Sentința civilă nr. 11945/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 11945/2013
Ședința publică de la 22 August 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Grefier M. -M. C.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant P.
F. G. și pe pârât A. F. P. A M. D., pârât A. F. PENTRU M., pârât D. G. A F. P. A J. C., chemat în garanție A.
F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 25 iunie 2013 s-a depus de reclamant cerere de repunere pe rol, iar la data de 8 iulie 2013 a depus taxa aferentă repunerii cauzei pe rol.
Instanța admite cererea de repunere pe rol.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D.G.F.P. C., excepție pe care o admite întrucât între reclamant și aceasta nu există nici un raport juridic.
Tribunalul, în temeiul art. 137 alin 1 cod procedură civilă respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta A. F. P. Turda prin întâmpinarea formulată reținând că, în speță nu se atacă un act administrativ fiscal, emis cu respectarea dispozițiilor legale interne în vigoare la acea dată, ci se reclamă refuzul de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, față de care reclamantei nu i se poate opune excepția invocată. Mai mult, potrivit Deciziei nr 24/2011 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recuruslui in interesul legii procedura de contestare prevazuta la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedura fiscala, nu se aplica in cazul cererilor de restituire a taxei de poluare intemeiate pe dispozitiile art. 117 alin. (1) lit. d) din acelasi cod.
Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza spre soluționare, pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamantul P. F. GIRGORE a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. a M. D. să anuleze Decizia de calcul a taxei de poluare nr. 14632/_ emisă de pârâtă și să îi restituie suma de 2697 lei, reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală
aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată în sumă de 539,3 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei de poluare, cartea de identitate a autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP D., alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta A. F. P. a municipiului D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că suma de bani solicitată de reclamantă este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volkswagen Polo cu nr. de identificare WVWZZZ6NZXY264166, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul O.U.G. nr. 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 2697 lei la AFP D., la data de_ .
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă. Instanța reține considerentele hotărârii preliminare pronunțate de Curtea de
Justiție a Uniunii Europene la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, prin care s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi
trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
În ceea ce privește dobânda legală pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să anuleze Decizia de calcul a taxei de poluare nr. 14632/_ emisă de pârâtă și să îi restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din
O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul
F. pentru mediu, în temeiul art. 60 și urm din codul de procedură civilă se va admite și cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., care va fi obligată să plătească pârâtei suma de 2697 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACETE MOTIVE IN NUUMELE LEGII HOTARASTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. F. G.
, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat L. G. Dulămiță, cu sediul în D., str. A. I. nr. 27, jud.C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M.
D., cu sediul în D., str. M. E. nr. 2, jud.C. .
Dispune anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. 14632/_ emisă de pârâtă.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2697 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei, aceea de_, și până la achitarea efectivă a acesteia.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. a M. D. în contradictoriu cu A. F. PENTRU M. .
Obligă pe chemata în garanție A. F. pentru M., cu sediul în B. ,
S. I. nr. 294, corp A, sector 6 să plătească pârâtei suma de 2697 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 500 lei reprezentând onorariu avocat, suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
R. -M. V.
Grefier,
M. -M. C.
Red.R.M.V.
Tehnored.V.A.M. 5 ex./_
