Decizia civilă nr. 9287/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 9287/2013
Ședința publică din data de 02 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR D. M. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de chematul în garanție M. E.
N. împotriva sentinței civile nr. 761 din data de_, pronunțată de Tribunalul Bistrița-N., în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul M. DP și pârâta U. "S. H. " B., având ca obiect
- obligația de a face - eliberare diplomă de licență și supliment la diploma de licență.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 2 lei, conform chitanței aflată la fila 38 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimata-pârâtă U. S.
H. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, însoțită de înscrisuri, în trei exemplare, iar la data de_ intimatul-reclamant a depus întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.
242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 761 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-N. s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. DP , împotriva pârâtei U.
"S. H. "; B. și, în consecință, a fost obligată pârâta să elibereze reclamantului diploma de licență și suplimentul diplomei, respingându-se ca neîntemeiată cererea de aplicare a penalităților în cuantum de 100 lei/zi de întârziere.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
S-a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U.
"S. H. "; împotriva M. UI E. N. și, în consecință, a fost obligat chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamant, respingându-se cererea pârâtei privind stabilirea sancțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
A fost obligat chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei, precum și cheltuielile de judecată datorate de pârâtă reclamantului, în cuantum de 4,3 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a absolvit Facultatea de Drept si Administrație P. ă din B., specializarea drept, din cadrul Universității "S. H. "; - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență, în acest sens relevantă fiind adeverința nr.4350/_ .
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. "S. H. "; și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
Reclamantul s-a înscris la studiile Facultatea de Drept si Administrație P. ă, specializarea "drept";, din cadrul Universității "S. H. "; în anul 2006 (cu o durată de 3 ani), iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.
Prin urmare, câtă vreme pârâta însăși recunoaște că reclamantul a urmat cursurile pe care le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis adeverința de studii nr.4350 din_ ce atestă absolvirea Facultății de Drept si Administrație P. ă, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiat în drept, act ce premerge diplomei finale de studii, actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată în psihologie fiind în ființă( nu a fost revocat/anulat), bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ, iar M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței nr.3416 din_ și nu a invocat nelegalități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamantului, tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus expuse, constată că cererea reclamantei este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei la emiterea diplomei de licență și suplimentului la diplomă.
Instanța de fond a apreciat însă că nu este întemeiat capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la emiterea documentelor respective în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea unei penalități de 100 lei/fiecare zi de întârziere, având în vedere că pârâta este ținută în îndeplinirea obligațiilor sale nu doar de avizul chematului în garanție MECTS pentru tipărirea documentelor respective, dar și de activitatea Romdidac SA.
Reclamantul are posibilitatea, în ipoteza în care neeliberarea documentelor poate fi imputată, după pronunțarea sentinței, doar pârâtei, să solicite instanței
aplicarea dispozițiilor Legii nr.554/2004 față de atitudinea pasivă și culpabilă a acesteia, deci despăgubirile pentru întârziere pot fi solicitate în condițiile art.24 din Legea nr.554/2004 modificată și completată.
Referitor la cererea de chemare în garanție, tribunalul a reținut că între obligația Universității "S. H. "; și obligația MECTS de a aproba formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în garanție se asigură punerea în executare a obligației pârâtei, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare. Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantului, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, iar prevederile OG nr.10/2009 invocate de minister nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009, iar această ordonanță din 12 august 2009 "privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate"; a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 20 august 2009, intrând în vigoare ulterior finalizării studiilor de către reclamantă, astfel că, raportat și la prevederile art.60 și urm. C.pr.civ., s-a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. ui E. N., cu consecința obligării chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamant.
S-a respins cererea pârâtei privind obligarea chematului în garanție privind stabilirea sancțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în condițiile în care a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, astfel că solicitarea apare ca neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege. Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă că atâta timp cât textul de lege prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată să execute hotărârea, este nejustificată obligarea acesteia la plata daunelor cominatorii, impunându-se a se menționa și faptul că textul invocat de pârâtă - art.24 alin.2 din legea contenciosului administrativ face referire la despăgubiri pentru întârziere, care nu se identifică însă cu pretențiile concrete din cererea de chemare în garanție solicitându-se practic penalități, asemănătoare ca natură juridică cu daunele cominatorii din dreptul civil, concepute ca un mijloc de constrângere la adresa autorității publice pârâte și în
același timp ca o garanție pentru persoana vătămată că își va vedea restabilit dreptul sau interesul legitim restabilit, incidente fiind prevederile art.18 alin.5. Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chematul în garanție M. E.
, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI B.
, solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii și a cererii de chemare în garanție ca neîntemeiate, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 C.pr.civ. .
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat recurentul că sentința a fost pronunțată de către instanța de fond cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
O primă critică adusă sentinței recurate de către recurent este că în mod greșit a fost admisă cererea de chemare în judecată și în garanție a M. ui E.
N. întrucât nu are raporturi juridice cu U. "S. H. "; B. .
Potrivit legii, în speță Legea nr.288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
U. S. H. din B. a solicitat ministerului eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate de la ROMDIDAC S.A. -Compania de Material Didactic, pentru absolvenții din anii 2008, 2009 și 2010.
Deci M. E. N. și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U.
S. H. . Dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa M. ui E. N. .
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - "Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea M. ui E. și Cercetării." In consecință admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea M.
ui E. N. de a "aproba tipărirea formularelor tipizate -constând în diploma de licență și supliment la diplomă pentru reclamanta", care nu a urmat o formă de învățământ acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu excede cadrului legal. Pentru a fi vătămată vreun drept trebuie ca acel drept să existe mai întâi. Cu toate acestea, în lipsa unui drept, M. E. N. este obligat prin sentința pe care o critică să aprobe tipărirea de formulare tipizate. Se poate vorbi de un drept doar dacă o persoană a urmat cursurile organizate conform prevederilor legale ale unei instituții de învățământ superior și ulterior finalizării i s-a refuzat eliberarea diplomei de licență.
Nu ne aflăm în această situație. Legea este foarte clară, OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, act normativ de forță juridică superioară Ordinului MECTS nr.5560/2011 la care se raportează instanța de fond Astfel, instituția de învățământ superior are dreptul de a organiza admiterea la studii dacă este autorizat să funcționeze provizoriu.
S. ul de drept românesc se bazează pe aplicarea și interpretarea legii. Mai mult fiecare caz este studiat în mod individual. Instanța de fond în speța dedusă
judecății a refuzat practice să judece cauza prin prisma prevederilor legale existente, raportat la înscrisurile depuse și s-a raportat doar la susținerile reclamantei.
Motivarea instanței de fond legată de adeverințele emise absolvenților USH nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii. Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate și mai mult nu este un înscris opozabil M. ui E. N. .
M. E. N. este obligat să respecte și să aplice legea și nu înscrisurile emise de terți.
Acest aspect a fost omis de către instanța de fond care a admis în mod neîntemeiat cererea de chemare în garanție.
Într-adevăr instituțiile de învățământ superior au dreptul să solicite MECTS formulare tipizate pentru absolvenții săi, dar MECTS are dreptul de a analiza dacă instituția de învățământ superior a organizat în mod temeinic și legal procesul de învățământ. In caz contrar oricine poate organiza fară drept proces de învățământ și primi diplomă doar pentru că absolventul are o adeverință emisă chiar de către instituția care a organizat procesul de învățământ fară să respecte legea.
La pct. II din motivarea recursului, recurenta critică soluția instanței de fond pentru că și-a depășit atribuțiile, conferind legitimitate unui proces de învățământ organizat în afara cadrului legal și mai ales pentru că a dat o hotărâre cu încălcarea atribuțiilor judecătorești
Învederează astfel instanței că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.
Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. De asemenea potrivit prevederilor art.29 din O.U.G. nr.75/2005, rezultă că dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii, îl are numai o instituție care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de funcționare provizorie.
Menționează că, în cazul Universității "S. H. " din B., specializările/ programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.88/1993, a OUG. nr.75/2005 și ale H.G. nr.1011/2001. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.
Pentru a exista studii universitare trebuie ca acestea să fie reglementate, să existe atât în fapt cât și în drept. Nu e suficient ca o persoană să afirme că a urmat niște studii pentru a primi o diplomă. Pentru a fi numit absolvent trebuie să fi înscris la o facultate din cadrul unei instituții de învățământ superior care a fost acreditată /autorizată să funcționeze la forma de învățământ specializarea ce urmează a fi trecută pe diplomă.
Așa cum a menționat, conform prevederilor legale formele de învățământ la distanță și fară frecvență trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
In concluzie instanța de fond încălcând principiul separației puterilor în stat dispune peste atribuțiile trasate acesteia de către legiuitor și admite în mod netemeinic și nelegal acțiunea reclamantei care nu au urmat o formă de învățământ reglementată conform dispozițiilor legale.
Faptul că au fost emise niște adeverințe nu presupune că au fost urmate forme de învățământ cu respectarea dispozițiilor legale. Instanța de fond se raportează la adeverințele emise, deși acestea sunt înscrisuri cu valabilitate redusă și care nu pot înlocui legea.
Ca să te prevalezi de un drept trebuie ca acesta să existe. MECTS nu i se poate opune un proces de învățământ care nu a fost desfășurat în condițiile legii și nici nu poate aproba eliberarea de tipizate peste numărul de studenți care au fost admiși la forme de învățământ cu nerespectarea prevederilor legale.
Pârâta intimată U. "S. H. "; și reclamantul intimat M. DP au formulat întâmpinări
prin care au solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate. (f.10,41).
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Prin cererea de chemare în garanție recurenta U. S. H. a solicitat obligarea MECTS la a aproba tipărirea formularului tipizat constând în Diploma de licență pentru reclamantă susținând că formularele actelor, în condițiile art.7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii, sunt tipărite și difuzate de unități specializate desemnate de MECT, cu aprobarea comenzilor iar în lipsa aprobării se găsește în imposibilitatea de a îndeplini obligația respectiv de a elibera diploma așa cum se relevă prin cererea introductivă în care este chemată în judecată.
Plecând de la cele invocate, prima instanță a respins cererea reținând ca potrivit actelor ministerul a transmis către Romdidact S.A avizul pentru achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studiu destinate absolvenților din promoțiile 2008-2010.
Potrivit art.7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnate de MECT ,unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare.
Verificându-se actele depuse la dosar se observă că universitatea s-a adresat chematului în garanție pentru eliberarea formularelor tipizate pentru promoția 2009 - 2010 în repetate rânduri însă numărul formularelor aprobate nu a fost cel solicitat. Astfel prin adresa nr. 31/_ înregistrată la MECTS sub nr. 37450/2010 a fost solicitat un necesar de 27.000 diplome. Prin adresa MECTS către Romdidact S.A - desemnată pentru tipizare/difuzare se solicită acesteia din urmă un număr de 10.325 diplome (f.23,25 dosar fond). Dat fiind avizarea unui alt număr, universitatea prin adresa nr. 278/2010 (f.24 dosar fond, verso) revine către MECTS cu o nouă solicitare de a se onora avizarea/aprobarea necesarului de materiale tipizate cerut. Demersul menționat a rămas fără rezolvare la dosar nefiind depusă o situație care să ateste asigurarea necesarului. Ori în condițiile date chiar dacă s-a dat un aviz acesta este parțial și ca atare nu se poate reține o îndeplinire a obligației. De aceasta obligație este ținută la rândul său universitatea pentru că nu poate onora obligația pentru care a fost chemată în
judecată, respectiv nu poate pune efectiv în executare hotărârea prin care a fost obligată la eliberarea diplomei.
Prin urmare în condițiile în care regulamentul stabilește obligația desemnării și aprobării eliberării formularelor tipizate de MECTS, iar din acte rezultă că acesta nu a avizat necesarul solicitat soluția instanței de fond este legală și temeinică urmând ca recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de chematul în garanție M. E. N. împotriva sentinței civile nr. 761 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, M. H. | JUDECĂTOR, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: D.E.L. .
