Decizia civilă nr. 8920/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 8920/2013
Ședința publică de la 23 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Judecător S. L. R. Judecător V. G.
Grefier M. V. -G.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 prin D. G. A F. PUBICE A
MUNICIPIULUI B. împotriva sentinței civile nr.13677 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu reclamanta intimată SC SS, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal se constată lipsa părților litigante de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 13677 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC SS în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a mun. B., și în consecință, pârâta AFP B. a fost obligată să restituie reclamantei suma de 5.663,16 lei cu titlu de taxă auto specială de primă înmatriculare cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei sus menționate.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a constatat că reclamanta a achiziționat un autoturism care era înmatriculat într-un alt stat membru al Uniunii Europene. În vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamanta a fost obligată să achite suma de 5.663,16 lei cu titlu de taxă de prima înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la A. F. P. a mun. B.
. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, pârâta comunicându-i refuzul său expres de restituire.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile
contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste.
A concluzionat instanța de fond că taxa impusă reclamantului încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 prin D. G. A F. PUBICE A
MUNICIPIULUI B. prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției invocate, iar în subsidiar respingerea cererii privind obligarea pârâtei Administrația Finanțelor Publice Sector 1 la plata sumei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantului și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, calculată de la data plății.
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt aplicabile în cauză. Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
Pârâta a mai criticat și faptul că instanța de fond nu a făcut nici o referire la incidența art. 725 alin. 1 C.pr.civ. invocat în întâmpinarea depusă la fondul cauzei, text de lege ce nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare, proceselor începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecată.
Din această perspectivă, pârâta consideră că soluția legală pe care trebuia să o pronunțe prima instanță trebuia să fie în raport de noile dispoziții legale din
O.U.G. nr. 50/2008 prin care legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada_ -_ și nu restituirea integrală a taxei, aceste dispoziții fiind de imediată aplicare și neîncălcând principiul neretroactivității legii civile în timp, așa cum greșit a reținut instanța de fond.
S-a mai arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a AFP Sector 1 B., excepție de fond absolută și peremtorie invocată prin întâmpinare.
A apreciat pârâta că OUG în forma aflată în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratat, fiind neutră din punct de vedere fiscal..
Mai invocă recurenta faptul că potrivit art. 117 din OG nr. 92/2003, sumele reprezentând taxe și impozite se restituie, la cerere, debitorului și nu altor persoane.
Examinând recursul, Curtea reține următoarele :
Potrivit art. 117 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, sumele reprezentând taxe și impozite se restituie, la cerere, debitorului.
În speță, taxa a cărei restituire se solicită a fost achitată la organele fiscale din B. de către finanțatorul ROMSTAL LEASING IFN SA, așa cum rezultă din
adresa nr. 64078/_ a AFP T., fiind ulterior facturată de către finanțator către reclamantă (factura SED 15689 din_ ) și achitată de aceasta prin ordin de plată.
Prin urmare, raportul juridic de drept fiscal s-a legat între finanțatorul ROMSTAL LEASING IFN SA și organele fiscale, iar aceste subiecte ale raportului juridic de drept material, fiscal, transpuse în plan procedural, au ca rezultat stabilirea părților litigiului care trebuiau să fie, în speță, plătitorul - debitor fiscal SC RSL LEASING IFN SA (fostă ROMSTAL LEASING IFN SA) și organul fiscal încasator, reclamanta SS neavând un drept de acțiune directă față de organul fiscal, deoarece s-ar încălca art. 117 din Codul de procedură fiscală. Așadar, reclamanta SS este, în speță, lipsită de calitate procesuală activă.
Curtea mai reține că potrivit adresei nr. ieșire 3007/_ a SC RSL LEASING IFN SA (fostă ROMSTAL LEASING IFN SA), precum și potrivit însuși contractului la care se referă, prin contractul de leasing financiar nr. CLF 92985/_ reclamantei SS i s-au transmis toate drepturile ce derivă din contractul de vânzare cumpărare - mai puțin dreptul de dispoziție, inclusiv dreptul la acțiune față de terți, adresa transmițând, la rândul ei, dreptul la acțiune pentru recuperarea oricărei sume aferente taxei pentru prima înmatriculare pentru autovehiculul marca BMW 330 xd. Dreptul la acțiune se transmite prin efectul cesiunii creanței, cum s-a realizat în speță, chiar dacă termenii folosiți nu sunt foarte preciși.
Din această perspectivă, potrivit articolului 23 cod procedură fiscală dreptul de creanță fiscală și obligația corelativă se nasc în momentul în care se constituie baza de impunere care le reglementează. Ca atare, de regulă Statul și unitățile administrativ teritoriale au calitatea de subiect activ in raporturile de drept procesual fiscal iar pe cale de excepție această calitate aparține persoanelor fizice și juridice care au dreptul la rambursarea sau restituirea de impozite și taxe.
Articolul 30 cod procedură fiscală stabilește și posibilitatea de cesiune a creanțelor fiscale constând în dreptul de restituire sau rambursare a unor sume dacă sunt îndeplinite două condiții: creanța să fie stabilită în condițiile legii și cesiunea să fie notificată organului fiscal.
Prima condiție este o condiție de validitate deoarece creanța contribuabilului trebuie să rezulte din decizia de restituire sau hotărâre judecătorească în condițiile articolului 117 cod procedură fiscală .
Această condiție nu este îndeplinită de reclamantul recurent pentru că cesiunea nu poate fi anterioară stabilirii caracterului cert, lichid și exigibil al creanței prin decizie sau hotărâre judecătorească.
Fiind o reglementare derogatorie de la prevederile codului civil, cesiunea de creanță fiscala poate avea loc și produce efecte față de organul fiscal cu condiția stabilirii caracterului cert, lichid si exigibil al creanței contribuabilului. Cesiunea nu poate privi așadar drepturi litigioase sau drepturi al căror caracter cert, lichid si exigibil nu a fost stabilit încă ci doar drepturi deja existente și recunoscute de către părți si al căror caracter cert lichid si exigibil este stabilit in modalitățile sus menționate.
Articolul 30 C.pr. fiscala se coroborează in sensul celor mai sus menționate cu prevederile art. 116 alin. 5 lit h si alin 5 indice 1 C.pr.fiscala si art. 117 alin. 6 C.pr. fiscala care in ipoteza formulării unui cereri de restituire a unor creanțe fiscale prevăd obligativitatea in primul rând a compensării sumei ce trebuie restituita cu eventualele datorii fata de buget ale contribuabilului urmărind ca doar suma rămasa in urma compensării sa fie supusa restituirii. Ca atare in toate situațiile in care o persoana a achitat o suma supusa restituirii in primul rând se verifica daca nu operează compensarea si doar apoi se stabilește suma de
restituit. Astfel se explica si de ce art. 30 C.pr.fiscala impune ca o condiție de validitate a cesiunii de creanța ca in cauza creanța cesionata sa fie stabilita adică sa aibă un caracter cert si lichid.
In speța dreptul SC RSL LEASING IFN SA la restituirea taxei de poluare achitata si contrara dreptului comunitar nu a fost stabilita in condițiile art. 117 C.pr fiscala fie prin decizie de restituire, fie prin hotărâre judecătoreasca. Rezulta așadar că transmiterea către SS nu este valabila, iar reclamantul nu a dobândit nici un drept legal de restituire.
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ. rap. la dispozițiile. art. 20 din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul și se va modifica hotărârea recurată în sensul că se va se va respinge acțiunea reclamantei SC SS ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 prin D. G. A F. PUBICE A MUNICIPIULUI B.
împotriva sentinței civile nr.13677 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamantei SC SS ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 Septembrie 2013.
Președinte, A. A. M. | Judecător, S. L. R. | Judecător, V. G. |
Grefier, M. V. -G. |
Red.S.L.R./dact.V.R.
2 ex./_ Jud.fond: A. I.
