Decizia civilă nr. 951/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 951/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. C.
Judecător C. P.
Judecător M. S. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P.
C. -N. împotriva sentinței civile 6447/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu reclamantul S. G., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
Compunerea completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului de Conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012 anexată în extras la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.6447/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtă.
A fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.
G. -A.
în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. icipiului C.
-N.
.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 5.682 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei_ și până la data restituirii efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A.
F. P. a municipiului C. -N. în contradictoriu cu A. F. pentru M. .
A fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei suma de 5.682 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
A fost obligată pârâtă să plătească reclamantei suma de 1539,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâta A. F. P. a municipiului C. -N., acestea au fost analizate cu prioritate conform art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a le respinge pentru următoarele considerente:
După cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, pârâta este instituția care a emis decizia de calcul a taxei de poluare și cea care a încasat suma de bani solicitată spre restituire prin prezenta cerere. În acest context și prin prisma dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, este evident că A. F. P. a municipiului C. -N. are calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția inadmisibilității cererii, prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că "Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod";, iar această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. De aceea, se impune respingerea acestei excepții.
Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism marca Volkswagen cu nr. de identificare WVWZZZ1JZYW558750 anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 5.682 lei la AFP C. -N., la data de_ .
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie
importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie
înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma în vigoare la data de_, instanța constată că aceasta nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, majorat semnificativ. Prin urmare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza
T. sunt pe deplin aplicabile și în această ipoteză, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
În ceea ce privește dob ând a leg al ă
pretinsă, tribunalul a apreciat că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamantă și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de
la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantei, va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantei taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1539,3 lei cu titlu de
chel tu iel i de judec ată
și reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare achitată de reclamantă s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 60 și urm din Codul de procedură civilă, a fost admisă și cerere a de che mare în g ar anț ie
a Administrației F. pentru M., care a fost obligată să plătească pârâtei suma de 5.682 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Împotriva sentinței a declarat recurs A. F. P. C. -N.
, solicitând modificarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului arată că dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.
O.U.G. nr. 50/2008 nu contravine art. 90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară În acest domeniu, iar la emiterea acestui act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. O.U.G. nr. 50/2008 este aplicabilă unor categorii de vehicule și nicidecum unor categorii de cumpărători pentru a discuta despre discriminarea acestora.
De altfel de la intrarea în vigoare a Legii nr. 9/2012 și abrogarea expresă a OUG nr. 50/2008, reclamanta are posibilitatea să solicite conform prev. art.
12 și art. 13 din același act normativ sumele reprezentând diferența dintre suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule și
cuantumul rezultat din aplicarea taxei pentru emisiile poluant, care se restituie la cerere în termenul de prescripție prevăzut de legea fiscală.
Obligarea organului fiscal la plata cheltuielilor de judecată s-a făcut în mod nelegal, iar cuantumul acestora este mult prea ridicat în raport cu obiectul cauzei și munca prestată de apărătorul ales, depășind cu mult 10% din valoarea litigiului.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Apreciind ca fiind legale și temeinice cele stabilite de instanța de fond cu privire la aplicabilitatea în cauză a hotărârii pronunțate de CJUE în cauza I. T.
c. Statul Român, curtea reține că aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, în speță, reclamanta nu a depus niciun înscris din care să rezulte că autoturismul pentru a cărui înmatriculare s-a achitat taxa de poluare a fost anterior înmatriculat în vreun stat membru UE, motiv pentru care cererea prin care reclamantul solicită restituirea taxei întrucât ar contraveni normelor comunitare este neîntemeiată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de pârâta A. F. P. C. -
N. împotriva sentinței civile nr. 6447/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A. F. P. C. -N. împotriva sentinței civile nr.6447/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. C. P. M. S.
GREFIER
B.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: A. G. C.
