Decizia civilă nr. 8770/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 8770/2013
Ședința publică de la 19 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D. Grefier M. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta D. G. A F.
P. B. -N. pentru A. F. P. N. împotriva sentinței civile nr. 2.553 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N.
, în contradictoriu cu reclamantul intimat M. C. și chemata în garanție intimată A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul pârâtei este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.553 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DGFP B. -N. și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta DGFP B. -N. pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. N., iar pârâta a fost obligată să restituie reclamantului suma de 2923 lei reprezentând taxă pe poluare, precum și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire.
S-a respins cererea de anulare a refuzului de restituire a taxei pe poluare materializat în adresa nr. 19989/_ și a deciziei de calcul nr. 16389/_, ambele emise de AFP N. .
A fost obligată pârâta AFP N. să plătească reclamantului suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M. B. și s-a dispus obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei AFP N. suma de 2923 lei reprezentând taxă pe
poluare pentru autovehicule, dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula de la data achitării, până la restituirea efectivă, precum și suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța de fond, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta DGFP B.
-N. a reținut că aceasta este întemeiată cu consecința respingerii acțiunii în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. B. -N. pentru lipsa calității procesuale pasive, întrucât, nefiind instituția care a procedat la încasarea de la reclamant a taxei de poluare a cărei restituire se solicită, din perspectiva prevederilor art. 33 C,.pr.fiscală, și nici cea care a exprimat refuzul de restituire contestat în prezenta cauză, nu se impune soluționarea litigiului și în contradictoriu cu această entitate.
Pe fond, tribunalul a reținut că la data de_ cu chitanța seria TS5 nr. 0368360, reclamantul M. C. a achitat suma de 2923 lei în contul Trezoreriei N., beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită conform deciziei de calcul a taxei pe poluare emisă de DGFP B. -N., în vederea înmatriculării în România a unui autoturism second hand, aflat la prima înmatriculare în România, anterior înmatriculat într-un alt stat membru UE, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire. După achitare, reclamantul a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr. 19988/_ la AFP N. aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 20498/_ emisă de aceeași pârâtă.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 50/2008 Tribunalul a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
În privința cererii de chemare în garanție:
Raportat la prevederile H.G. 686/2008 privind normele metodologice de aplicare a O.G. 50/2008 taxa de poluare se achită la unitățile Trezoreriei Statului, însă ulterior este transferată și administrată de către A. F. de
M., astfel că în baza art. 60 Cod procedură civilă, din considerentele menționate pentru admiterea acțiunii principale, instanța a admis cererea de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P.
B. -N. pentru A. F. P. N.
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de calcul a taxei pe poluare.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8,9 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta susține că instanța de fond interpretând greșit disp. art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din
O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. Susține recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
2
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigentele stipulate de CJCE sunt respectate. Prin urmare se poate retine că taxa pe poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90, parag. 1 din tratat.
A mai apreciat pârâta că OUG nr. 50/2008, în forma aflată în vigoare la momentul plății taxei, respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 (art. 110) din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal.
Pârâta consideră că nici încălcarea art. 28 din Tratat nu este fondată. Astfel că jurisprudența internațională a statuat că sunt măsuri cu efect echivalent și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea.
Referitor la capătul de cerere prin care reclamantul solicită acordarea dobânzii legale aferentă taxei achitate, pârâta solicită respingerea acestuia, având în vedere atât dispozițiile art. 1088 alin. 2 cod civil cât și pe cele ale Ordinului nr._ .
În privința cheltuielilor de judecată, pârâta apreciază că nu se impune acordarea acestora întrucât nu poate fi reținută vreo culpă în sarcina sa, deoarece a încasat taxa în conformitate cu legislația în vigoare.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
In cererea de chemare in judecată, reclamantul a invocat nelegalitatea taxei de poluare datorata încălcării dreptului Uniunii Europene de către legislația romana ce reglementează taxa de poluare .
Pentru a susține si dovedi incidenta in speță a dreptului Uniunii Europene, în motivarea acțiunii arată ca a cumpărat autovehiculul dintr-un stat membru UE .
Verificând actele depuse de către reclamant în dovedirea acțiunii în fata instanței de fond, din acestea nu rezulta ca autovehicul din speța a fost înmatriculat anterior într-o tară membra UE . Ca atare, sentința tribunalului este nelegală.
Deși instanța de recurs nu neagă justețea argumentelor privind aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90, actualul art. 110 din TFUE, nu este mai puțin adevărat că ele nu sunt aplicabile în cauză.
Astfel, chiar dacă s-a decis că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie, în sensul art. 90 parag. 1, în numerotarea anterioară din Tratat, în cauza conexată Nádasdi și Németh, unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second- hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate, instanța de recurs ia act de faptul că aceste argumente nu își găsesc
incidență, raportat la starea de fapt dedusă din probațiunea administrată de către reclamant.
3
Desi copia motivelor de recurs s-a comunicat reclamantului intimat la data de_, iar instanța i-a acordat reclamantului un termen pentru a depune la dosar acte din care să rezulte dovada înmatriculării anterioare într-un stat membru UE a autoturismului, până la termenul de judecata din data de_, reclamantul intimat nu a depus aceste acte la dosar .
In aceste condiții, neexistând nici o dovadă că autovehiculul cumpărat de către reclamant ar proveni din spațiul Uniunii Europene, nu intra sub incidenta art. 110 TFUE. Neintrând in câmpul de aplicare a acestui text de lege, în speța nu se poate retine in mod evident încălcarea dreptului Uniunii Europene prin perceperea si achitarea de către reclamant a taxei de poluare.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 20 din Legea 554/2004, art. 304 indice 1 C.pr.civ., art. 312 C.pr.civ., se va admite recursul si se va modifica in întregime sentința recurată, în sensul că se va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. -N. pentru A. F. P. N. împotriva sentinței civile nr. 2.553 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. -N., pe care o modifică în sensul că respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. C. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, R. -R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, M. D. |
GREFIER, M. T. |
Red.R.R.D./ .09.2013.
Dact.L.C.C./3 ex.
Jud.fond: A.P.M. .
4
