Sentința civilă nr. 12631/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR.12631/2013
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. L.
GREFIER: D. C.
S-a luat spre examinare cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul T. F. -V. și pe pârâta A. F. P. A M. G., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, a
preciind că la dosarul
cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându- se în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul T. F. -V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. a Mun. G., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4084 lei, plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, actualizată cu dobânda legală de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumei, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a fost obligat să achite, în mod ilegal, suma de 6625 lei, conform chitanței seria TS4A nr. 2219750 din data de
_, cu titlu de taxă specială de prima înmatriculare pentru autoturismul marca Ford Mondeo, înmatriculat deja într-un stat membru al U.E., respectiv Franța. În urma cererii de restituire, pârâta ANAF - A.F.P. a Comunei Apahida prin Înștiințarea de Restituire nr. 6 din_ a dispus restituirea doar a sumei de
2.541 lei reprezentând diferența între taxa specială achitată pentru autoturisme și autovehicule și taxa de poluare pentru autovehicule. A solicitat pârâtei restituirea integrală a acestei taxe, dar pârâta a refuzat restituirea.
Reclamantul arată că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie și că trebuie restituită. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 148 alin.2 Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar potrivit dispozițiilor art.25 CE (art.30 TFUE), între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent, această interdicție fiind aplicabilă și taxelor vamale cu caracter fiscal. De asemenea, din art.90 paragraful 2 CE (art.110 TFUE) reiese că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție. În vederea garantării neutralității impozitelor interne din perspectiva concurenței dintre autovehiculele de ocazie care se află deja pe piața națională și autovehiculele similare importate dintr-un alt stat membru decât România, trebuie comparate efectele accizelor instituite asupra acestei ultime categorii cu cele ale accizelor reziduale care se aplică primei categorii de autovehicule, deja supuse acestei taxe la prima lor înmatriculare. Aplicarea formulei de calcul prevăzută în art.214 ind. 1 din Codul fiscal conduce la creșterea nivelului taxei în funcție de vechimea autovehiculului. Aceste dispoziții legale încalcă prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, întrucât din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art.90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și, prin urmare, să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 90 par.1 (art. 110) și art. 234 din Tratatul C.E., Legea nr. 554/2004, art. 148, art. 115 din Constituția României, Legea nr. 157/2005, art. 1082, 1084 C.civ.
Pârâta A.F.P. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiată, motivat în esență de faptul că dispozițiile legale prin care a fost instituită taxa de primă înmatriculare sunt în concordanță cu dreptul comunitar (f.21).
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele :
Reclamantul T. F. -V. a achiziționat un autoturism marca Ford Mondeo, care era înmatriculată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv în Franța. În vederea înmatriculării în România a autoturismului sus- menționat, reclamantul a fost obligat să achite suma de 6.625 lei cu titlu de taxă de prima înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la A. F. P. a mun.
C. -Napoca la data de_ .
Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită taxa de primă înmatriculare în întregime.
Prin Înștiințarea de Restituire nr. 6 din_ emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - A.F.P. a Comunei Apahida s-a dispus restituirea doar a sumei de 2.541 lei reprezentând diferența între taxa specială achitată pentru autoturisme și autovehicule și taxa de poluare pentru autovehicule (nefiind restituită, așadar, și suma de 4.084 lei plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare).
Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.241/1 și urm. Cod fiscal. Ca atare, tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art.214/1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.
Potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr.343/2006 prin O.U.G. nr.110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art.214/1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea
discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază că taxa de primă înmatriculare sus-menționată a fost percepută în mod nelegal de către pârâtă, impunându-se restituirea acesteia.
În ceea ce privește dobânda pretinsă de reclamant, este de remarcat că acesta a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.U.G. nr.9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul, în baza art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va obliga pârâta
A. F. P. a M. G. la restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 4.084 lei cu dobânda legală în materie civilă, calculată de la data plății și până la restituirea efectivă.
În baza art.274 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul T.
F. -V.,
dom. în sat R., nr. 330, com. Bonțida, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. G.
, cu sediul în G., str. A., nr.63, jud. C. și în consecință :
Obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 4.084 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. D. C.
Red. M.L./D.M./2 ex.