: S. T. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurentul MUNICIPIUL C. N., DIRECTIA POLITIA COMUNITARA împotriva sentinței civile nr. 15492 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N. privind și pe intimata A. R. R. -A. C. -N. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă pentru recurent, în substituirea reprezentantei acesteia, avocat M. P., avocat Bulgaru L., cu delegație de substituire depusă la dosar (f.22), lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
Mai constată că în data de_ intimata a înregistrat la dosar întâmpinare în recurs (f.19-20).
T. ul comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei recurentei, care solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul întâmpinării și formulării poziției procesuale raportat la aceasta.
T. ul, după deliberare, în vederea judecării cu celeritate a cauzei, urmează a respinge cererea de amânare și va lăsa cauza la a doua strigare pentru studiul întâmpinării.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă pentru recurent, în substituirea reprezentantei acesteia, avocat M. P., avocat Bulgaru L., cu delegație de substituire depusă la dosar (f.22), lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanta recurentei arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe recurs.
Reprezentanta recurentei solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, pentru motivele invocate, fără cheltuieli de judecată în recurs.
T. ul reține cauza spre soluționare.
T. UL
Prin sentința civilă nr. 15492 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă plângerea contravențională
formulată de petenta SC T. S., cu sediul în C. -N., str. Plevnei, nr. 41, județul C., în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA R. R. - ARR, cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. Corneliu C., nr. 41, județul C., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției seria AIR nr. 0182069/_, ca neîntemeiată.
A fost menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria AIR nr. 0182069/_ .
A fost respinsă cererea petentei privitoare la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
La data de_ a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției seria AIR nr. 0182069/_ (13), prin care i s-a aplicat petentei sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de
4.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) pct. 4 și sancționată de art. 9 alin. (1) din OG nr. 37/2007 și Legea nr. 371/2007, constând în aceea că în data de_, în jurul orelor 09.30, în localitatea C. -N., s-a efectuat un control de fond la sediul societății petente, de pe str. Plevnei, nr. 1, cu privire la modul desfășurării activității de transport, ocazie cu care s-a constatat că în data de_, conducătorul auto Gyorfi A.
-Dezso a depășit în intervalul orar 10.43-18.24 perioada maximă de conducere neîntreruptă de 04.30 ore cu 02.05 ore, efectuând astfel o perioadă de conducere neîntreruptă de 06.35 ore.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost semnat de către reprezentantul petentei, consemnându-se: "menționez că nu este un caz care se repetă și consider prea aspră sancțiunea dată";.
Instanța a reținut că potrivit art. 8 alin. (1) punctul 4 din OG nr. 37/2007, următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale (…) "depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult";.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat din cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 184097/481/_ (fila 6) și al notei de constatare seria PC nr. 2. (fila 14), că nu este incidentă niciuna dintre ele.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, se reține că forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, instanța având obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului
de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța a reținut că procesul verbal criticat a fost întocmit pe baza documentelor prezentate de către petentă, respectiv pe baza interpretării activității de pe diagramele tahograf prelevate conform Procesului verbal de prelevare a înregistrărilor nr. 10255/_ (fila 14).
Astfel cum reiese din diagrama tahograf de la fila 16, instanța reține că în data de _
, s-a depășit perioada maximă de conducere cu mai mult de o oră și jumătate.
În consecință, instanța a constatat că petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal, deși acestuia îi incumba sarcina probei în temeiul prezumției relative de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în mai multe rânduri, prin deciziile nr. 197/2003, nr. 259/2007, mai mult aceasta a recunoscut împrejurarea că a staționat în locul indicat în procesul verbal criticat.
În aprecierea sa asupra sancțiunii contravenționale, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001, conform cărora "sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite";, ale art. 21 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se va ține seama de
"împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului";.
Conform dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c) din OG nr. 37/2007, faptele prevăzute la alin. (1) pct. 1-11 se sancționează întreprinderea/operatorul de transport rutier cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.
Instanța a apreciat că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 4.000 de lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind stabilită la nivelul minimului prevăzut de lege pentru contravenția reținută în sarcina petentei, că fapta reprezintă o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, că nerespectarea perioadelor de conducere și odihnă prezintă un grad de pericol social foarte ridicat pentru siguranța participanților la traficul rutier, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea instanței că petenta va respecta pe viitor dispozițiile legale încălcate, motiv pentru care nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001.
În consecință, a respins plângerea contravențională formulată de către petentă ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., instanța a respins cererea petentei privitoare la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal recurenta SC T.
S. care a solicitat
admiterea recursul, casarea in întregime a Sentinței civile nr. 15492 pronunțata in_ in dos nr._ de Judecătoria Cluj-Napoca, cu trimiterea spre rejudecare in vederea completării probațiunii, expertiza judiciara/extrajudiciara a diagramelor tahograf aduse in cauza, sau
admiterea recursului, modificarea in totalitate a Sentinței civile nr. 15492 pronunțata in_ in dos nr._ de Judecătoria Cluj-Napoca, in sensul admiterii in parte a plângerii contravenționale, in sensul schimbării amenzii de 4.000 lei cu sancțiunea
"Avertisment"
Intimata parata recunoaște ca a dat o interpretare proprie, ce poate conduce la atitudine subiectiva, având in vedere faptul ca, verificările efectuate de către aceasta, având ca obiect de control respectarea programului de conducere si repaus ale conducătorilor auto angajați, date care sunt stocate de către recurenta in ordine cronologica si se păstrează timp de 1 an. Dispozițiile imperative ale art. 10(c) nu au fost respectate întrucât parata nu se raportează la aceasta procedura legala, lipsind datele de pe cardul conducătorului auto Gyorfi A. Deszo
Suntem in prezenta situație când procesul verbal nu reprezintă forța probanta, întrucât cel ce acuza, trebuie sa facă dovada situației care ar fi generat săvârșirea contravenției, cu consecința aplicării sancțiunii pecuniare, astfel:
a)necesitatea verificării concrete a diagramei din data de_ orele 10:43 si_, orele 18:35 - prelevarea diagramei pe 2 săptămâni din data de 16.06-_ . Potrivit art.6 al. 3 din Regulamentul CE 561/2006, conducătorul auto GYORFI A. DESZO, nu a depășit 56 de ore de conducere. Mențiunile agentului constatator ca acest șofer a depășit 90 de ore de conducere in acest interval sunt false, întrucât din prelevarea sumara a duratei de conducere rezulta neechivoc ca a condus efectiv 34 ore si 32 minute, - in perioada 13.06-_, durata de conducere săptămânala a fost de 25 ore si 32 minute. Este nereal ce a susținut intimata parata, ca șoferul ar fi depășit durata de conducere săptămânala cea de 56 ore,
diagrama din_ arata ca durata de conducere a șoferul a fost 8 ore si 26 minute, cu pauza de 45 minute, urmând ca după 9 ore de conducere a luat pauza de 45 minute. La un simplu calcul al prelevării diagramei, rezulta neechivoc următoarea situație:
ca intre orele 10,15 si 10,50 a realizat o pauza mai mult de 15 min,
intre orele 13,20 si 13,55 a realizat o pauza de 35 min c)durata de odihna este de 11 ore si 54 min
Apreciem ca procesul verbal de contravenție este nelegal si netemeinic raportându-ne la prev. Regulamentului CE nr. 561/2006, considera ca verificările efectuate la sediul recurentei nu respecta cadrul legislativ in materie, verificarea fiind pur subiectiva cu consecința aplicării sancțiunii pecuniare, astfel:
Punctul (17)
".durata maxima pe zi, pe săptămâna si pe o perioada de 2 săptămâni consecutive ..obliga conducătorul auto sa ia o perioada de repaus săptămânal normala, cel puțin o data pe o perioada de 2 săptămâni consecutive si repausul zilnic nu poate fi mai mic decât o perioada neîntrerupta de 9 ore..."
Art.6 al(2)
"..durata de conducere săptămânala nu depășește 56 ore...." Al(3)
"durata de conducere totala acumulata nu trebuie sa depășească 90 ore pe parcursul a doua săptămâni consecutive.."
Raportat la temeiul legal sus-arătat, procesul verbal si adresa cu nr. 10730/_ emisa de către parata-intimata, rezulta neechivoc descrierea lacunara si la modul general a presupusei contravenții.
Potrivit art. 26 din Regulamentul CEE nr. 3821/85 la art. 14 al(2) mod, recurenta ca întreprindere sau operator de transport este obligată să descarce cardul fiecărui conducător auto, date care se păstrează in ordine cronologica si se păstrează timp de cel puțin un an de zile.
Analizând sentința atacată
prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În primul rând, controlul diagramelor tahograf a avut loc la sediul operatorului de transport, iar diagramele nu au fost interpretate de către intimată ci de către un computer prin intermediul aplicației TachoScan.
În al doilea rând, fapta reținută în sarcina petentei se referă la depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă, cu mai mult de o oră și 30 de minute și nu la perioadele de repaus săptămânal.
În al treilea rând, potrivit art. 7 din Regulamentul CE nr. 561/2006 "după o perioadă de patru ore și jumătate de conducere conducătorul auto trebuie să facă o pauză neîntreruptă de cel puțin patruzeci și cinci de minute, exceptând cazul în care își începe o perioadă de
repaus. Această pauză poate fi înlocuită cu o pauză de cel puțin cincisprezece minute, urmată de o pauză de cel puțin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere astfel încât să respecte dispozițiile primului paragraf";. Cu alte cuvinte, după 4 ore și jumătate conducătorul auto trebuie ori să facă o pauză de 45 de minute, ori mai întâi o pauză de 15 minute și apoi una de 30 de minute. Însă din interpretarea diagramei tahograf depuse la dosar nu rezultă că angajatul petentei a respectat perioada de 45 de minute de pauză neîntreruptă pentru că în patru ore și jumătate de condus în data de_, începând cu ora 10:43, a oprit cca. 45 de minute defalcate în 2 perioade, dar nu în ordinea menționată de textul legal: pauză de 15 minute urmată de pauză de 30 de minute ci invers, pauză de 30 de minute, apoi pauză de 15 minute ceea ce contravine regulamentului anterior reprodus. Pauza de 45 de minute din jurul orei 10 nu poate fi luată în considerare decât pentru intervalul orar anterior orei opririi. Deci, petentul a început să conducă în data de_ la ora 6.39 și în interval de 4 ore și jumătate trebuia să facă pauză de minim 45 minute pe care a făcut-o în jurul orei 10.
În ceea ce privește solicitarea de trimitere a cauzei în rejudecare în vederea efectuării unei expertize a diagramelor tahograf, facem precizarea că proba a fost solicitată la fond și apoi reprezentanta petentei a renunțat la ea, prin urmare nu se poate dispune trimiterea cauzei în rejudecare la instanța de fond pentru acest motiv, dreptul la apărare al petentei nefiind încălcat în vreun fel. De altfel nu s-a invocat nici unul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Solicitarea de aplicare a sancțiunii avertismentului nu poate fi primită din cauză că regulamentul consideră că depășirea timpului de conducere cu mai mult de o oră și jumătate constituie o abatere foarte gravă de la regulament, ceea ce înseamnă că pericolul social al contravenției este unul deosebit de ridicat pentru care nu se pot da avertismente. Numai dacă pericolul social concret al contravenției ar fi fost aproape lipsit de importanță s-ar fi putut înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu cea a avertismentului. Însă, așa cum am arătat mai sus, în intervalul orar 10.43 - 18.24, șoferul angajat al petentei trebuia să oprească ori minim 45 de minute neîntrerupt, ori mai întâi 15 și apoi 30, ceea ce el nu a făcut deoarece a oprit mai întâi 30 de minute, apoi 15 și apoi încă vreo 10, motiv pentru care scanerul nici nu a luat în considerare pauzele și a raportat o perioadă de condus în plus de 2 ore și 5 minute.
În concluzie, având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de petenta SC T. S. împotriva sentinței civile nr. 15492 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta SC T. S., cu sediul în C. -N., str. Plevnei, nr. 41, județul C., împotriva sentinței civile nr. 15492 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la _
PREȘEDINTE, A. G. C. | JUDECĂTOR, I. N. B. | JUDECĂTOR, S. T. |
GREFIER, D. B. |
Red.S.T./C.B./2 ex. Jud. fond: P. R.
