Decizia civilă nr. 961/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 961/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. C.
Judecător C. P.
Judecător M. S. Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta A. F. P.
D. și A. F. PENTRU M. B. împotriva sentinței civile nr. 3311/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamanta SC G. N. I. S., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
Compunerea completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului de Conducere al Curții de Apel Cluj nr. 57/2012 anexată în extras la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.3311/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC G. N. I. S. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a D. și în consecință:
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 12.311 lei, reprezentând taxa de poluare precum și dobanda legală aferentă acestei sume de la data achitării,_, și pană la momentul restituirii integrale a sumei.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru
M. .
A fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei A. F. P. a mun. D. suma de 12.311 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca MAN tip 42.464, categoria auto N3 înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru UE. Pentru
înmatricularea autoturismului în România, reclamantul a achitat cu titlu de taxă de poluare suma de 12.311 lei cu chitanța seria TS4B nr.1062304/_ .
Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr. 50/2008 în forma inițială.
La data de_ reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe,însă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă,motivat de faptul că, decizia de calcul a acestei taxe nu a fost contestată.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că OUG nr. 50/2008, în forma inițială, stabilește prin art. 1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Analizând compatibilitatea acestei taxe, tribunalul a apreciat că, în cauza de față, sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene(actualmente art. 110 TFUE), în acest sens pronunțându- se și CJUE prin Decizia din data de_ în cauza nr.C-402/09.
Disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE), aplicabile, în speță, stabilesc că "nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".Mai mult Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru;cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Având în vedere cele de mai sus, instanța a apreciaz că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prev.art.90 din TCE, motiv pentru care va admite cererea și va obliga pe pârâta A. F. P. D. să restituie reclamantului suma de 12.311 lei reprezentând taxa de poluare precum și dobanda legală aferentă acestei sume de la data achitării ,_, și pană la momentul restituirii integrale a sumei.
Întrucât pârâta a căzut în pretenții, în tem.art.60 și urm.cod pr.civ., tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru
M. și a obligat chemata în garanție să plătească pârâtei A. F. P. a mun.D. suma de 12.311 lei, reprezentând taxa de poluare și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs A. F. P. D. și A.
pentru M. B.
.
F. P. D.
a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului, A. F. P. D. arată că hotărârea este netemeinică și nelegală, deoarece reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în baza prevederilor art. 2141- 2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscl, coroborate cu prevederile art. 311-312 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003.
Ca urmare, rezultă în mod evident că autoturismul în cauză este supus aplicării și plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule prevăzută de Codul Fiscal.
Recurenta apreciază că sentința recurată cuprinde motive străine de natura pricinii.
Consideră nedatorată dobânda a cărei plată s-a dispus pentru aceleași motive pentru care susține că nu este legală obligarea sa la restituirea sumei.
Nu este legală stabilirea obligației de plată a dobânzii legale de la data plății, deci anterior cererii de chemare în judecată.
În plus, recurentei nu i se poate reține vreo culpă, întrucât a făcut în mod corect aplicarea textelor naționale în vigoare, nefiind îndrituită să facă aprecieri cu privire la compatibilitatea acestora cu normele comunitare, pentru a proceda la restituirea imediată a taxei solicitate, motiv pentru care este nejustificată obligarea sa la plata dobânzii legale de la data achitării.
A. F. pentru M.
a solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii și rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamantului.
În motivarea recursului apreciază că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii.
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat restituirea sumei de
12.311 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, achitată la_ în temeiul dispozițiilor art. 2141și 2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.
Taxa de primă înmatriculare nu a constituit venit la bugetul F. pentru
M., nu a fost încasată și nici gestionată de A. F. pentru M. .
Prin apariția OUG nr. 50/2008 au fost abrogate prevederile art. 2141și 2143din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal care reglementau taxa de primă înmatriculare, taxă care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și care se gestionează de A. F. pentru M. .
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum și prevederile legale anterior menționate, este evident că A. F. pentru M. nu poate avea calitatea de pârât în cauză și nu poate fi obligată, în cazul admiterii acțiunii, la restituirea sumelor solicitate de reclamant, pentru simplul motiv că sumele încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare nu au constituit venituri la bugetul F. pentru mediu, nefiind încasate de recurentă.
Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele:
Curtea observă că instanța de fond a soluționat litigiul pornind de la premisa greșită că taxa ce face obiectul solicitării de restituire este taxa de poluare percepută în temeiul OUG 50/2008, însă, în fapt, s-a solicitat restituirea unei taxe de primă înmatriculare plătite în temeiul Codului fiscal.
Prin urmare, curtea va analiza raportul juridic litigios prin prisma acestei constatări, recursul urmând a fi respins, iar prezentele considerente le vor înlocui pe cele reținute în motivarea instanței de fond.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost reglementată de art.214¹ Cod fiscal sub forma unui impozit nou, aplicabil de la data de_, ca urmare a apariției Legii 343/2006 care a suferit modificări prin OUG 110/2006, în sensul stabilirii unor categorii de persoane exceptate cât și situații de scutire de la plata acestei taxe.
Rezultă din reglementările cuprinse la art.214¹ Cod fiscal că la data importului autoturismului de către reclamant taxa specială pentru autoturism este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a acelui autoturism. Modul de stabilire a întinderii acestei taxe este determinat în raport de parametrii și după formula cuprinsă la art.214¹ alin. 3 Cod fiscal. Esențial este că taxa specială nu este percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, și care în urma vânzării suferă o nouă înmatriculare, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Comunității Europene și
reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară. Procedându-se astfel, se constată existența unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră, în situația în care acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe. Reglementată în acest mod, taxa diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru; cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second - hand deja înmatriculate în România.
Întrucât dispozițiile se regăsesc în art.214¹ din Capitolul 2¹ Cod fiscal potrivit cărora persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național sunt obligate să achite o taxă specială pentru înmatricularea autoturismelor în România, acestea instituie o taxă cu efect echivalent în înțelesul art.25 TCE, care are drept efect împiedicarea libertății circulației mărfurilor în spațiul Comunității Europene.
De altfel, noțiunea de taxă cu efect echivalent rezultă din jurisprudența Curții care constată ca fiind orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia (a se vedea în acest sens hotărârile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Rec.p.I-4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, Outokumpu, C-213/96, Rec.p.I-1777, punctul 20).
Potrivit dispozițiilor art.90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene
"Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze
indirect alte sectoare de producție";. Mai mult, Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (vezi hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium C- 393/04 și C-41/05 punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, punctul 45).
Astfel, prin taxa specială pe care o impune, textul din legea internă, respectiv Capitolul 2¹, inclusiv art. 214¹ Cod fiscal contravine dispozițiilor cuprinse în Tratatul Comunității Europene arătate mai sus și care au prioritate
față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Prin urmare, rezultă că prin art.214¹ - 214³ Cod procedură civilă se încalcă dispozițiile art.90 TCE care au prioritate de aplicare, ceea ce imprimă un caracter nedatorat taxei percepute în temeiul acestora.
De altfel, această situație a fost în mod implicit recunoscută de statul român, aceasta fiind rațiunea adoptării OUG 50/2008, prin care s-a stipulat că se vor restitui persoanelor plătitoare diferența dintre taxa de primă înmatriculare și o sumă de bani denumită taxă de poluare. Instanța apreciază că adoptarea acestui act normativ nu "validează"; dispozițiile din Codul fiscal în temeiul cărora s-a achitat taxa de primă înmatriculare, acestea rămânând percepute cu încălcarea dispozițiilor comunitare la acel moment inițial. Nu s-ar putea susține
întemeiat că taxa ar fi legal percepută în temeiul OUG 50/2008 ca taxă de poluare, întrucât acest act normativ ar avea astfel efecte retroactive.
Prin urmare, nu se poate reține, astfel cum susține recurenta, că sentința recurată cuprinde motive străine de natura pricinii, în sensul că, de fapt, taxa de primă înmatriculare nu ar contraveni normelor de drept comunitar, întrucât, în considerentele ce preced, curtea a argumentat contrariul.
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor: Referitor la cererea de acordare a dobânzilor
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.
Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală, iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.
Dacă s-ar admite teza pârâtei, conform căreia indiferent de situație și de perioada de folosire a unei sume de bani achitată la bugetul de stat fără temei legal aceasta este ținută să restituie doar suma plătită la bugetul de stat de către contribuabil fără o altă reparație în ipoteza în care cererea de restituire este rezolvată în termen de 45 de zile de la înregistrare și indiferent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de această sume, ar însemna ca bugetul de stat să se îmbogățească pe măsura micșorării patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Or, dacă am accepta o astfel de rezolvare ar însemna ca niciodată contribuabilul să fie corect și complet despăgubit pentru prejudiciul ce l-ar încerca prin reținerea la bugetul de stat pe o perioadă de timp însemnată a unei
sume fără o bază legală, punând astfel în pericol principiul răspunderii patrimoniale ce presupune reparația în natură și integrală a prejudiciului.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat de AFP D. este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
Referitor la recursul declarat de A. F. pentru M.
Având în vedere că, astfel cum s-a reținut anterior, taxa solicitată spre restituire este taxa de primă înmatriculare prevăzută de Codul fiscal și care nu constituie venit la bugetul F. pentru mediu, nefiind gestionată de A. F. pentru M., cererea de chemare în garanție este neîntemeiată, iar recursul acestei pârâte este întemeiat și urmează a fi admis, în temeiul art.304 pct.9 C.proc.civ., cu consecința respingerii cererii de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de A. F. pentru M. împotriva sentinței civile nr. 3311/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P. D. .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Respinge recursul declarat de A. F. P. D. . Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. C. P. M. S.
GREFIER
B.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. primă instanță: M. O. S.
