Decizia civilă nr. 7623/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 7623
Ședința publică din data de_ Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTOR: F. T. JUDECĂTOR: M. D.
G.: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul G. D. I. împotriva sentinței civile nr. 6172 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. M.
, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 21.50 lei timbru judiciar în sumă de 0,50 lei.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6172 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al T. ui C. a fost respinsă acțiunea promovată de reclamantul G. D.
I. în contradictoriu cu pârâtele: D. G. A F. P. M., A.
F. P. B. M., și A. F. PENTRU M. .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut în esență că reclamantul nu a facut dovada ca autoturismul este imatriculat pe numele sau ,la dosarul cauzei nefiind depus certificatul de inmatriculare.
Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamantul G. D.
I.
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și pe cale de consecință, admiterea acțiunii reclamantului prin care a solicitat restituirea taxei de poluare în sumă de 1774 lei achitată către A. F. P. B. M. în data de 29 iunie 2010. In sustinerea celor solicitate recurentul arata ca retinerile instantei sunt gresite intrucat detine actele vizand provenienta comunitara si a inmatricularii pe numele sau iar taxa contravine normelor comunitare.
Analizând argumentele aduse de recurent prin prisma actelor dosarului, a normelor juridice
incidente, a art.304 C.pr.civ. Curtea reține că acestea sunt in parte întemeiate.
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. Tatu împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, D. G. a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A.
F. pentru M. și M. M. lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta OUG nr. 50/2008 aplicabilă în litigiu.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamantul recurent nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc) Reclamantul prin actele depuse a facut dovada provenientei comunitare dar si a inmatricularii apoi pe numele sau astfel ca raportat la norne si la acte retinerile primei instante sunt gresite.
Referitor la penalitati de1% curtea are în vedere că repararea integrală a prejudiciului suferit prin lipsirea de folosința banilor nu se poate realiza decât prin acordarea dobânzii legale civile nefind aplicabile normele fiscale insa o precizare in sensul aplicari normei civile nu a fost facuta context in care sustinerea recurentului reclamant se vadeste nefondata si va fi resinsa.
A susținut intimata că acțiunea în lipsa procedurii efectuate in termen ar fi inadmisibilă. Referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art.205 și urm. din OG 93/2003, Curtea a reținut următoarele:
În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, emis Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011 iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și Colegiul de conducere al Curții de Apel C. și a stabilit că procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod
Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art.3307alin.4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată.
Cat priveste reținerea instanței cu privire la chemarea în garanție se retine ca este gresita în condițiile în care nu se are în vedere art.1 din OUG nr.50/2008. Această dispoziție prevede că suma constituie venit la bugetul F. de M. fiind gestionată de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Într-o astfel de situație fiind gestionarul taxei achitate obligația restituirii revine AFM în cauză fiind incidente dispozițiile art. 60 C.pr.civ.
Prin urmare având în vedere cele mai sus arătate în baza art.312 C.pr.civ.
Curtea va admite recursul și va modifica hotărârea conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul CHILVACI D. I. împotriva sentinței civile nr.6172 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui
M. pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul G. D. I. în contradictoriu cu D. G. a F. P. M.
, A. F. P. B. M. .
Obligă A. F. P. B. M. să restituie reclamantului suma de 1774 lei achitată cu titlu de taxă poluare.
Respinge cererea vizând obligarea la penalități de 0,1% pe zi de întârziere.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de A. | F. | P. | ||
B. | M. în contradictoriu cu Administrației F. pentru M. | B. | și obligă |
chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 1744 lei.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
M. H. | F. | T. | M. D. |
G.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_
