Sentința civilă nr. 1093/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 1093/2013 Ședința publică de la 31 Mai 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: L. M. V., Judecător
GREFIER: C. M.
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SA S. Ș. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A
S. B., și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect despăgubire restituire taxă emisii poluante împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședință nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care .
Cauza s-a judecat la termenul din 9 mai 2013, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamanta SC";A. ";S. cu sediul în comuna Ș. a chemat în judecată pe pârâta A. F.
S. B., solicitând obligarea pârâtei la restituirea taxei pentru emisii poluante în valoare totală de 18.424 lei achitată pentru două autoturisme vechi, cu chitanța seria TS7 nr. 1295914 din_, suma de 8.132 lei și cu chitanța seria TS7 nr. 1296435 din_, suma de 10.292 lei, precum și obligarea acesteia la plata dobânzii legale calculată de la data plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.
În motivare reclamanta arată, în esență că a achiziționat autoturisme vechi, înmatriculate în UE și neînmatriculate în România iar pentru a le înmatricula în țară a fost obligat să plătească suma solicitată a fi restituită. Reclamanta arată că a achitat suma pretinsă cu titlu de taxă de poluare, conform dovezilor prezentate, după care a înmatriculat autovehiculele în România.
Se apreciază că perceperea taxei și condiționarea înmatriculării în România a unui vehicul de plata taxei este contrară normelor comunitare.
În esență se susține că perceperea acestei taxe încălcă principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne atât timp cât pentru un autoturism deja înmatriculat în România nu se percepe această taxă la achiziționarea vehiculelor din România, deja înmatriculate în țară.
La fel ca și OUG nr. 50/2008 și Legea nr. 9/2012 contravine art. 25 și 28 din Tratatul C.E precum și art. 90 par. l din Tratatul de instituire a Comunității Europene, interpretat de CJUE în sensul că "Niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea niciun stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție";.
Potrivit art. 148 din Constituția României prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din alin 2.
Reclamanta susține că noua reglementare cuprinsă în Legea nr. 9/2012 a fost impusă chiar de situația de fapt existentă, caracterizată de constatarea de către instanțele de judecată a caracterului discriminatoriu al taxei de poluare, constatare soldată cu admiterea acțiunilor având ca obiect restituirea taxelor achitate. Pentru a se înlătura aceste efecte, s-a emis noul act normativ, care, în esență, prevede obligația de plată a taxei de poluare pentru toate autovehiculele pentru care nu s-a achitat această taxă pe teritoriul național.
Cum prin OUG nr. 1/2012 se suspendă obligația de plată a taxei " la prima transcriere";, adică tocmai dispozițiile care eliminau discriminarea existentă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9/2012, reclamanta consideră că discriminarea instituită prin OUH nr. 50/2008 a fost "reactivată";.
În drept s-au invocat dispozițiile, art. 110 art. 90 paragraful 1 din TCE, art. 15 și 148 din Constituție, din Legea nr. 9/2012, art. 205 - 207 din OG nr. 92/2003, art. 2141 din Legea nr. 571/2003.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, anulate la dosar (f. 14,15).
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar în numele său de Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud (f. 11-12) a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate și în consecință menținerea taxei achitate de reclamant ca fiind legal percepută și încasată.
În motivare s-a arătat că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 9/2012.
Taxa se plătește cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul.
Legea nr. 9/2012 asigură aplicarea echitabilă prin acordarea posibilității restituirii diferenței dintre valoarea taxei calculate conform noilor prevederi și cuantumul taxei plătite.
Sumele calculate prin achitarea acestei taxe sunt destinate în exclusivitate finanțării proiectelor și programelor pentru protecția mediului. Așadar, taxa nu se răsfrânge doar la proiecte și programe privitoare la poluare ci își găsește finalitatea într-o arie mult mai largă, ce vizează îmbunătățirea factorilor de mediu.
Actualul act normativ ce reglementează taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule a cărei restituire se solicită este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată în grila fixă.
Prin noul act normativ în baza căruia a fost percepută taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule este respectat principiul transparenței, deoarece această taxă este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabili prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare.
Taxa pe emisiile poluante nu poate fi asimilată impozitelor interne, ea fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 9/2012, și celelalte acte normative menționate în cuprinsul întâmpinării.
Prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă prin Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud (f. 13) s-a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru M. și obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitată de reclamanta și a cheltuielilor de judecată în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 5 alin. 1- 3 din Legea nr. 9/2012.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 9/2012, ale Ordinului nr. 1899/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului
tribunalul reține faptul că în prezent, compatibilitatea Legii nr. 9/2012, în vigoare la data plății taxei, cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizând forma inițială a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizând forma OUG nr. 50/2008 după data de_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu, respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că articolul 110 din T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pentru emisii poluante aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, Legea nr. 9/2012 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Prin urmare, taxa pentru emisiile poluante impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza care a generat sesizarea, ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis, conform art. 267 din T.F.U.E., interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Prin urmare, în privința taxei pentru emisiile poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012 trebuie să se rețină că reglementarea națională în vigoare la data plății taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune așadar este aceea că taxa pentru emisii poluante plătită de reclamantă cu chitanța seria TS7 nr. 1295914 din_ ( f.26) în cuantum de 8.132 lei și cu chitanța seria TS 7 nr. 1296435 din data de_ (f.20) în cuantum de 10.292 lei nu mai are bază legală în dreptul intern ( art. 117 alin.1 lit. "d"; Cod proc.fiscală), considerent pentru care se impune restituirea ei, care este în sumă totală de 18.424 lei.
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită, ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
În acest sens s-a pronunțat și CJCE în cauza M. Irimie C-565/11, în care a statuat că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Prin urmare, odată cu restituirea sumei de 8.132 lei se impune și plata dobânzii legale aferente sumei încasate de pârâtă, cu începere de la data achitării ei -_ și până la data plății efective, calculată conform OG nr. 13/2011 aplicabilă potrivit art.
19 din 1 octombrie 2011. Similar, se impune acordarea dobânzii legale și pentru suma de 10.292 lei, calculată de asemenea de la data încasării taxei de către pârâtă până la data restituirii efective, conform dispozițiilor legale menționate.
În baza considerentelor reținute și a textelor legale evocate, tribunalul va admite acțiunea în contencios fiscal formulată și în consecință va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 8.132 lei achitată cu chitanța seria TS7 nr.1295914 din data de_ și suma de 10.292 lei achitată cu chitanța seria TS7 nr. 1296435 din data de_, cu titlu de taxă pentru emisii poluante, în total suma de 18.424 lei; va obliga pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 8.132 lei și sumei de 10.292 lei începând cu data achitării acestor sume respectiv_ și _
.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei, tribunalul o va obliga să plătească reclamantului suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 și art. 5 alin. 1 și 3 din Legea nr. 9/2012 taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă, se plătește de către contribuabil într- un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. și constituie venit la bugetul F. pentru M., care gestionează aceste sume.
Având în vedere faptul că în final sumele achitate cu titlu de taxă emisii poluante constituie venit la bugetul F. pentru mediu, în baza dispozițiilor art. 60 C.proc.civ., tribunalul va admite chemarea în garanție formulată de pârâtă și în consecință, va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei A. F. P. S. -B. sumele de 8.132 lei și de 10.292 lei achitate de reclamantă cu titlu de taxă pentru emisii poluante precum și dobânda legală aferentă acestor sume, începând cu data achitării lor și până la restituirea efectivă, va fi obligată chemata în garanție să plătească pârâtei și cheltuieli de judecată în sumă de 39,30 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta SC"A. "S. cu sediul în com. Ș. nr. 10 jud. B. -Năsăud, cu dom. ales la sediul profesional SCA "Bora&Bora"; din B., str. Al. Odobescu nr. 7, jud B. -Năsăud, împotriva pârâtei A. F. P. S. B. cu sediul în S. B., str. I. nr. 2 jud.
B. -Năsăud, și în consecință:
- obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 8.132 lei achitată cu chitanța seria TS7 nr. 1295914 din_ și suma de 10.292 lei achitată cu chitanța seria TS7 nr. 1296435 din_, în total 18.424 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule;
-obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 8.132 lei și sumei de 10.292 lei, începând cu data achitării acestor sume și până la restituirea lor efectivă.
Obligă pârâta A. F. P. S. B. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 39,30 lei.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P.
B., prin Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud împotriva chematei
în garanție A. F. pentru M. cu sediul în B. S. I. nr. 294 CORP A, sector 6, și în consecință:
obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 8132 lei și suma de
10.292 lei, achitate de reclamantă cu titlu de taxă pentru emisii poluante, precum și dobânda legală aferentă acestor sume începând cu data achitării lor și până la restituirea efectivă.
obligă chemata în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 39,30 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 31 mai 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. V. C. M.
