Sentința civilă nr. 11413/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 11413/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE L. -A. C.
Grefier L. B.
S-a luat spre examinare cauza din Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A O.
H. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului P. C., av. M. Feher în substituirea av. titular I. el Marc, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei și al chematei în garanție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 27 iunie 2013, un înscris din care rezultă că vehiculul a fost anterior înmatriculat într-u stat membru U.E., respectiv Olanda.
Reprezentanta reclamantului depune la dosar dovada calității de reprezentant precum și copie xerox de pe factura ce atestă achiziționarea autovehiculului în litigiu. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ invocată de pârâta A.F.P. a mun.C. -Napoc, solicită respingerea excepției a nefondată, având în vedere data achitării taxei de poluare.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța unește excepția invocată de pârâta A.F.P. a mun.C. -N. cu fondul cauzei, și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului, solicită instanței admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și depusă în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_, reclamantul P. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a orașului H., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.812 lei reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism proprietatea sa, cu dobânda legală aferentă de la data efectuării plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practica europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie, încălcând prevederile art.90 din TCE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu AFP H. .
Pârâta A. F. P. a orașului H. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând:
- excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamantul nu a înțeles să exercite calea de atac prevăzută de lege în vederea anulării deciziei de calcul a taxei de poluare și a restituirii sumelor achitate în temeiul acestora, ci a înțeles să formuleze o simplă cerere de restituire adresată Administrației F. P. H., în afara termenului de 30 de zile;
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile OUG nr.50/2008 nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate, respectiv nu se încalcă art.90 din TCE, iar în speță taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică și națională, precum și autoturismelor noi din producția națională a României.
În ce privește dobânda legală, pârâta a considerat că dobânda este nedatorată pentru aceleași motive pentru care susține că nu este legală obligarea la restituirea sumei.
Pârâta A.F.P. H. a formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației
F. pentru M., arătând că sumele încasate cu titlu de taxă de poluare se fac venit la A. F. pentru M., și se gestionează de către această instituție.
Chemata în garanție A. F. pentru M., nu a formulat întâmpinare în cauză.
Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepția invocată de către pârâtă, instanța o va respinge, pentru următoarele argumente:
Instanța observă că reclamantul contestă, în realitate, compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantului nu i se poate opune excepția invocată, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea. De altfel, în același sens este și Decizia nr.24/2011 a Î., dată în recurs în interesul legii și deci obligatorie pentru instanțe, prin care s-a stabilit admisibilitatea cererilor similare prezentei. În condițiile în care dispozițiile L. 9/2012 prin care se înlăturau discriminările sesizate în acțiunea preliminară a Curții de Justiție a Comunității Europene, în cauza T. împotriva României, au fost suspendate, considerentele din cauza mai sus amintită rămân valabile, discriminarea fiind și ea prezentă în continuare.
Trecând la soluționarea acțiunii, din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de_ reclamantul a achitat suma 2.811 lei, cu titlu de taxa de poluare pentru autoturismul marca SUZUKI, cu nr. de identificare JSAETD11V00100328, conform chitanței seria TS5 nr. 1300995 din data de _
, la Trezoreria H. .
Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat pârâtei
A.F.P. a orașului H. cu solicitarea de a-i fi restituită. Deși reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare, pârâta prin răspunsul comunicat reclamantului la data de_ sub nr. 12828/R s-a arătat că se menține obligativitatea plății taxei de poluare pentru autovehicule, astfel că taxa achitată nu poate face obiectul restituirii (fila 11.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate în temeiul OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 7/2009, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, pârâta AFP H. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
Ținând seama de considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, tribunalul va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 2.812 lei, reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală în materie civilă începând cu data_ și până la data restituirii efective și întrucât taxa a fost plătită de reclamantă în contul deschis sub denumirea de "disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule";, taxă ce se constituie venit la bugetul F. Pentru M. și se gestionează de A. F. Pentru M. în vederea finanțării programelor pentru protecția mediului, tribunalul apreciază ca fiind întemeiată cererea de chemare in garanție și în consecință, în temeiul art. 60-62 C. pr. Civ va admite cererea de chemare în garanție împotriva Administrației F. Pentru M., conform dispozitivului hotărârii.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, tribunalul reține că prin Decizia nr. 492/2006 a Curții Constituționale s-a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă aceasta a căzut in pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, terț în raport de convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătoreasca prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid si exigibil.
În acest context, ținând seama de gradul de complexitate a cauzei, dat inclusiv de existenta unei practici consecvente și unitare în materia dedusă judecății, precum și de valoarea obiectului pricinii de față, instanța apreciază că obligarea pârâtei la plata unui onorariu în cuantum de 600 lei apare ca fiind excesiv, astfel ca va dispune diminuarea acestuia la suma de 300 lei.
Drept consecință, în baza art. 274 Cod Procedură Civilă instanța va obliga pârâta căzută în pretenții să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de judecată parțiale reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, în sumă de 339,3 lei (filele 17 și 21).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. C.
, cu domiciliul în com. Beliș, sat. Giurcuta de Sus nr. 11, jud. C., cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. P. R. nr. 4, ap. 7, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a orașului H., cu sediul în H., str. H. nr. 23, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2.812 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei mai sus indicate.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 339,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. a orașului H. împotriva chematei în garanție A. F. pentru M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, corp A, sector 6 B. și în consecință
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2.812 lei cu titlu de taxa de poluare restituită reclamantului, cu dobânda legală calculată la aceasta sumă începând cu data de_ si pana la achitarea efectivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 1 iulie 2013.
Președinte,
L. -A. C.
Grefier,
L. B.
Red. L.A.C./C.B.
4 ex./_
